4,887 matches
-
J.B. Pitra, Analecta sacra et clasica I, Romae, 1888, 32-37. Studii: G. Schalkhausser, Zu den Schriften des Makarios von Magnesia (TU 31, 4), Hinrichs, Leipzig, 1907; A. Harnack, Kritik des Neuen Testaments von einem griechischen Philosophen des 3. Jahrhunderts [Die im Apocriticus des Macarius Magnes enthaltene Streitschrift], (TU 37, 4), Hinrichs, Leipzig, 1911; R. Waelkens, L’économie, thème apologétique et principe herméneutique dans l’Apocriticos de Macarius Magnes, Bibliothèque de l’Université, Louvain, 1974. 3. Ioan de Antiohia L-am menționat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
M.E. Colonna, Enea di Gaza. Teofrasto, Iodice, Napoli, 1958. Scrisori: L. Massa Positano, Enea din Gaza. Epistole, Libreria Scientifica, Napoli, 19622 (în ambele cazuri, ed. critice, trad. it., intr., comentariu). Studii: M. Wacht, Aeneas von Gaza als Apologet. Seine Kosmologie im Verhältnis zum Platonismus, Hanstein, Bonn, 1969; A.M. Milazzo, „Dimensione retorica e destinatari nel Teofrasto di Enea di Gaza”, în A. Pennacini (ed.), Retorica della comunicazione nelle letterature classiche, Pitagora, Bologna, 1990, pp. 33-71. 29. Agapet Diaconul E suficientă o prezentare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
-lea; poate că Adrian este acel călugăr și preot care poartă același nume și căruia Nilus i-a trimis trei scrisori (PG 79, 225, 437 și 516). Bibliografie. Text: PG 98, 1273-1312. Studii: O. Bardenhewer, Geschichte der altkirchlichen Literatur, Freiburg im Breisgau, 1924, IV, pp. 254-255. 2. Victor din Antiohia Așa cum ne indică orașul din care provenea, și acest exeget pare să aparțină curentului reprezentat de Diodor și de adepții săi. Nu avem informații despre el, în afară de faptul că unui prezbiter
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Rampa teatrală”, „Cuvântul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Preocupări literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Paris), „Caete de dor” (Paris), „Vers” (Rastatt - R. F. Germania, New York, Chicago), „Drum” (Ciudad de Mexico), „Carpații” (Madrid), „Ființa românească” (Paris), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau) ș.a. Romanist, publică atât studii mai ample, cum sunt Gheorghe Coșbuc. Viața și opera (1925), D. Bolintineanu. Viața și opera (1941), Doinele lui V. Alecsandri (1952), cât și un număr apreciabil de articole despre G. Coșbuc, Lamartine, Lessing, Eminescu
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
Papahagi („Noul album macedo-român”, 1965), Tradiții populare românești la Paști („Informations-Bulletin”, 1967), Doina, cântecul neamului românesc („Buletinul Bibliotecii Române”, 1969-1970). SCRIERI: Gheorghe Coșbuc. Viața și opera, București, 1925; D. Bolintineanu. Viața și opera, București, 1941; Doinele lui V. Alecsandri, Freiburg im Bresgau, 1952. Traduceri: A. S. Pușkin, Boris Godunov, București, 1937 (în colaborare cu Grigore Avachian). Repere bibliografice: Horia Stamatu, Un om ca oamenii, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Nicolae Novac, Ion G. Dimitriu, „Drum”, 1978, 1-3; Datcu, Dicț. etnolog., III, 53-54
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
Petrescu, Ein Mensch unter Menschen, I-IV, pref. Tudor Vianu, București, 1956-1958 (în colaborare cu Paul Manu), Bălcescu, București, 1964; Elisabeth Hering, Povestea scrisului, cuvânt înainte Al. Graur, București, 1960; Mihail Sebastian, Der Unfall, București, 1960; Nicolae Filimon, Drei Monate im Ausland und andere Schriften, pref. Domnica Stoicescu, București, 1961; Barbu Delavrancea, Herr Vucea, pref. Marin Bucur, București, 1962; I. L. Caragiale, Werke, pref. Silvian Iosifescu, București, 1962 (în colaborare cu Thea Constantinides și Paul Manu); Mihail Sadoveanu, Die in Erdhütten wohnen
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
1962; I. L. Caragiale, Werke, pref. Silvian Iosifescu, București, 1962 (în colaborare cu Thea Constantinides și Paul Manu); Mihail Sadoveanu, Die in Erdhütten wohnen, București, 1963; Willi Bredel, Părinții, București, 1962, Fiii, București, 1963, Nepoții, București, 1966; Remus Luca, Ein Morgen im Mai, București, 1964; D. R. Popescu, Der weisse Regen, București, 1965; Richard Hiepe, Renato Guttuso, București, 1966; Jan Petersen, Strada noastră, București, 1966; Magda Szabó, Căprioara, București, 1967; Franz Kafka, Castelul, pref. trad., București, 1968; ed. București, 1995; Karl May
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
irréalité immédiate, Paris, 1973; Thomas Mann, Scrisori, pref. trad., București, 1974; Arnold Hauser, Zăpadă târzie, pref. trad., București, 1974; Luise Rinser, La cumpăna vieții, pref. trad., București, 1975; Heinrich Böll, Onoarea pierdută a Katharinei Blum, București, 1978; Mircea Eliade, Hochzeit im Himmel, Freiburg, 1989, Die Schlange, Freiburg, 1990. Repere bibliografice: Barbu Dragoman, „Heinrich Mann”, F, 1966, 7; Klaus Heitmann, „Germanistik in Rumänien”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 1968, 15 martie; Ov. S. Crohmălniceanu, „Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga”, RL
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
R. Pettazzoni, Essays on the History of Religions, Leyde, 1954. R. Yates, „The Antichrist”, în Evangelical Quarterly, 46, 1974, pp. 42-50. Rahner, H., L’Église et l’État dans le christianisme primitif, Paris, 1964. Rauh, H.D., Das Bild des Antichrist im Mittelalter : von Tyconius zum deutschen Symbolismus, Münster, 1973. Renan, E., L’Antéchrist (Histoire des origines du Christianisme, IV), 3e éd., Paris, 1873. Reynders, B., „Optimisme et théocentrisme chez saint Irénée”, în Recherches de théologie ancienne et médiévale, 8, 1936, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
bulgares émigrés en Roumanie au XIX-e s., „Études balkaniques”, 1983, 1; Mircea Popa, „Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată”, ST, 1984, 8; Mircea Muthu, Conexiuni sud-est europene, TR, 1984, 43; Monika Skowronski, Die Intelligenzia der bulgarischen Emigration in Rumänien im 19. Jahrhundert, „Südost-Forschungen”, 1985; Mircea Popa, Basarabia din Siberia, VR, 1991, 9; Ion Roșioru, Viața la voia altora, TMS, 1992, 1; Ruxandra Cesereanu, Abatorul siberian, ST, 1992, 2; Valeriu Cristea, Cea mai înfricoșătoare călătorie a neamului meu: Elena Siupiur, „Siberia
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
1962 (Engagement and Responsability), Nijmegen (Olanda), 1963 (Culture universelle et originalité nationale), Regensburg (Germania), 1964 (Die Donau gestern und heute), Fribourg, 1965 (Unité dans la diversité), Salamanca, 1966 (Romanidad-Hispanidad-Rumanidad), Roma, 1967 (Storia e valori pereni), Salzburg, 1968 (Kultur und Zivilisation im europäischen Südosten), Washington D.C.-Cleveland-Jackson-Detroit, 1969 (The Romanian and World Culture), Paris, 1970 (L’Indépendance roumaine et l’Occident). La sărbătorirea a zece ani de la înființarea S.A.R., în 1967, ședința inaugurală are loc pe Capitoliu, în prezența președintelui Italiei, a
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Utopiile se nasc din idealuri. Cetatea ideală imaginată de cei care au Încercat să o gândească este sinteza proiecției colective sublimate a idealurilor de deschidere spațială și de anulare a perisabilității temporale (A. Augustin, Th. Campanella, Th. Morus, R. Bacon, Im. Kant, Ch. Fourrier, K. Marxă. Omul trăiește permanent În două planuri: În planul realității lumii obiective, al cetății sale, și În planul imaginarului subiectiv, al proiecției aspirațiilor sale de ideal. Acestea se vor reflecta, din punct de vedere psihologic și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt mobilizate funcțiile și facultățile umane În vederea obținerii unui anumit rezultat. M. Blondel spune că a acționa desemnează caracterul dinamic al vieții. Acțiunea desemnează tot ce este mai specific În ființă, ceea ce reprezintă actul pur În sine, afirmă M. Blondel. Im. Kant atribuie acțiunii, În primul rând, o semnificație morală, În care vede acordul dintre oameni, dar și acordul dintre om și lume sau natură, atunci când spune: „Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricărui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dintre oameni, dar și acordul dintre om și lume sau natură, atunci când spune: „Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricărui altuia, totdeauna În același timp ca scop, iar niciodată numai un mijloc”. Pentru Im. Kant, acțiunea mea trebuie să aibă un scop moral, prin care să mă pun În acord cu lumea: „Acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebuie să devină, prin voința ta, lege universală a naturii”. În felul acesta, este subliniată relația
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
De la destination de l’hommeă. Pentru M. Scheler, omul se distinge prin acel principiu superior care este spiritul ce se manifestă exclusiv prin persoană, și face ca aceasta să se depășească pe sine, dar și lumea (Die Stellung der Menschen im Kosmosă. Spiritul este cel care transformă viața persoanei În ideal. Semnificația umanului se descoperă În convergența dintre uman și suprauman, pe care o dă transcendența, susține J. Maritain (Humanisme intégrală. Este o concentrare a lumii, dar totodată și o dilatare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a ‘physician’ from Romania, București, 1957; diferite articole ale lui A. Huttmann („Apotheker, Arzt und Weltreisender - aus dem Leben J.M. Honigbergers”, Neuer Weg, nr. 5017, 1968; „Weltreisender und Forscher J.M. Honigberger”, Karpatenrundschau, nr. 47, 1969; și „Kronstädter Medizin und Pharmazie im Zeichen der Aufklärung”, Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde, Heft 2, 1975, precum și conferințe inedite); Oskar Wittstock, Johann Martin Honigberger - Ein siebenbürgisch-sächsischer Kulturpionier in Indien, Brașov, 1971; Hans Bergel, Würfelspiele des Lebens. Vier Porträts bedeutender Siebenbürger. Conrad Haas, Johann Martin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
importantă În materia medica a Întregului spațiu asiatic traversat de Honigberger. Vezi noile referințe la tipurile rare de antidoturi prezentate de Jorge M. dos Santos Alves, Claude Guillot, Roderick Ptak (Hg.), Mirabilia Asiatica. Produtos raros no comércio marítimo / Seltene Waren im Seehandel, Harrassowitz, Wiesbaden, 2003. În medicina indiană, acțiunea pozitivă a otrăvurilor și a veninului apare pentru prima dată menționată abia În cap. 48 (viÌapayogșya, despre utilizarea otrăvurilor ca remedii) din AÌÚ³ògasa-graha (Uttarasth³na 48.19-20), unde ni se spune că cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
system (1852, p. 143). Vorbind despre un juste milieu În tratamentul holerei, cum o va face Îndată, Honigberger Întâlnește o metaforă medicală curentă În epocă și recuperată de studiul lui Olaf Briese, „«Das Jüste-Milieu hat die Cholera»: Metaphern und Mentalitäten im 19. Jahrhundert”, Zeitschrift für Geschichtswissenschaft 46, 1998, pp. 120-138. 260. Amănunte asupra perioadei În J.-M. Lafont, La présence française, pp.413 și urm. 261. Recurg la traducerea „Orient Mijlociu” pentru „middle Asia” (1852, p.144), deși ea e o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai veche literatură medicală indiană, discutate cu circumspecție de la teza de doctorat a lui Palmyr Cordier din 1894 (cf. A. Roșu, Histoire de la médecine indienne, pp. 357-358) și până la Renate Syed, „Ein Unglück ist die Tochter”. Zur Diskriminierung des Mädchens im alten und heutigen Indien, Harrassowitz, Wiesbaden, 2001, p. 172 n. 37 (Carakasa-hit³, ϳrșrasth³na 2.18). Autoarea, după o teză la München În 1990 despre flora indiană În literatura clasică sanscrită și În reprezentările artistice, teză nepublicată, dar deseori citată de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
volumul de eseuri De dignitate Europae (1988). Alegerea acestei cărți, de asemenea efortul traducerii ei pot fi văzute ca o încununare a activității lui S. în slujba contactelor între două culturi. Traduceri: Laurențiu Fulga, Die Fremde, București, 1969; Al. Ivasiuc, Im Vorhof der Hölle, București, 1971; ed. Berlin, 1972, Die Vögel, Cluj-Napoca, 1975; Nicolae Breban, Kranke Tiere, București, 1973; Ion Caraion, Lied, das in der Flöte blieb, pref. trad., București, 1974; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, introd. Edgar Papu, București
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
Lied, das in der Flöte blieb, pref. trad., București, 1974; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, introd. Edgar Papu, București, 1975 (în colaborare); Marin Preda, Der Einsame, București, 1976; Constantin Noica, De dignitate Europae, București, 1988. Repere bibliografice: Walter Engel, Im Vorhof des Lebens. Mit Georg Scherg über „Im Vorhof der Hölle”, „Die Woche”, 1972, 217; Horst Anger, Übersetzen als Vermittlung. Interview mit Georg Scherg, „Karpaten- Rundschau”, 1975, 34; Dieter Roth, Mihai Eminescu deutsch. Kritischer Blick auf ein Jahrhundert übersetzerischer Rezeption
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
București, 1974; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, introd. Edgar Papu, București, 1975 (în colaborare); Marin Preda, Der Einsame, București, 1976; Constantin Noica, De dignitate Europae, București, 1988. Repere bibliografice: Walter Engel, Im Vorhof des Lebens. Mit Georg Scherg über „Im Vorhof der Hölle”, „Die Woche”, 1972, 217; Horst Anger, Übersetzen als Vermittlung. Interview mit Georg Scherg, „Karpaten- Rundschau”, 1975, 34; Dieter Roth, Mihai Eminescu deutsch. Kritischer Blick auf ein Jahrhundert übersetzerischer Rezeption, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1992, 1; Worte als Gefahr und
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
în 1916. Mobilizat în preajma începerii primului război mondial, va lupta pe front, fiind decorat cu ordinul „Coroana României”. Își susține doctoratul în filologie la Facultatea de Filosofie a Universității din Basel (Elveția) în 1918, cu teza Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang, publicată în 1922. În virtutea specializării, este numit în februarie 1921 conferențiar la Catedra de literatură germană a Facultății de Litere și Filosofie din București, devine docent (1924), apoi profesor suplinitor (1925), conferențiar definitiv (1928) și profesor titular
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
al oceanului de Jacob Wassermann (1936), din lirica lui Goethe (1935), Torquato Tasso, Clavigo și Egmont de Goethe și Rose Berndt de Gerhart Hauptmann. SCRIERI: Freamăt, București, 1915; Don Juan sentimental, București, 1915; Ruguri, Botoșani, 1918; Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang, Basel, 1922; Cercetări critice, București, 1923; Masca, București, 1923; Rodul sufletului, Craiova, [1923]; Femeia cu două suflete, București, 1925; Banchetul, Craiova, 1926; Lirica germană contimporană, București [1927]; Între critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Quichotte al oceanului, București, 1936; Josef Magnus Wehner, Struensee, București, [1940]. Repere bibliografice: Alex. Al. Hodoș, „Freamăt”, „Revista noastră”, 1915, 15; „Don Juan sentimental”, „Cronica Moldovei”, 1915, 3; Nichifor Crainic, „Ruguri”, „Dacia”, 1919, 56; N. Iorga, „Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang”, RI, 1921, 7-9; Rz [Ramiro Neculau], „Lysistrata”, „Epoca”, 1922, 78; Al. Bogdan, Un naufragiu, LUT, 1922, 99; Claudia Millian, „Rodul sufletului”, ALA, 1923, 130; Șerban Cioculescu, „Rodul sufletului”, FCI, 1923, 15; Ion Marin Sadoveanu, „Masca”, G, 1924
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]