996 matches
-
membru corespondent și apoi membru titular al Academiei Române. Arătam în lucrarea dedicată reflectării medalistice a personalităților ieșene că chipul lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui nume îl poartă Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, a fost imortalizat în metal (argint și bronz, 50 mm) în 1987 la împlinirea a 75 de ani de învățământ superior agronomic la Iași. Reversul medaliei realizate atunci (fig. 45rv) prezintă chipul lui Ion Ionescu de la Brad, cu puțin bust îmbrăcat în ținută
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Domnia Sa există, așa cum am mai arătat, un adevărat cult pentru înaintașii de excepție care au lucrat aici și prin păstrarea medaliilor acestora (dr. Cantacuzino, dr. Slătineanu, dr. Ciucă, dr. Condrea). Fiind originar din Săvenii Botoșanilor, doctorul Mihai Ciucă a fost imortalizat în bronzul medalistic și de cei din mijlocul cărora plecase prin secția Botoșani a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pahar de vin pentru cei ce și-au putut permite o asemenea extravaganță. Tratațiile s-au suprapus discuțiilor cu conținut evocator și cu iz nostalgic. Întrunirea a fost filmată pe întreaga desfășurare a ei, s-au făcut fotografii pentru a imortaliza ineditul eveniment. În final s-a convenit ca viitoarea întâlnire să aibă loc peste șase luni fără să se stabilească data și cine o va găzdui. Ancuța Peste puține zile Ancuța urmează să împlinească cinci ani. Este o fetiță slăbuță
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Molitvelnicul de înțeles, Viața și petreacerea sfinților (Proloage), Paremiile preste an, Liturghia, Octoihul și alte opere scrise în românește de Mitropolitul Dosoftei,. La această biserică a funcționat ca diacon Isaia Teodorescu, cel pe care marele povestitor Ion Creangă l-a imortalizat sub numele de "Popa Duhu". În prezent, Biserica sfântul Nicolae Domnesc este paraclis mitropolitan, slujbele religioasre de duminică și din zilele de sărbători efectuându se uneori cu participare arhierească. Încărcătă de istorie și de frumusețe artistică, biserica sfântul Nicolae-Domnesc este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a artiștilor în viața societății. Renașterea a început în Italia deoarece era o țară prosperă din Europa și era posesoarea unei îndelungate tradiții artistice. Aici găsim orașe independente înfloritoare economic, populate cu comercianți și bancheri nerăbdători să‑și vadă numele imortalizat în diferite portrete comandate în palate noi care se construiau sau în capelele somptuoase ale familiilor. Sculptura și pictura se desprind de arhitectură și pe lângă arta monumentală (pictura murală și decorațiile sculpturale) se dezvoltă pictura de șevalet și sculptura de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
1556 î.e.n., iar începutul dinastiei 18, cam pe la 1580 î.e.n. Chiar în anul 4241 î.e.n., al stabilirii calendarului de 365 zile, știința cerului ajunsese atât de dezvoltată, încît pontifii din Heliopolis au simțit nevoia ca, fără să dezvăluie secretele, să imortalizeze cunoștiințele adunate. Rezultatul a fost construcția piramidei monumentale a faraonului Ku-fu (pe numele grecesc Keops; piramidele erau numite poetic: Orizontul lui Keops - Mare este Kefren -Divin este Micerinos), păzită de Sfinxul deșertului - cel care unește întruchiparea celor patru semne principale
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și un remember pentru nostalgiile celor care au frecventat-o. În fapt, determinarea mea a fost tot sentimentală: am văzut mulți turiști, unii venind pentru prima oară în Iași, emoționați că au posibilitatea să intre în această instituție și să imortalizeze momentul în holul de la intrare, dar am văzut și foști cititori ai acestei biblioteci, cu tâmple argintii, dornici să o revadă peste ani, ca pe o persoană dragă sufletului lor... Discutând cu ei, uneori, mi-au povestit că, departe de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de evadare de la constrângerile cotidianului, concretizate prin obsesia calmului domestic. Liniștea la care visează Antipa este în fapt acel răgaz pe care și-l ia și personajul lui Katie Ward pentru a citi și pe care pictorul flamand l-a imortalizat în tablou. Concluzii Analiza interferențelor între romanul lui Bălăiță și pictura lui Janssens impune câteva observații. Din punctul de vedere al tipologiei, este evidentă prezența a două tipuri de suprapuneri între imaginarul romanului și cel al picturii: referința ekphrastică și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 32, 33, 204. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Bălan Dorin 1956 Sculptor „Cioplitul lemnului o aventură a creației, așa a fost începutul. Am încercat să imortalizez clipa, secunda unei mișcări într-un relief.” Născut la data de 5 octombrie 1956, în localitatea Vutcani, jud. Vaslui. Studii: Liceul de matematică-fizică din Vaslui, în anul 1983 a absolvit Școala populară de Artă din Vaslui. Debut artistic 1983 Bibliografie
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 32, 33, 204. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Bălan Dorin 1956 Sculptor „Cioplitul lemnului o aventură a creației, așa a fost începutul. Am încercat să imortalizez clipa, secunda unei mișcări într-un relief.” Născut la data de 5 octombrie 1956, în localitatea Vutcani, jud. Vaslui. Studii: Liceul de matematică-fizică din Vaslui, în anul 1983 a absolvit Școala populară de Artă din Vaslui. Debut artistic - 1983 Bibliografie
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
au rodit ROMÂNIA MARE și un medalion central pe care este reliefata hartă acesteia. PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANA DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, moneda sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate, bătută în monetăria de la Baia Mare sau de la Sibiu și care îl prezintă pe avers după imagini de epocă ale lui Aegidius Sadeler sau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
încă trei medalii se referă la viață Iașului. Două dintre acestea, bătute în anii 1840 și 1842, dedicate lui Mihail Grigore Sturdza vor fi ilustrate și prezentate în capitolul reflectării medalistice a personalităților Universității ieșene. Cea de a treia medalie imortalizează vizită compozitorului și pianistului Frantz Liszt, în capitala Munteniei și cea a Moldovei, la sfârșitul anului 1846 și începutul anului următor, ocazie cu care concertează, la 9/21 decembrie, în sala „Momolo” din București și la 11 ianuarie 1847, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sfârșitul anului 1846 și începutul anului următor, ocazie cu care concertează, la 9/21 decembrie, în sala „Momolo” din București și la 11 ianuarie 1847, în Teatrul Nou din Iași. Personalitatea lui Liszt trebuie să fi impresionat profund de vreme ce contemporanii imortalizează momentul și chipul acestuia pe o medalie de aur, pe care i-o înmânează compozitorului la sfarsitul spectacolului. Pe aversul medaliei cunoscute de noi citim inscripția cu alfabet de tranziție și dispusă pe cinci rânduri LIST / LA CONȚERTUL / DAT ÎN
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele, după cum vom vedea mai jos, doar stema orașului sau județului, putem concluziona că medalia a imortalizat un eveniment economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă semnătură Kissing. Manieră de concepere și realizare ne duce cu gândul la Celești Fabio. Avem în vedere finețea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară. Marilor personalități ale Iașului din comitetele de inițiativă care hotărau realizarea medaliilor și autorilor de drept ai proiectelor și machetelor le revine meritul de a imortaliza în metal oameni și fapte deosebite ale istoriei neamului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cunoscute sub genericul de medaliile Saraga. Menționam că medaliile Saraga sunt pline de semnificații patriotice, ca inițiatorii discern
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
crucii. În exerga este legendă pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz von Klimstein, grafică aversului. Măreția este dată de viziunea de ansamblu asupra edificiului imortalizat pe medalie, cât și de simetrie, proporționalitate și mai ales de simbolistică detaliilor. Citam din pliantul realizat la sfințirea catedralei „Privită din afara catedrală seamănă cu o coroană ce trimite spre regalitatea lui Cristos care îi face părtași pe Maria și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
asumă în cele din urmă o identitate etnică românească numai în măsura în care o consideră conformă cu adevărul, căci adevărul a fost interesul în care Dumitru Martinaș s-a simțit animat în cercetările sale”{\cîte 39} După cum am afirmat mai sus medalia imortalizează un moment din activitatea Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș” din Bacău, simpozionul organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea celui care și-a consacrat întreaga viață lucrării „Originea ceangăilor din Moldova" și în care a susținut deschis și răspicat cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalia episcopului martir Anton Durcovici, pe lângă ideea nivelului academic de excepție al acestuia, credem că se sugerează și aceea a adeziunii totale a lui față de Papalitate, în speță față de Biserică Romano-Catolică. Vom prezenta acum o placheta și o medalie care imortalizează în metal noi imagini medalistice ale domnitorului Al. I. Cuza (fig. 30av și fig. 31av) și cele dintâi imagini medalistice ale Palatelor Cuza, de la Ruginoasa și Iași (fig. 30rv și 31rv). Desigur că se impun întrebări firești în legătură cu geneză acestora
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusa în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut nu clarifica în totalitate problemă genezei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscută „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE AR FI, ACESTEA NU FAC O LITERATURA ORIGINALĂ. Încheiem cu referiri la un medalion care imortalizează împlinirea a trei decenii de înființarea Spitalului de Recuperare (1978-2008) din Iași și o medalie realizată la împlinirea a treizeci de ani de către Clinică de Neurologie și Recuperare Neurologica (1979-2009) de la această instituție spitaliceasca. Vom preciza de la început că ambele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ioan Cuza”, am intenționat să susțin ideea că reflectarea medalistica a învățământului universitar din vechea capitala a Moldovei se încadrează în preocupările constante care au existat și există aici, la Iași, pentru că evenimente și personalități din viața cetății să fie imortalizate și în metal. Unele medalii sunt simple consemnări prin legende, altele, și în ce mai mare parte, sunt adevărate opere de artă care rezistă tuturor exigentelor și se ridică la nivelul marilor realizări din țară și din străinătate. Interesantele proiecte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
AFLĂ MAI CURÂND ÎN SUFLETUL PRIVITORULUI, CÂND ACESTA ARE O FIRE DESTUL DE IMPRESIONABILA PENTRU A PRIMI MAGNETISMUL SUBIECTULUI ÎNFĂȚIȘAT DE ARTIST” DAVID D’ANGERS, DIN LUMEA ARTEI, EDITURA MERIDIANE, 1990, PAG. 303 „BĂTUTE SUB IMPERIUL EFEMER AL CLIPEI, PENTRU A IMORTALIZA EVENIMENTE PE CARE CONTEMPORANII LE-AU CREZUT DEMNE DE A FI COMEMORATE, DAR ISTORIA LE-A UITAT SAU LE-A ACOPERIT CU UN COLB DESTUL DE GROS, MEDALIILE ȘI PLACHETELE OFERĂ INFORMAȚII IMPORTANTE ASUPRA UNOR OAMENI, FAPTE ȘI LOCURI CARE POT
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
realizările ulterioare, medalia din anul 1985 aduce că noutate imaginea palatului universității, văzut din Nord-Est, având în fața statuia lui Kogălniceanu (fig. 45av). Între medaliile Universității ieșene care folosesc că imagini simbol edificii și efigii putem încadra și pe aceea care imortalizează medalistic imaginea palatului care găzduiește Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași (fig. 46av) cât și efigia celui al cărui nume îl poartă instituția de învătământ teologic universitar. Medalia este realizată la centenarul nașterii academicianului Dumitru Stăniloae, unul dintre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
avers doar o legendă (fig.51av), iar pe revers, facla și carte (fig. 51rv), imagini simbol banalizate de o prea deasa uzitare și care nu comunica nimic în legătură cu specificul instituției respective. Avem informații că semicentenarul din 2001 nu a fost imortalizat pe o altă medalie. După cum suntem informați de pe site-ul de prezentare a Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași „pe 7 noiembrie 1912, în urma aprobării noului regulament al Facultății de Stiinte din cadrul Universității, se înființează învățământul superior electrotehnic, chimic aplicat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
membru corespondent și apoi membru titular al Academiei Române. Arătăm în lucrarea dedicată reflectării medalistice a personalităților ieșene ca chipul lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui nume îl poartă Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Iași, a fost imortalizat în metal (argint și bronz, 50 mm) în 1987 la împlinirea a 75 de ani de învățământ superior agronomic la Iași. Reversul medaliei realizate atunci (fig. 45rv) prezintă chipul lui Ion Ionescu de la Brad, cu puțin bust îmbrăcat în ținută
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]