808 matches
-
lăsate singure pîine, salam și o sticluță de coniac, bătrînul încovrigat, alarmele de telefon mobil se confirmă una pe alta. Ora 7,38, în acceleratul Iași Ciceu Brașov, soare greu groapa de gunoi Bacău arde pe tăcute, Valea Seacă mustața impiegatului, pentru fauna arboricolă din ea mai bine lupa, "Halta Siretu" scris în fugă, două hale catolice, pe cîmpuri taluzul acumulării de apă și hidrocentrala, arboreturi, buruieniș, Faraoani cu două biserici de rit latin, turlă în capătul de sud al navei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
relief cu suflet de moarte, tunel în noua ordine de tulburări, incompletă cedarea reciprocă a specificului, cf. Nichita, Livezi-Ciuc motivația tehnică în halta suspendată, într-o singură direcție s-a ridicat omul la Dumnezeu, imorală, cu turnul Babel căzut lingvistic, impiegatul face semn, muncitorii la linie, utilaj în lucru, locuri în adîncuri, coborîrea cu versanți din dinamitare, stîncă țandără de cugete, Țara Ciucului așchie biserica din capul drumului suiș, crucile în cimitir alte așchii, mîndru-și cîntă-un cerb în codru oprire în dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iarnă-iarnă, nu așa! logosfera din cutia Pandorei scoasă cea din urmă, grupări în largul peroanelor, pe bănci ori pe centrul gării, muzica de manele gaură în ozon, mulțimea de la așteptarea de tren la iminenta sosire, manevre cu personalul Pașcani Suceava, impiegatul între tampoane desface garnitura dintr-o mișcare, îndepărtează locomotiva, rezoneur în instituția textul, era singur cu noru-mea și cu băiatul, joi dimineața. Ora 16,10, în acceleratul Iași Timișoara, urcat din Pașcani, primul vagon, noi stăm aici, buni, și restul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bucle urcătoare, parapete de trei ori statura vagonului, umezeala se duce pe fețe noi de betoane, șanț, dublu terasament, km 55+600 vegetația în tendința ce scapă mineralului, lume în profiluri de moment, stația Meri tot versant în amestec, foioase-conifere, impiegatul de mișcare, om și arborescență mistuie clădirea stației dintre ei, cîștigători cît obiectele staționează în prezent, biserica adîncitură cu tot cu vîrful clopotniței, pîrîu, umbrele caselor, tunel la anii cărbunelui din Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt panta nedepășită, tunelul în arc înmormîntarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un loc de muncă! noroc, nea Nelule, te cunosc de cînd dădeai la tenis! sportul, nu munca, pasiunea se vede, șosetele albe pe picior, poza de la plajă pe bluză, șapca, furtul de pămînt la oraș, deghizat în jucător de tenis, impiegații trec pe lîngă vagoane și întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat ca inundat, merg dăcît o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sănătate, te-am lăsat bucuros! ai pus mîna pe dobînda mea! îți dau o vodcă-n cap! Ora 2,39, în personalul Bîrlad Berești Galați, în stația Bîrlad, logica beton și sticlă colț cu două steaguri pe vînt, arată și impiegatul cu plecarea, siguranță și căldură între fiarele banchetei condiție umană, văile cucerite cu fixarea lor în obiect și incontrolabile în el, doar rezultatele, rețetă, bon de la farmacie că n-ai data de la parafa medicului, știi, nu era trecut data! hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vrei să fii? Vreau, orice! Dar să-ți vezi de treabă! Și m-o angajat și acolo am rămas până la ziua pensionării, la întreprindere... Ce-ați lucrat acolo? Am lucrat de toate. Am fost cap de linie, așa se chema, impiegat. După vreo săptămână, m-a chemat sus, la regională, cum se zice. Că nu prea erau cu studii, decât unul singur, contabilul șef, cu care-s prieten și azi. Am lucrat de toate. Era Întreprinderea de Transporturi Auto, regionala întinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
agitată umplu vagoanele până pe scări, cățărați pe tampoane și pe acoperiș, înghesuiți câte 10-15 în compartimente de 6 persoane... de nu mai încăpea un ac. Peste tot înjurături, lovituri, îmbrânceli, blesteme... O masă de călători cuprinși de demență... La semnalul impiegatului, omul cu chipiul roșu, locomotiva șuieră prelung de plecare... Vagoanele se smunciră și, trenul supraîncărcat și greoi, se urni gemând, într-o perdea de aburi groși... și ieși din gară... pierzându-se în noapte. Dinspre șoseaua care șerpuia pe lângă calea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Învățământului, care mi-a permis înscrierea la cursurile Școlii Medii Tehnice de Exploatare C.F.R. Iași (1948-1951), echivalentă cu liceul teoretic, fiind întreținut în căminul școlii menționate mai sus, în contul bursei de care beneficiam, obținând diploma de tehnician, în specialitatea impiegat de mișcare, funcționând, în Gara C.F.R. Pașcani; acolo am fost repartizat, pentru șase luni, ca impiegat de mișcare (practicant). Ministerul Căilor Ferate m-a selecționat pentru trimiterea la studii în U.R.S.S., pentru a deveni inginer de căi ferate. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
echivalentă cu liceul teoretic, fiind întreținut în căminul școlii menționate mai sus, în contul bursei de care beneficiam, obținând diploma de tehnician, în specialitatea impiegat de mișcare, funcționând, în Gara C.F.R. Pașcani; acolo am fost repartizat, pentru șase luni, ca impiegat de mișcare (practicant). Ministerul Căilor Ferate m-a selecționat pentru trimiterea la studii în U.R.S.S., pentru a deveni inginer de căi ferate. În același an, 1951, o delegație de la Ministerul Afacerilor Externe m-a selecționat pentru trimiterea la studii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt, supravegheat. Un „puncheur” îndemînatic, elegant. Nu întindea gluma, nu insista pe marginea unor subiecte frivole. Avea „ținută” în toate, de la cea vestimentară la cea comportamentală. înainte de facultate fusese impiegat de mișcare în gara din satul natal. își păstrase conduita profesională, care cere exactitate și fermitate. Amiciția cu el se oprea la lucrurile vizibile. Apropiat, era în același timp și misterios. I-am respectat discreția, astfel că nici azi n-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
spinarea localnicilor, devine excesiv de scump"3135, fapt ce conduce la aceea că "cheltuielile de întreținere întrec cu mult pe cele ale funcționarilor din țară"3136. În aceste condiții, unele instituții din orașul Constanța "cum sunt Poșta, Vama, Construcția Portului (...) acordă impiegaților lor bonificații de locuințe"3137 iar "unele corpuri de armată au permis ofițerilor lor să locuiască în cazarme"3138. Din aceste cauze "cea mai mare parte a funcționarilor (...) în special administrația propriu-zisă, duce foarte greu traiul"3139. La 14 octombrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Într-un fel, trenul reprezenta posibila trăsătură de unire dintre măruntul univers local și infinitul lumii acesteia, nutrit prin arterele căilor ferate. Vă mai amintiți vagoanele de clasa a III-a ale călătoriilor tinereții noastre? Dar mirobolanta șapcă roșie a impiegatului de mișcare? Așa-i c-ați uitat țăcănitul telegrafului Morse, prin care până hăt târziu, după anii '60, se mai dirija circulația? Cine să creadă, în anno Domini 2009, că am fost pasageri ai trenurilor mixte, adică, și de marfă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de înțeles. Vînzătorul de fructe rîde și îmi întinde o piersică zemoasă. Văzînd că nu înțeleg, mi-o strecoară în palmă: ia-o! Mulțumesc și mușc cu sete ultimul fruct de pe pămîntul italian. Un tren se apropie pufăind și întreb impiegatul dacă se îndreaptă spre Geneva. Niciodată, în Italia, nu am putut obține o informație precisă asupra mersului trenurilor. Nici măcar cu un indicator de trenuri în mînă nu puteam fi sigură. Trebuia să fie totdeauna măcar un vagon care s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
împacă defel cu disciplina militară - recalcitrant, bățos, el este ba încarcerat, ba mutat disciplinar -, se reangajează la sfârșitul stagiului ca sergent-instructor. Dar își leapădă curând și straiele ostășești, intrând slujbaș la Oficiul de poduri și șosele din Bistrița sau ca „impiegat” la un tribunal. Cum provincia i se pare prea constrângătoare pentru aspirațiile pe care le nutrește, se decide să descindă în București. Prozele lui trezesc imediat interesul - în primul rând al lui Camil Petrescu -, iar pamfletele, de o violență ieșită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Este fiul Anei Hurubă. A frecventat școala primară în satul natal (1951-1955), apoi clasele gimnaziale în Subcetate (1955-1958) și liceul la Toplița (absolvit în 1963). Practică diverse profesiuni, iar în anii ’70 se stabilește la Deva, unde o vreme este impiegat la Întreprinderea de Transporturi Auto. Frecventează, începând din 1973, cenaclul literar Ritmuri din Deva, iar între 1982 și 1985 este președintele cenaclului. După 1989 lucrează în presă, fiind secretar literar la publicația satirică „Râsu’ lumii” (1990-1991), redactor la ziarul „Glasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
un panou și vieții amorțite din măruntele târguri moldovenești. Ele comunică prin partea din spate a curților și prin ulițele prăfoase, continuate în drumuri de țară, aproape nemijlocit, cu lumea satului, căreia până mai ieri îi aparțineau. Îndeletnicirile multor târgoveți, impiegați obscuri sau meseriași amărâți, sunt încă legate de începuturile lor rurale. La Pașcani și Fălticeni scriitorul a cunoscut bine forme de excrescență urbană recentă, pe un fundal sătesc. Aici descoperă însă o umanitate cu totul diferită. Alcătuită din inși șterși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Traian Găbureac, Marcel Armeanu și Regman. În ianuarie 1953 a fost eliberat de la Bicaz, iar timp de trei luni de zile și-a căutat de muncă, fiind refuzat peste tot din cauza cazierului. În cele din urmă a fost angajat ca impiegat (cap de linie) la Întreprinderea de Transporturi Auto din Regiunea Autonomă Maghiară, de unde a ieșit la pensie. S-a căsătorit, a avut un băiat și a reușit să facă Facultatea de Drept la Cluj, la fără frecvență, absolvind-o în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar la absolvire, în 1912, necăsătorindu-se la vreme, nu poate intra în cinul preoțesc. Diverse slujbe - pedagog, cântăreț bisericesc, impiegat la Casa Corpului Didactic - îi îngăduie să urmeze Facultatea de Teologie, licența luându-și-o în iunie 1916. Elev încă, debutează în 1907, cu o poezie, în revista școlară „Spre lumină” din Iași. Iscălind Nichifor Crainic (nume care va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
pe care le întrerupe pentru a se angaja hamal în portul Constanța, reia apoi studiile și le finalizează tot la Constanța. Este profesor suplinitor, după care se califică tehnician auto. Lucrează douăzeci de ani la Autobaza Târgu Neamț (ca taxator, impiegat, șef de autogară, tehnician personal-salarizare). Face parte din gruparea literară polarizată de „Caietele de la Durău” (1995-1998). Ajunge redactor la ziarul „Ceahlăul” (Piatra Neamț). Debutează în 1969, la „Tomis”, iar editorial în volumul colectiv Caietul debutanților 1980-1981, publicat de Editura Albatros. Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
La functioning pone l'accento sulle "capacità di una persona i ottenere le cose alle quali lei ha attribuito valore"22 e riguarda quella attività che îl soggetto consideră rilevante per la propria esistenza (ad esempio essere nutriți, istruiti e impiegați în un lavoro, ecc.). Se îl soggetto è messo în condizione di realizzare în modo libero tale functioning, allora realizza una capability. Per comprendere meglio tale relazione dal punto di vista concettuale, possiamo dire che una functioning è un punto
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pentru urmărirea și atingerea obiectivelor, o plasare strategică în procesul productiv sau mă-car în activitățile de bază pentru funcționarea sistemului politic național și/sau local. Astfel, controlorii zborului pot paraliza traficul avioanelor de pe un aeroport sau dintr-o țară; impiegații de mișcare pot bloca traficul feroviar într-o gară, într-o zonă, într-o regiune; funcționarii de la Ministerul Finanțelor pot împiedica distribuirea "celui de-al treisprezecelea salariu"; muncitorii de la serviciul de salubritate pot face imposibil traiul într-un oraș; o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și avizat un tabel asemănător, de unde vom reda numele tuturor celor scriși în el: „Moraru Petru - comisar; Chiriac Mihai, Macovei Gheorghe, Petrescu Amosie, Blănaru Constantin și Sfedu Ioan - comisari ajutori; Oinsc Petru, Rotaru Nucolae și Gruia Ion - telefoniști; Blănaru Constantin - impiegat”. Probabil, ultimul de pe listă era omonim cu unul dintre comisarii-ajutori, sau chiar rudă. a.V. Furt din curtea Primăriei furt când a înșfăcat fructul interz cu, era curată nebunie! Cu toate că pe 7 aprilie 1941 războiul de eliberare a Basarabiei și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la Nenciulești - Vâlcea, apoi Liceul „Al. Lahovary” din Râmnicu-Vâlcea, Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928, întreruptă în 1930), Conservatorul din București, secția de artă dramatică (1930-1933). A fost funcționar la Episcopia Râmnicului și a Noului Severin (ca elev), impiegat la Ministerul Cultelor (ca student). Debutează cu proză la „Calendarul” (1932). A colaborat la „Adevărul”, „Cadran”, „Cuvântul liber”, „Facla”, „Dimineața”, „Iot”, „Rampa”, „Viața literară”, „Vremea”, „Reporter”. Frecventează cenaclul Sburătorul, fiind remarcat nu doar de E. Lovinescu, dar și de G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
avut organizate expoziții de pictură în mai multe orașe (Tg. Jiu, Bolgrad) ș.a. MAZILU - SÂRBU Victor Id. S-a născut în anul 1920. Stud. Absolvent al liceului de băiețăi Regele Carol al II-lea din Bolgrad. Urmează o școală de impiegați de cale ferată. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca un destoinic impiegat de mișcare de cale ferată ceea ce i-a adus la conducerea Regionalei CFR Brașov.. MELNICOV LEONID - inginer cu specialitatea minerit. Nu a transmis datele cerute. NENCEV
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]