1,086 matches
-
este motivat intrinsec, direct ο este motivat extrinsec (determinare din afară) ο are o motivație cognitivă - nevoia de a ști, curiozitate pentru nou ο are o motivație afectivă - dorește aprobarea și dragostea celor din jur ¾ Afectivitatea • are manifestări afective primare impulsive: ο frică, ο mânie, ο spaimă • manifestă dispoziții afective: ο vesel, optimist ο deprimat, trist 24 • manifestă emoții curente: ο cu derulare calmă ο cu derulare tumultuoasă • trăsături emoționale: ο dispune de echilibru emoțional, manifestă stabilitate ο manifestă timiditate excesivă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
dependent de ajutorul celor din jur ο lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obișnuitul, se sperie de nou ο acumulează goluri în cunoștințe, nu finalizează activitățile, are dificultăți în învățare 25 VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE Temperament ο Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv și autoritar exteriorizat, inegal, cu inițiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendință de surescitare și epuizare, neliniștit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acțiune ο Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, ușor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
mai importante și utile decât cele pe care reușesc să le obțină specialiștii patologi, din examinarea ulterioară, efectuată peste câteva ore sau chiar zile. În medicina de urgență, imperativul reacției medicale imediate poate duce deseori la omisiuni sau la intervenții impulsive, fără o analiză riguroasă a tuturor datelor disponibile, prin prisma cunoștințelor medicale de specialitate. Doctrina 2 invocă numeroase scenarii în acest sens: problemele abdominale grave se dezvoltă în timp și pot fi diagnosticate atât ca apendicită, cât și ca orice
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
arată A. Ionescu, vorbind despre educarea neuromotoare, bazele acesteia se pun în primele luni după naștere, iar procesul de educare începe prin dirijarea primelor manifestări motorii: mișcările organice și instinctive reflexe și expresive, și, mai ales, cele de creștere sau impulsive. Reeducarea medicală nu este posibilă decât în serviciile de ortopedie sau în centrele de reabilitare a deficienților motori, dotate cu toate compartimentele de investigație și terapeutică necesare. Durata ei depinde de gravitatea cazului, dar, în principiu, cele mai bune rezultate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ce umblă în neștire și se frământă în zadar, căci bucuria lui se poate preface/ într-o clipită în amare tânguieli" sau "carnea noastră miroase a putred din cauza/ nebuniei care ne-a cuprins (...) suntem cocoșați și hidoși, peste măsură de impulsivi" etc. Următoarele două volume de versuri scrise de Ștefan Amariței (Foamea de timp, Editura Cronica, Iași, 2006, respectiv Suspendat spre fructul prelung, Editura Cronica, Iași, 2009) trebuie văzute ca secvențe complementare ale unei aventuri metafizice (pe-)trecute într-un spațiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
subliniat exemplaritatea modelului sau etic în opoziție cu lamentările consolatoare ale crepuscularilor, a readus în atenția publicului tonul lui, pe alocuri tăios și vibrant, accentuând curajul eului poetic ce avea puterea să mistuie hic et nunc convențiile de orice tip. Impulsiv și vulcanic, Thovez s-a referit în același timp la condiția fizică precară a poetului, prin această atitudine prea puțin reverențioasa pregătind calea spre numeroasele scrieri ale apologeților ce au urmat. Probabil că fără lipsa de respect a lui Thovez
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Nu găsesc nicio plăcere în a traduce Odiseea: aud că Italia dorește mult să o aibă tradusă și eu i-aș oferi o traducere, dacă ea consideră că i-aș putea-o da eu.443 Sunt cuvinte dictate de firea impulsiva a tânărului dornic de recunoaștere din partea comunității filologilor italieni. În ciuda acestor afirmații, presupusa lacuna nu a fost singurul motiv care l-a determinat pe Leopardi să aleagă textul homeric. La acea vreme era binecunoscută în Italia opinia de factură romantică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
naștere unor fenomene de violență, ca manifestare a constrângerii fizice sau/și psihice a unor persoane de către altele, mai ales În condițiile unei lipse de atașament față de un sistem de valori, unei lipse de morală, unui „primitivism” al manifestărilor emotiv- impulsive. Ca atare, amplificarea preocupărilor comunităților umane pentru potențarea energiilor agresive a indivizilor spre acțiuni sociale constructive, prin educație și conștientizare a nevoii de cultură morală, poate constitui o soluție viabilă a stăpânirii violenței. Competițiile sociale - În desăvârșirea profesională, cultural - artistică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
vedeți fotografiile unor femei foarte slabe în reclame? Modelele de siluetă și stima de sine 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vedeți fotografiile unor femei foarte slabe în reclame? Modelele de siluetă și stima de sine 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cititorilor sau telespectatorilor ca să „uite” că o berlină mare consumă mai mult carburant decât una mică și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste metode și-au atins scopul: în SUA mai întâi, apoi în toată lumea industrială consumerismul a fost relansat, iar liniile de producție salvate de la blocaj. Din acea perioadă datează apariția societății de consum propriu-zise, care era în totalitate un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Social comparison, self-discrepancy, and the thin ideal”, Psycology of Women Quarterly, 30(3), pp. 239-251. 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive În sfârșit, ați primit prin poștă minunatul obiect pe care l-ați comandat la emisiunea de teleshopping, înainte de a merge la lucru. Cum ați putea să îl descrieți? Exercițiul e dificil: e o perie, o mătură, un burete? Un pic
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pe toate la loc. Ustensila aceasta este perfect inutilă și ajungeți să vă întrebați cum ați putut cumpăra un astfel de obiect fără să vă puneți întrebări asupra eficienței și fiabilității lui. De fapt, dumneavoastră ați fost victima unei cumpărături impulsive. Ați cumpărat fără să vă gândiți prea mult, fără a lua în considerare avantajele reale care vi se arătau. Toate astea pentru că tipul acesta de emisiuni de teleshopping favorizează „pierderea capului”, după cum arată următorul experiment. Psihologii Sharron Lannon și Ji
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
consultat bazele de date ale emisiunilor de teleshopping pentru a contacta 154 de persoane care au făcut cumpărături repetate din fața televizorului. Ei le-au pus acestor persoane o serie de întrebări pentru a ști dacă tendința lor de cumpărare era impulsivă (cumpărăm sub impulsul unei dorințe subite, sub influența unei emoții și nu ne gândim prea mult) sau gândită. Întrebările au vizat și relația acestora cu prezentatorul: persoana care prezenta emisiunea le era simpatică? Aveau impresia că această persoană le este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prezentator și publicul lui: Sharron Lennon a arătat că prezentatorii acestui gen de emisiuni folosesc fraze și tipuri de conversație care tind să îi facă să pară mai asemănători publicului lor, pentru a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive. De aceea, cu cât oamenii se uită mai des la astfel de emisiuni cu atât ajung să vadă prezentatorul ca fiind o bună cunoștință și cumpără din simpatie. Tehnicile folosite de prezentatori pentru a crea o legătură de pseudo-prietenie sunt
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care regăsim cu regularitate aceeași față și aceeași voce, există riscul apariției unei relații „para-sociale”cu chipul care apare la televizor și pierderii a simțului analizei raționale în momentul cumpărării produsului, mai ales într-o emisiune teleshopping. Cumpărarea devine atunci „impulsivă”, care este și mecanismul de acțiune al acestor emisiuni. Pentru mai multe informații Park, J.H., Lennon, S. (2004), „Television apparel shopping: Impulse buying and parasocial interaction”, Clothing and Textiles Research Journal, vol. 22, pp. 135-144. 41. De ce rețineți mai ușor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
compaigns: A theory-based formative evaluation process”, Health Promot. Pract. , vol. 6, pp. 482-490. Leventhal, H., Niles, P. (1964), „A field experiment on fear-arrousal with data on the validity of questionnaire measures”, Journal of Personality, 32, pp. 459-479. Index A cumpărături impulsive aderare afecte pozitive arii vizuale asociative primare amorsare cognitivă amigdală cerebrală antropomorfism abordare așa-zis centrală a informației periferică atitudinile non-verbale ale jurnalistului auto-eficiență B Tendință/fenomen de afirmare de asimilare de endogrup de optimism de alegere primei impresii C
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
forța cuvîntului, încredințare destinală, o vastă panoplie de instrumente și mijloace persuasive, iată cîteva din trăsăturile politicianului francez de ieri și de azi, pe care nici pragmatismul anglo-saxon, nici rigoarea și acuratețea nemțească și nici, cu atît mai puțin, improvizația impulsivă și amatorismul balcanic nu le vor putea atinge în iradierea lor unică. Dominique Strauss-Kahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză Evocam anterior legătura puternică dintre marile figuri politice franceze și cultură, înclinația lor manifestă pentru verbul polisat și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de excepție, de care nimeni nu pare să mai știe nimic astăzi, deși numele său ar trebui să figureze alături de cel al lui Louis Pasteur pe frontoanele marilor spitale și institute de cercetare medicale. E vorba de Alexandre Yersin, inventatorul impulsiv și curios, exploratorul plecat dintr-un laborator spre capătul lumii, ca să descopere și să izoleze redutabilul bacil al ciumei, care de atunci îi poartă numele Yersinia pestis. Așa cum se întîmplă de obicei, afinitățile scriitorului cu perso nalitatea celui ales sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a fost cea de limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai, amestec de soare și de bălegar, de o urîțenie nostalgică, de o supremă neglijență" (Istorie și utopie), după cum plastic o definește, balcanic impulsiv, cîrcotaș, leneș, excesiv, părtinitor, logoreic și fatalist, și-a încredințat îndiguirea lavei incandescente unei limbi de adopție, parfumată, frivolă și strictă precum o cămașă de forță. Sufletul barbar, repliat, dar niciodată complet redus la tăcere, și-a făcut mereu simțită
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se desfșoar în serii succesive. Aceasta înseamn c, în orice conduit, el va tine seama de experiența trecutului și va face prognoze asupra viitorului. Iar în fața viitorului, pentru c îl are, omul este singura ființ capabil s aplice temporizri. Actul impulsiv, care ține exclusiv de prezent, adic de adaptarea instantanee, este, pentru om, un simplu reziduu al vieții psihice animalice. Aceasta pentru c omul, prin conduita sa, va temporiza reacția la stimul, trecând prin: ezitare, amânare, în anumite situații prin inhibiție
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ritualuri, în reguli precise de conviețuire sau protocol. În fine, ultimul proces psihic supus analizei prin prisma legii amânrii, este cel al voinței. Dup Ralea, ca și gândirea, voința se afirm prin inhibiția actului instinctiv, a automatismului sau a pornirii impulsive. Voința începe atunci când acțiunea e oprit în alegerea uneia din dou tendințe în conflict. Ea încoroneaz evoluția psihic omeneasc. În actul voluntar, procesul de așteptare în vederea unei rezoluții ideale, se realizeaz integral. Comparând cele dou modalitți de a prezenta evoluția
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
o capacitate inegal prezent în diferite circumstanțe. Potrivit acestei convingeri, autorul consider c unii oameni dispun de aceast capacitate, alții fiind incapabili de așteptare; iar aceasta se transform în nerbdare, furie, care în esenț nu sunt altceva decât tot forme impulsive ale nerbdrii. În studiul Amânarea - Condiție specific a psihologiei umane, se analizeaz diferite manifestri ale așteptrii, implicate în structurile complexe ale individualitții, începând cu reflexele necondiționate, continuând cu cele condiționate, instinctele, inteligența etc., Ralea atrgând atenția c, în toate împrejurrile
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Șchiopu, 1967, p. 294). Adolescentul devine independent în modul de a gândi, a judeca, a interpreta, a face proiecte de viitor. Influențele „crizei pubertății” se fac simțite, în special, în primii ani ai adolescenței sub forma agitației neliniștii a reacțiilor impulsive, dar acestea vor fi curând înlocuite printr-un echilibru mai stabil și prin adoptarea unei conduite apropiate de cea a adultului. Se consideră că adolescența este o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
prietenii săi. Aceasta devine o problemă pentru persoanele care se maturizează mai devreme sau mai târziu. Băieții maturizați timpuriu apar, în unele cercetări, ca fiind mai echilibrați din punct de vedere emoțional, mai populari, preferați ca lideri și mai puțin impulsivi decât cei maturizați mai târziu. Alte studii, dimpotrivă, îi prezintă ca fiind preocupați să placă celorlalți, precauți, supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari, dominați de ceilalți, agresivi, nedemni de încredere, răzvrătiți împotriva
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]