2,359 matches
-
unități internaționale per mililitru (IU/ml) sau convertirea acestora în unități de masă, utilizând relația 1 IU = 2,4 ng de proteină sau, mai recent, în unități de sistem internațional, în care 1 Unitate de Sistem Internațional = 1 µg/litru. Imunoglobulina umană IgG de la adulți sănătoși este un monomer imunoglobulinic tetracatenar și are o greutate moleculară de 150 kDa, reprezentând 75% din totalul imunoglobulinelor serice. Ea este aproximativ egal distribuită între rezervele serice intravasculare și cele extravasculare. O proprietate biologică importantă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai recent, în unități de sistem internațional, în care 1 Unitate de Sistem Internațional = 1 µg/litru. Imunoglobulina umană IgG de la adulți sănătoși este un monomer imunoglobulinic tetracatenar și are o greutate moleculară de 150 kDa, reprezentând 75% din totalul imunoglobulinelor serice. Ea este aproximativ egal distribuită între rezervele serice intravasculare și cele extravasculare. O proprietate biologică importantă a IgG este capacitatea sa unică de a traversa placenta, asigurând protecția fătului care este transferată și nou-născutului. Pe baza determinanților antigenici unici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferențe importante, structurale și biologice dintre subclasele de IgG umane se referă la legarea receptorului Fc și la situsurile de legare pe domeniile regiunii constante pentru factorii reumatoizi, componentele complementului și proteine bacteriene A și G. IgM umană este o imunoglobulină pentamerică, cu o greutate moleculară de 900 kDa și reprezintă aproximativ 10% din imunoglobulinele serice, la persoanele normale. Anticorpii IgM sunt importanți din punct de vedere clinic, deoarece sunt predominanți în răspunsurile imune timpurii, date la majoritatea antigenelor. Alături de IgD
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
receptorului Fc și la situsurile de legare pe domeniile regiunii constante pentru factorii reumatoizi, componentele complementului și proteine bacteriene A și G. IgM umană este o imunoglobulină pentamerică, cu o greutate moleculară de 900 kDa și reprezintă aproximativ 10% din imunoglobulinele serice, la persoanele normale. Anticorpii IgM sunt importanți din punct de vedere clinic, deoarece sunt predominanți în răspunsurile imune timpurii, date la majoritatea antigenelor. Alături de IgD, IgM este o imunoglobulină majoră care este exprimată pe suprafața limfocitelor B. IgM este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
greutate moleculară de 900 kDa și reprezintă aproximativ 10% din imunoglobulinele serice, la persoanele normale. Anticorpii IgM sunt importanți din punct de vedere clinic, deoarece sunt predominanți în răspunsurile imune timpurii, date la majoritatea antigenelor. Alături de IgD, IgM este o imunoglobulină majoră care este exprimată pe suprafața limfocitelor B. IgM este foarte eficientă în activarea cascadei complementului pe calea „clasică”. Capitolul 3 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA INFORMAȚIEI GENETICE PENTRU IMUNOGLOBULINE 3.1. INTRODUCERE Organizarea informației genetice care controlează sinteza imunoglobulinelor a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
răspunsurile imune timpurii, date la majoritatea antigenelor. Alături de IgD, IgM este o imunoglobulină majoră care este exprimată pe suprafața limfocitelor B. IgM este foarte eficientă în activarea cascadei complementului pe calea „clasică”. Capitolul 3 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA INFORMAȚIEI GENETICE PENTRU IMUNOGLOBULINE 3.1. INTRODUCERE Organizarea informației genetice care controlează sinteza imunoglobulinelor a fost descifrată prin studii complexe efectuate la om și la șoarece. Această informație genetică este unică, prin faptul că ea se prezintă diferit în linia germinală, față de limfocite - celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este o imunoglobulină majoră care este exprimată pe suprafața limfocitelor B. IgM este foarte eficientă în activarea cascadei complementului pe calea „clasică”. Capitolul 3 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA INFORMAȚIEI GENETICE PENTRU IMUNOGLOBULINE 3.1. INTRODUCERE Organizarea informației genetice care controlează sinteza imunoglobulinelor a fost descifrată prin studii complexe efectuate la om și la șoarece. Această informație genetică este unică, prin faptul că ea se prezintă diferit în linia germinală, față de limfocite - celulele somatice relevante pentru realizarea răspunsului imun. Informația genetică pentru sinteza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a fost descifrată prin studii complexe efectuate la om și la șoarece. Această informație genetică este unică, prin faptul că ea se prezintă diferit în linia germinală, față de limfocite - celulele somatice relevante pentru realizarea răspunsului imun. Informația genetică pentru sinteza imunoglobulinelor (Ig), ca și aceea care dirijează sinteza receptorilor de antigen din celulele T (desemnați TCR) este deținută nu de gene unice, adică de cistroni - unități funcționale în dirijarea sintezei unei catene polipeptidice, respectiv proteine, ci de multiple segmente genice, transmise
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a funcționa ca genă, dar informația genetică deținută în secvența sa de nucleotide devine parte constituentă a informației genetice din secvența de nucleotide a genei integrale imunoglobulinice, rezultată prin rearanjamentul mai multor asemenea segmente genice din locusul genic pentru imunoglobulină. Fiecare individ uman moștenește un anumit rezervor de segmente genice imunoglobulinice de la mamă, rezervor reprezentativ pentru specia Homo sapiens sapiens, și un rezervor de segmente genice imunoglobulinice de la tată, de asemenea, reprezentativ pentru această specie (fig. 3.1). Această organizare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
violare a paradigmei geneticii moleculare care are formularea: „o genă - o catenă polipeptidică”, aplicându-se mai curând formularea „două gene» - o catenă polipeptidică”. Pentru a nu se crea confuzie, s-a convenit că în analiza organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor să se folosească noțiunea de „ segmente genice” pentru secvențele din ADN deținătoare de informație genetică și utilizate în edificarea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Există sute de asemenea segmente genice deținătoare de informație genetică pentru regiunea variabilă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de segmente genice pentru regiunea constantă a moleculelor cu funcții fixe se explică prin faptul că asemenea segmente genice au fost relativ conservate în cursul evoluției. Pe de altă parte, numărul mare de segmente genice V explică marea diversitate a imunoglobulinelor, dar, nu toată această diversitate este în mod primar codificată de genom, ci o parte din ea este rezultatul modificărilor de secvență (mutație somatică) ce pot apărea în însuși procesul de construcție a unei gene unice, funcționale în sinteza unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de construcție a unei gene unice, funcționale în sinteza unei catene imunoglobulinice integrale, realizată prin asocierea (recombinare somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă L și un anumit tip de catenă H, teoretic sunt necesare 103 - 104 tipuri diferite de catene L și tot atâtea tipuri diferite de catene H, dacă cele două tipuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dacă cele două tipuri de catenă se asociază la întâmplare, spre a forma tetramerul imuno-globulinic. Dacă fiecare dintre moleculele Ig atât de diferite ar fi codificată de câte o genă separată, ar fi necesare milioane de gene, doar pentru sinteza imunoglobulinelor. Se știe însă că secvențierea celui mai complex genom, cel al speciei umane, a evidențiat existența doar a circa 35 000 gene distincte, dintre care doar câteva au semnificație imunologică. Astfel, a trebuit să fie identificate alte surse ale enormei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
evidențiat existența doar a circa 35 000 gene distincte, dintre care doar câteva au semnificație imunologică. Astfel, a trebuit să fie identificate alte surse ale enormei diversificări a informației genetice responsabile de realizarea răspunsului imun. Elementul primar care asigură variabilitatea imunoglobulinelor este existența segmentelor genice multiple pentru regiunea variabilă (de ordinul sutelor) și chiar pentru regiunea constantă (între 1 și 10), dar și pentru alte sectoare ale catenei polipeptidice imunoglobulinice. Rearanjarea acestor segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale în procesul de maturație a limfocitului, aduce plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
anumit segment V cu un segment J-C și eliminarea, prin deleție a segmentelor genice interpuse. Din această cauză, considerăm că este nepotrivită utilizarea termenului de recombinare somatică pentru ansamblul de evenimente care conduc la geneza unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor. Mai corect ar fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare de segmente genice imuno-globulinice. Este un caz de rearanjament de segmente genice ale unuia și aceluiași cromozom pentru care este justificat termenul de recombinare genetică intracromozomală sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau adiția unor nucleotide, ceea ce reprezintă în sine deleții, respectiv adiții, adică procese mutaționale. Acesta este un argument suplimentar pentru evitarea utilizării termenului de recombinare care are, în general, o cu totul altă semnificație. Descifrarea organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor a devenit posibilă numai după punerea la punct a tehnicilor și metodelor ingineriei genetice (tehnologia ADN recombinant). De altfel, genele imunoglobulinice au fost printre primele gene de la mamifere care au fost clonate, ceea ce a oferit largi posibilități de analiză minuțioasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fost clonate, ceea ce a oferit largi posibilități de analiză minuțioasă a organizării lor moleculare și prin aceasta a identificării mecanismelor de funcționare a acestora. Tehnologia ADN recombinant a permis clonarea segmentelor de ADN purtătoare de gene pentru catena L a imunoglobulinei de șoarece, într-un fag al bacteriei Escherichia coli, realizându-se amplificarea acestui ADN cu obținerea unei cantități suficient de mari de gene codificatoare de catene L, atât din limfocite embrionare, cât și din celule de mielom, producătoare de imunoglobulină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinei de șoarece, într-un fag al bacteriei Escherichia coli, realizându-se amplificarea acestui ADN cu obținerea unei cantități suficient de mari de gene codificatoare de catene L, atât din limfocite embrionare, cât și din celule de mielom, producătoare de imunoglobulină de un sigur tip (anticorp monoclonal). Existența mecanismului de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice a fost dovedită experimental de Hozumi și Tonegawa (1976). Protocolul acestei experiențe este prezentat în figura 3.2. În cadrul acestui experiment s-a extras ADN din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care s-a realizat electroforeza lor. După denaturare, fiecare probă eluată de ADN este hibridizată cu markeri moleculari cADN, marcați radioactiv, sintetizați pe matriță de ARNm, purtător al mesajului genetic pentru regiunile VK și CK ale catenei ușoare LK, a imunoglobulinei. ARNm a fost extras atât din limfocite embrionare, cât și din celule mielomice (limfocite transformate malign). Marcarea acestui cADN se realizează în însuși procesul de revers transcripție, prin utilizarea deoxiribonucleotidtri-fosfaților marcați cu 32P sau cu timidina tritiată (3H-ti-midina). În revers
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
interpretat ca fiind consecința asocierii cu continuitate covalentă a segmentelor genice pentru regiunile V și C ale catenelor imunoglobulinice LK, proces care are loc în limfocitele B aflate în cursul maturației, când acestea devin capabile de a sintetiza și secreta imunoglobuline cu specificitate de legare a antigenului specific. Cele două probe radioactive de ADN au fost specifice pentru secvențele ADN care codifică pentru regiunea C și pentru regiunea V a catenei ușoare a imunoglobulinei produse în mielomul de șoarece (după Alberts
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
devin capabile de a sintetiza și secreta imunoglobuline cu specificitate de legare a antigenului specific. Cele două probe radioactive de ADN au fost specifice pentru secvențele ADN care codifică pentru regiunea C și pentru regiunea V a catenei ușoare a imunoglobulinei produse în mielomul de șoarece (după Alberts și colab., 1994). Un model de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice propus de Hozumi și Tonegawa (1976) este prezentat și în figura 3.4. 3.2. REARANJAMENTUL DE SEGMENTE GENICE ÎN EDIFICAREA GENELOR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai complete date privind organizarea informației genetice pentru sinteza imunoglo- bulinelor au fost obținute la specia umană, la maimuțele antropoide și la șoarece, dintre mamifere, precum și la găină, dintre păsări. La om, segmentele genice deținătoare de informație genetică pentru sinteza imunoglobulinelor constituie loci genici imunoglobulinici complecși, localizați în cromozomii 2, 14 și 22. În cromozomul 2 sunt localizate segmentele genice pentru catena LK. În cromozomul 14, sunt localizate segmentele genice pentru catenele grele (H), iar în cromozomul 22 sunt localizate segmentele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în cromozomii 6, 12 și, respectiv, 16. Segmentele genice imunoglobulinice reprezintă de fapt niște clusteri genici pentru regiunea variabilă, pentru regiunea definită „ balama” sau „țâțână” sau regiunea de articulație („joint”) și pentru regiunea constantă a catenelor L și H ale imunoglobulinelor. La specia umană, clusterul de segmente genice imunoglobulinice pentru catena ușoară LK are două regiuni de 500 kb și conține 40 segmente genice VK și cinci segmente genice JK, localizate exact înaintea segmentului genic CK. Un spațiator de 800 kb
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se află totuși la distanță mare față de segmentele genice pentru regiunea constantă. În cadrul heterotetramerului imunoglobulinic însă, atât în catenele L, cât și în catenele H, regiunea variabilă se continuă covalent cu regiunea constantă. Analiza organizării genelor pentru catena grea a imunoglobulinelor arată că și la aceste gene este utilizată o strategie arhitecturală asemănătoare, dar cu un plus de complexificare, printr- un număr mai mare de segmente genice, precum și prin prezența unei regiuni codificatoare D (de la diversity = diversitate, în limba engleză) intercalată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]