1,931 matches
-
cererii conform paragrafului 1, procurorul poate totuși să ceară luarea de măsuri de conservare a probelor potrivit art. 93 paragraful 1 lit. j). Articolul 95 Amânarea executării unei cereri datorită unei excepții de inadmisibilitate Când Curtea examinează o excepție de inadmisibilitate conform art. 18 sau 19, statul solicitat poate amâna executarea unei cereri făcute conform prezentului capitol așteptând să decidă Curtea, în afară de cazul când Curtea nu a hotărât în mod expres că procurorul poate continua să strângă elemente de probă în
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
Marin Florea solicită respingerea excepției ca fiind inadmisibilă, neavând legătură cu obiectul procesului din fața instanței de fond și nici cu art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Un alt motiv de inadmisibilitate se apreciază ca fiind Decizia Curții Constituționale nr. 99/1995 prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 . În sprijinul acestor susțineri se depun și concluzii scrise. Aceleași concluzii, atât orale
DECIZIE nr. 324 din 27 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139919_a_141248]
-
obiective consolidarea statului de drept și a democrației, înfăptuirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre popoare, a colaborării economice, tehnico-științifice, culturale și în domeniul protecției mediului dintre statele europene. Articolul 3 Părțile contractante reafirmă principiul inadmisibilității folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și subliniază necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice. Părțile contractante vor acționa pentru folosirea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor prevăzute în Carta Națiunilor Unite, precum și a mecanismelor corespunzătoare
TRATAT din 30 aprilie 2001 de prietenie şi colaborare între România şi Republica Macedonia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138508_a_139837]
-
din Legea nr. 47/1992 , republicata, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". Lipsa motivării excepției, ca urmare a neindicarii normelor constituționale în raport cu care autorul acesteia consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, constituie o cauză de inadmisibilitate a excepției, întrucat Curtea Constituțională nu se poate substitui părții în invocarea motivelor de neconstituționalitate fără a încălca interdicția autosesizarii. În aceste condiții excepția este inadmisibilă, urmând să fie respinsă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și
DECIZIE nr. 194 din 19 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136617_a_137946]
-
de care depinde soluționarea cauzei. În cazul excepțiilor contrare acestor prevederi, ele sunt inadmisibile, putând fi respinse printr-o încheiere motivată chiar de către instanță, fără a mai fi sesizată Curtea Constituțională. În cauză, întrucat instanță de judecată, deși a reținut inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 88/1997 , aprobată prin Legea nr. 44/1998 și modificată prin Legea nr. 99/1999 , nu a dispus respingerea să, ci a sesizat Curtea Constituțională și
DECIZIE nr. 186 din 19 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi 28 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998 şi modificată prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136618_a_137947]
-
excepției criteriile de determinare a competenței teritoriale prevăzute în art. 30 alin. 1 lit. a)-d) sunt prevăzute "în cascadă", iar începerea urmăririi penale într-o anumită rază teritorială dintre cele enumerate nu atrage automat competența teritorială și, ca urmare, inadmisibilitatea invocării excepției de necompetenta teritorială. În această interpretare dispozițiile art. 30 din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată se artă că textul de lege criticat încalcă accesul
DECIZIE nr. 98 din 6 martie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149025_a_150354]
-
7) din aceeași lege. În ceea ce privește dispozițiile art. 80 alin. (2) teza a doua, soluția de respingere a excepției s-a adoptat cu votul majorității membrilor Curții, soluție pe care o apreciem ca fiind greșită. În considerentele deciziei se motivează doar inadmisibilitatea excepției în integralitatea să, reținându-se că soluționarea cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate depinde de o problemă de fapt, care caracterizează dreptul invocat de autorul excepției, si anume problemă "dacă imobilul în cauză a fost primit cu
DECIZIE nr. 265 din 16 octombrie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi 80 din Legea educaţiei fizice şi Sportului nr. 69/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147698_a_149027]
-
al României și produc efecte numai pentru viitor", sunt aplicabile în cauză prevederile art. 23 alin. (3) teza a doua, care prevăd că "Nu pot face obiectul excepției [...] prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Inadmisibilitatea excepției, fiind un element definitoriu al competenței instanței constituționale, este subsecventa exclusiv pronunțării, anterior, de către Curtea Constituțională a unei decizii de admitere a excepției cu același obiect și constatării neconstituționalității prevederilor deduse, din nou, controlului de constituționalitate. Sub acest aspect
DECIZIE nr. 349 din 10 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148090_a_149419]
-
s-a constatat neconstituționalitatea art. 7 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 25/1997 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998 , fiindu-i opozabila. Prin urmare, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate (opozabil Curții Constituționale de la data pronunțării deciziei de admitere a excepției, respectiv 12 noiembrie 2002, iar nu de la publicarea în Monitorul Oficial al României, care încă nu s-a efectuat) a intervenit după sesizarea Curții, urmează
DECIZIE nr. 349 din 10 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148090_a_149419]
-
1) din aceeași lege, tot în forma inițială, persoanele îndreptățite urmau să se constituie, în baza aceleiași legi, în formele asociative inițiale. În acest sens se face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 237/1999. Este nefondată și critica privind inadmisibilitatea indiviziunii forțate și perpetue, deoarece ar reprezenta o îngrădire nejustificată a dreptului de proprietate sau a celui de moștenire, întrucât este vorba doar de o altă modalitate de exercitare a lor, dat fiind caracterul special al formei de proprietate la
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 10 august 2001, si, respectiv, nr. 500 din 24 august 2001. III. În privința excepției de neconstituționalitate ce vizează Hotărârea Guvernului nr. 611/2000 , Curtea constată că operează o cauză de inadmisibilitate. Astfel, potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența să decidă numai asupra constituționalității unei legi sau ordonanțe ori asupra unor dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, iar în temeiul
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 241^7 Dacă în cursul administrării probelor una dintre părți formulează o cerere, invocă o excepție, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanță care, cu citarea celeilalte părți, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunța de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
care compun completul de judecată. ... (3) Nerespectarea condițiilor prevăzute în alin. 2 sau recuzarea aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsă atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constată de completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat. ... (4) Completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunța asupra măsurilor preventive. ... ------------- Alin. (2) al art. 51
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144104_a_145433]
-
care o pot aduce structurile europene existente la întărirea securității și la dezvoltarea cooperării pe continent și vor promova colaborarea cît mai largă cu acestea. Articolul 3 Cele două părți contractante reafirmă respectarea principiilor integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor, precum și inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice. Ele vor acționa pentru folosirea mijloacelor și a mecanismelor de reglementare pașnică a diferendelor instituite în cadrul Organizației Națiunilor Unite, precum și al Organizației
TRATAT din 26 martie 1996 privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Georgia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146725_a_148054]
-
cooperare pe continent. Ele recunosc contribuția pe care structurile europene existente o pot aduce la întărirea securității și la dezvoltarea cooperării pe continent și vor promova o colaborare cît mai largă cu acestea. Articolul 3 Cele două părți contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale, precum și necesitatea soluționării tuturor problemelor internaționale prin mijloace pașnice. Ele vor acționa pentru reglementarea pașnică a diferendelor în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu documentele pertinente ale Organizației pentru Securitate și
TRATAT din 27 martie 1996 privind relaţiile de prietenie şi colaborarea dintre România şi Republica Azerbaidjana. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146727_a_148056]
-
ci va verifica numai dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale, pe baza probelor administrate, fără a se putea, în principiu, administra probe noi. De altfel, art. 305 din Codul de procedură civilă consacră regulă inadmisibilității probelor noi în recurs, cu excepția înscrisurilor emanate de la părțile în proces sau de la un terț, care ar fi putut avea înrâurire asupra soluționării cauzei, dacă ar fi fost folosite de instanța a cărei hotărâre s-a atacat. Înscrisurile noi pot
DECIZIE nr. 320 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 720^8 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146630_a_147959]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, nu este întemeiata, deoarece acestea nu dau dreptul instanței de sesizare ��n fața căreia s-a ridicat excepția să se pronunțe asupra constituționalității legilor sau ordonanțelor, ci numai de a se pronunța asupra inadmisibilității acestora. În fine, dispozițiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, nu conțin prevederi contrare Legii fundamentale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 21 mai 2002, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
ca fiind inadmisibilă, a unei excepții de neconstituționalitate, chiar de către instanță judecătorească în fața căreia s-a ridicat această, este justificată în situațiile în care dispozițiile legale vizate nu sunt incidente în cauză sau când există vreunul dintre celelalte motive de inadmisibilitate prevăzute la alin. (1), (2) și (3) ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata. Instituirea prin alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, a inadmisibilității unei excepții de neconstituționalitate pe motivul că dispozițiile legale
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
cauză sau când există vreunul dintre celelalte motive de inadmisibilitate prevăzute la alin. (1), (2) și (3) ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata. Instituirea prin alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, a inadmisibilității unei excepții de neconstituționalitate pe motivul că dispozițiile legale criticate nu mai sunt în vigoare nu contravine nici unei dispoziții constituționale și nu este de natură să conducă la ideea că prin această instanță care judecă fondul se substituie, sub acoperirea
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale. Alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, nu conține nici o dispoziție contrară prevederilor constituționale. Acest text de lege stabilește doar procedura de urmat în cazul constatării existenței vreunui caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate. Referitor la susținerea că prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, sunt contrare dispozițiilor art. 6 - privind dreptul la un proces echitabil - din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
sensul arătat, evitandu-se astfel orice alte interpretări care ar avea drept rezultat aplicarea lui retroactiva, contrar art. 15 alin. (2) din Constituție. Ca urmare, nu poate fi primită susținerea recurentului relativă la respingerea recursului în anulare că inadmisibil, pentru că inadmisibilitatea nu este o problemă de constituționalitate, singurul aspect care interesează contenciosul constituțional fiind raportarea prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă la dispozițiile art. 15 alin (2) din Constituție. Față de cele arătate, Decizia nr. 110/1996 este temeinică
DECIZIE nr. 85 din 30 aprilie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117581_a_118910]
-
arătat, evitandu-se astfel orice alte interpretări care ar avea drept rezultat aplicarea lui retroactiva, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Ca urmare, nu poate fi primită susținerea recurentului relativă la respingerea recursului în anulare că inadmisibil, pentru că inadmisibilitatea nu este o problemă de constituționalitate, singurul aspect care interesează contenciosul constituțional fiind raportarea prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) și ale
DECIZIE nr. 100 din 6 mai 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117663_a_118992]
-
arătat, evitandu-se astfel orice alte interpretări care ar avea drept rezultat aplicarea lui retroactiva, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Ca urmare, nu poate fi primită susținerea recurentului relativă la respingerea recursului în anulare că inadmisibil, pentru că inadmisibilitatea nu este o problemă de constituționalitate, singurul aspect care interesează contenciosul constituțional fiind raportarea prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) și ale
DECIZIE nr. 101 din 6 mai 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117669_a_118998]
-
se înțelege acea cerință care constă în întocmirea unui înscris care să probeze actul juridic civil și care prezintă următoarele caracteristici: este obligatorie și nu facultativă, sub acest aspect asemănându-se cu forma cerută "ad validitatem"; nerespectarea ei atrage sancțiunea inadmisibilității dovedirii actului (negotium) cu alt mijloc de probă; reprezintă ca și forma cerută "ad validitatem" o excepție de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de voință trebuie îmbrăcată în formă scrisă. Sancțiunea nerespectării formei cerută "ad probationem", nu constă în nevalabilitatea actului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
produce efectele din momentul încheierii contractului și atrage renunțarea la mijloacele și excepțiile ce puteau fi opuse, sub rezerva însă a drepturilor dobândite și conservate de terții de bună credință". În doctrina și practica dreptului civil se atrage atenția că inadmisibilitatea confirmării actului juridic lovit de nulitate absolută, nu se confundă cu admisibilitatea refacerii actului juridic nul absolut. Refacerea unui asemenea act este posibilă în măsura în care s-au respectat dispozițiile legale privind condițiile de validitate, inclusiv cele nesocotite la încheierea primului act
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]