1,240 matches
-
faptul că Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, sfidează pur și simplu legea și pietonul de rând, șoferul domniei sale trecând pe culoarea roșie a semaforului în timp ce-l avea drept pasager pe dl. procuror! Chiar așa!! Oare s-au terminat știrile incendiare din România? Până mai ieri, Elena Udrea reprezenta epicentrul tuturor discuțiilor, mărul discordiei ținut cu mâini strânse de nimeni alta decât Elena din Buzău! Știrile românești ne bombardau pur și simplu cu gradul dânsei de vinovăție/nevinovăție, cine și cât
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
în septembrie și în octombrie 1933, cu subtitlul „Mensual de literatură și critică”. Redactor: Ștefan Baciu. Articolul-program, Manifest (- on publie pour chercher des hommes -), semnat de Ștefan Baciu și Adrian Tudor, cu motouri din Daniel Rops și Philippe Soupault, este incendiar, mărturisind atitudinea unei noi generații: „Am plătit triumfurile noastre estetice cu nevroze, cu febre și cu sânge”. În stil avangardist, este negată orice reușită a literaturii și artei de până atunci: „Ne-am gargarisit cu cuvinte mari: cultură, intelectualitate, specialitate
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
context biografic și politic, ca o tentativă de clasare a amintirilor dureroase, o „luptă cu memoria” în fața căreia prozatorul se declară învins, nutrind însă speranța unui ipotetic cititor al altor vremuri. Fină cunoscătoare de literatură, S. apreciază stilul acestei scrieri incendiare. Profund ostil regimului, nepublicabil la data elaborării, jurnalul e văzut ca „o revanșă târzie a prozatorului I. D. Sîrbu”. S. a publicat și comentarii despre Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Urmuz, E. Lovinescu, G.
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Romeo Roșiianu, Fulgurații de gând, VR, 1998, 1-2; Al. Florin Țene, „Agenția de eufemisme”, „Bucovina literară”, 1998, 9; Grigore Scarlat, Într-un veac împătimit, VTRA, 1999, 2; Daniel Ștefan Pocovnicu, Blasfemia poetică, ATN, 1999, 9; Ion Hurjui, O posibilă carte incendiară, CL, 2001, 6; Ioan Holban, Monologul interior și fresca socială, VR, 2001, 7-8; Ivonne Gutiérrez Obregón, Encuentro de poetas, Mexic, 2001, 236-242; Florin Faifer, Un roman incitant, VTRA, 2002, 3-4; Ion Hurjui, Un roman de nota zece, CL, 2002, 5
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
la Lahore, semnul perpetuării memoriei lui Allard și a celebrei curți a lui Ranjit fiind faptul că a fost primit de un succesor al Însuși Fakirului Nureddin 1. Miezul istoriei politice și religioase pe care o descrie Honigberger rămâne destul de incendiar. Fixarea canonului scripturar al sikhismului, căruia Honigberger Îi explică de visu un moment important (1839-1849), e departe astăzi de a se fi Încheiat, sau cel puțin pacificată amiabil Între diferitele facțiuni care proclamă și apără unitatea ori incoruptibilitatea textului Adi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
liber”, dar și periodice naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți” revine cu insistență numele lui Ovidiu Papadima. Bolșevismului, marxismului, masoneriei, liberalismului burghez și spiritului democratic li se opune „naționalismul integral” de tip legionar, fascist, antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește a fi o nouă constituție bazată pe „întâietate românească” sub raport politic, cultural, social, economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Al. Gregorian
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Marian Virgil, în „România literară”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Clopotul” (Botoșani), unde iscălește și Valeriu Leonte, ș.a. Primele volume de versuri ale lui V., Mătănii pentru fata ardeleană și Întoarcerea lângă pământ (1942), marcate de nostalgia Transilvaniei, sunt înrâurite de stilul incendiar și vindicativ al lui Aron Cotruș. Eliberată de această influență, poezia de după 1970, când scriitorul reintră în circuitul literar, va păstra totuși până la sfârșit o notă mesianică: „Nimic de la dânsul nu spune poetul, ci toate/ îi vin de la lume”, prin
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
acum poetul dobândește o nouă dimensiune, aceea de act angajat, expresie a atitudinii în fața unor acute probleme sociale și politice. Alături de idile (Scara, Dragoste învrăjbită), de rememorări și evocări lirice ale satului transilvan (Mama, Iarna pe uliță, Paștele), apar aici incendiarele Noi vrem pământ!, In opressores, Decebal către popor și Doina. Pe de altă parte, o lirică epigonică, alcătuită mai ales din pasteluri, fie peisaje, fie tablouri ale obiceiurilor câmpenești (Maria Baiulescu, Sânziene, Maria Cunțan, Pastel, De la sat, Sergiu Cujbă, Serenadă
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
în chei retorice diverse a aceleiași esențe poematice. Publicistica lui V., întinsă pe trei decenii, din 1913 până în 1945, acoperă ariile tematice fundamentale ale jurnalisticii românești din epocă, de la cronica literară și culturală la militantismul politic și de la manifestul artistic incendiar la reportajul monden. Scriitorul a început prin a face cronică literară la „Rampa”, creionând, într-un stil viguros și percutant, fundalul literelor române ale începutului de secol ca spațiu de receptare și gestație a celor mai noi idei ivite în
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
de hegemonie mondială. Foștii hippy renunțau la bocancii cu ținte și la libertate, se căsătoreau, adoptau condiția de middle man, se implicau în afaceri profitabile sau intrau în politică de partea conservatorilor și a republicanilor și nu mai studiau volumele incendiare ale unor freudo-marxiști precum Herbert Marcuse și Eric Fromm, căci preferau manualele de management, public relations și advertising. Muriseră frații Kennedy, Patrice Lumumba și Martin Luther King, iar Hrușciov bătuse cu pantoful în masă la ONU. Cursa înarmărilor se desfășura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mineriade din postcomunism, în care minerii - alții decât cei din 1977 - au maltratat studenți și, în general, pe oricine era bănuit a fi intelectual, aceștia s-au dovedit a fi o „mulțime criminală”). La sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară, au existat totuși voci care au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil, ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin situarea în ordine cronologică inversă, în antologii, a volumelor publicate de-a lungul vremii, invitând la o lectură „întoarsă”, prin care versurile de început își întregesc și amplifică semnificațiile în lumina revelatoare a producțiilor literare de mai târziu. Drumețul incendiar (1936), placheta de debut, se situează sub semnul nonconformismului și revoltei, calități care, alături de asocierile verbale șocante și violențele de limbaj, dau măsura - sau, mai degrabă, lipsa de măsură, excesul și originalitatea cultivate cu orice preț - proprie suprarealismului ca școală
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
ciorapii împuțiți lângă porțile Academiei Române”. Poezia însăși devine obiect al revoltei, actul creator fiind comparat cu operația imundă a scobitului în nas: „să-ți scobești creierul ca pe un nas/ și din adâncuri să scoți mucii triști ai poemului”. „Drumețul incendiar” este o proiecție a autorului însuși, piromanul care lasă în urma sa ruinele fumegânde ale artei convenționale, hrănită din procedee retorice ieftine și din stereotipii. Îndemnând „camarazi poeți, ajunge/ [...] destul am mirosit pudic rozele/ purtând ghetele cu ștofă ale poeziei clasice
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
un poet inteligent, uneori prea inteligent ca să poată atesta senzațiile directe în poezie. Și apoi, purificarea cuvintelor prin magia cuptorului împrumutat de la alchimiști conduce suprarealismul său spre onirismul paradoxal lucid, spre o nevoie firească de ocultizare. EMIL MANU SCRIERI: Drumețul incendiar, cu trei calcuri de Victor Brauner, București, 1936; Libertatea de a dormi pe o frunte, București, 1937; Vasco da Gama, București, 1940; Culoarul somnului, București, 1944; Medium, București, 1945; Critica mizeriei (în colaborare cu Paul Păun și Virgil Teodorescu), București
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Radimac); Samuel Beckett, Așteptându-l pe Godot, București, 1970; Oskar Davico, Poezia, București, 1970 (în colaborare cu Dorin Gămulescu); Julien Gracq, Țărmul Syrtelor, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Gérard de Nerval, Fiicele focului, București, 1974. Repere bibliografice: Virgil Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii, 98-103; Papu, Luminile, 75-80; Piru, Panorama, 128-131; Doinaș, Diogene, 72-78
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
București, 1970; Oskar Davico, Poezia, București, 1970 (în colaborare cu Dorin Gămulescu); Julien Gracq, Țărmul Syrtelor, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Gérard de Nerval, Fiicele focului, București, 1974. Repere bibliografice: Virgil Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii, 98-103; Papu, Luminile, 75-80; Piru, Panorama, 128-131; Doinaș, Diogene, 72-78; Raicu, Structuri, 198-203; Andriescu, Disocieri, 95-103; Poantă
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
versul dur, aspru, din cuvântul hulit, din asonanța ostentativă. Rămâne totuși îndatorat unei pleiade de poeți, de la Cezar Bolliac la Mihai Eminescu. Lirica lui e dominată de figura bardului răzvrătit, ateu, iconoclast, dezgustat de ipocrizia și ticăloșia lumii. Versuri energice, incendiare sunt dublate de cadențe estompate, sentimentale, trimițând la umanitarismul lui François Coppée. Roman autobiografic, Dinu Milian deapănă amintiri legate de familie, școală, universitate. În carte intră, ori brut ori tendențios, fapte, evenimente, figuri ale unor oameni din urbea natală. Ambianța
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
pe urmele lui M. Beniuc, versul tumultuos, fără să se poticnească în exactitatea măsurilor de vers, ori în selectarea silită a rimelor. (...) Timbrul liric al lui Al. Andrițoiu de multe ori poate însă să ne înșele. Atunci când vrea să fie incendiar sau glorificator invocând partidul, când îmbracă o compoziție nesemnificativă, când merge la pastișa timbrului propriu al unor poeți formați. Așa de pildă, în unele poeme (Trei întâlniri de neuitat, Patriei) autorul lor aduce aminte numai onomastic de prezența partidului, iar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o mașină; există și încărcătoare de cincizeci de gloanțe... Asta e o rachetă teleghidată, are trei ogive cu o încărcătură explozivă care detonează după ce a pătruns în interiorul țintei... Pentru acest calibru se pot utiliza muniții perforante sau explozive sau chiar incendiare... Vocea îi era întreruptă doar de aceea, mai puțin puternică, a interpretului, iar din când în când, de întrebările soldaților. Am ajuns să detest tonul ăla ce se dorea profesoral și destins totodată. — Nu, amice, dacă nu blochezi bine șurubul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
șurubul ăsta de fixare, te-ai dus dracului de la primul tir... Părea că anunță, încă teoretic, rezultatele ce aveau să se regăsească foarte curând pe masa noastră de operație, deja sub aspectul acelui trup omenesc sfârtecat de toate găselnițele explozive, incendiare și perforante. Făceam așadar parte din același lanț al morții, ce-i lega pe politicienii care decideau războaiele de bravul instructor care ținea prelegeri asupra modului în care trebuiau purtate, de soldații care aveau să moară sau să se înfățișeze
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lemn. Femeile tinere privesc și nu înțeleg. Prizonierii ăștia sunt material științific. Din acest motiv au fost cruțați. Printre ei se află cei al căror chip e ars cu fosfor lichid: erau studiate astfel mijloacele de tratare a efectelor bombelor incendiare. Femeile, arse cu raze X: se făceau experiențe de sterilizare. Câțiva prizonieri fuseseră infectați cu tifos. Mai sunt și alții, ale căror haine vărgate ascund amputări experimentale. Cazul medical al fiecăruia corespunde subiectelor tezelor pe care autorii experiențelor socoteau că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
jurnalistic uzează extrem de repede sensul anumitor cuvinte. Voit sau nu, se ajunge la un nedorit „limbaj de lemn”. Goana ziariștilor după adjective eclatante, dar și mimetismul lor verbal pot duce la o cumplită monotonie de limbaj: megastar, superstar, galactici, atmosferă incendiară, stare conflictuală, descoperire macabră, aleșii poporului, a demarat în trombă (oare ce înseamnă trombă?), a dat cu subsemnatul, culmea disperării etc. Clișeele, locurile comune, șabloanele sau ticurile verbale dau un aspect prăfos și neglijent textului. Să luăm un exemplu la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gândim la știrile din audiovizual, care încep cu o concluzie sau un rezumat. Ne gândim la presa de scandal, care introduce în știre elemente de comentariu și o mulțime de adjective menite să sporească participarea emoțională a cititorului: atroce, macabru, incendiar, cumplit, inimaginabil etc. În știre, atacul cel mai bun este chiar informația de bază. Parafrazând un proverb cunoscut („Spune-mi cum începi ca să spun ce fel de ziarist ești”), în spatele unui atac plin de prețiozități și neclarități metaforice, putem deduce
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Sesizați contradicțiile logice: „Un tânăr din Sibiu a fost lovit ieri seara de un TIR. Rănitul este în afara oricărui pericol”. Prin urmare, tânărul nu a fost lovit, ci doar acroșat de mașină. Renunțați la formule senzaționaliste, generatoare de pleonasm: atmosferă incendiară, crimă oribilă, accident cumplit etc. Renunțați la supratitluri cu vădit caracter de comentariu, fie el ironic sau nu: „Cu voie de la Bruxelles?” sau „Vătafii experților contabili și judiciari au modificat ilegal legislația” (Curentul, nr. 3383, p. 1). Este greu de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o interpretare cristologică intrării lui Israel În pământul făgăduinței. Bibliile sinodale, Întrucât preferă să ortografieze diferit cele două nume, evacuează dintr-un condei toată tradiția exegetică patristică din jurul acestui personaj. Cu „arca lui Noe” lucrurile nu sunt chiar atât de incendiare, dar merită spus că am optat pentru „arcă” și nu pentru „chivot”, fiindcă așa mi-a dictat spiritul Însuși al limbii române. Toată lumea folosește astăzi expresia „arca lui Noe”; n-am auzit pe nimeni spunând „chivotul lui Noe”. Sună deplasat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]