767 matches
-
evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". Prin urmare, dispozițiile legale criticate încalcă, în opinia autorului, principiul efectivității juridice, menținerea lor în legislația actuală reprezintă o incoerență legislativă în privința calității procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor
DECIZIE nr. 1.220 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222, 282 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227384_a_228713]
-
incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". Prin urmare, dispozițiile legale criticate încalcă, în opinia autorului, principiul efectivității juridice, menținerea lor în legislația actuală reprezintă o incoerență legislativă în privința calității procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi și, în același timp, vatămă, în esență, dreptul la apărare și la un proces echitabil. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr.
DECIZIE nr. 1.220 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222, 282 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227384_a_228713]
-
de constatare și sancționare întocmite de către Agenție - nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. 5. Pe de altă parte, Curtea observă că în procesul de adoptare a formei actuale a Legii nr. 144/2007 au existat situații de incoerență și instabilitate, contrare normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004. Astfel, după ce Legea nr.
DECIZIE nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. I "Dispoziţii generale" (art. 1-9), ale art. 11 lit. e), f) şi g), ale art. 12 alin. (2), ale art. 13, ale art. 14 lit. c), d), e) şi f), ale art. 17, ale art. 38 alin. (2) lit. f), g) şi h), ale art. 42 alin. (2), (3) şi (4), ale cap. VI "Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor" (art. 45-50) şi ale art. 57 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222159_a_223488]
-
referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, prin care secretarul general al Guvernului a trecut, din categoria înalților funcționari publici, în cea a demnitarilor, lipsa de consecvență a legiuitorului este evidentă, creând haos și incoerență la nivelul administrației publice. 2. Legea trimisă spre promulgare încalcă, de asemenea, și prevederile art. 11 din Constituție, în sensul că nu corespunde exigențelor privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
eticheteze provizoriu substanță, pe baza unei evaluări a elementelor doveditoare de către o persoană competența. Fără a se aduce atingere prevederilor art. 6, în cazul în care a fost urmată procedura de mai sus și când există temeri asupra unor eventuale incoerențe, poate fi transmisă o propunere de clasificare provizorie a substanței pentru înregistrarea în anexa nr. 2. Propunerea trebuie prezentată unuia dintre statele membre și trebuie să fie însoțită de toate informațiile științifice corespunzătoare (a se vedea și pct. 4.1
ANEXE din 4 noiembrie 2008 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (anexele nr. 1-6). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
eticheteze provizoriu substanța, pe baza unei evaluări a elementelor doveditoare de către o persoană competentă. Fără a se aduce atingere prevederilor art. 6, în cazul în care a fost urmată procedura de mai sus și când există temeri asupra unor eventuale incoerențe, poate fi transmisă o propunere de clasificare provizorie a substanței pentru înregistrarea în anexa nr. 2. Propunerea trebuie prezentată unuia dintre statele membre și trebuie să fie însoțită de toate informațiile științifice corespunzătoare (a se vedea și pct. 4.1
HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205220_a_206549]
-
în ceea ce privește accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că intervenția legiuitorului pe parcursul derulării unei proceduri administrative sau judiciare, prin măsuri care să avantajeze una din părți, influențând soluția pe fond a litigiului, incoerența pe plan legislativ și divergențele de jurisprudență din materia naționalizării imobilelor, sunt de natură să creeze un climat general de incertitudine și nesiguranță juridică. Prin abrogarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 se consfințesc actelor de naționalizare
DECIZIE nr. 1.351 din 10 decembrie 2008 cu privire la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206268_a_207597]
-
inegalități ori inechități între unitate și salariați. Față de această evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speță, menținerea în legislația actuală a art. 222 și art. 282 din Legea nr. 53/2003 , a
DECIZIE nr. 789 din 16 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi ale art. 28 alin. (2) şi art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234203_a_235532]
-
evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speță, menținerea în legislația actuală a art. 222 și art. 282 din Legea nr. 53/2003 , a art. 73 din Legea nr. 168/1999 și a
DECIZIE nr. 789 din 16 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi ale art. 28 alin. (2) şi art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234203_a_235532]
-
de drepturi". În cazul din speță, menținerea în legislația actuală a art. 222 și art. 282 din Legea nr. 53/2003 , a art. 73 din Legea nr. 168/1999 și a art. 28 din Legea nr. 54/2003 reprezintă o incoerență legislativă în privința calității procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi și, în același timp, vatămă, în esență, dreptul la apărare și la un proces echitabil. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că
DECIZIE nr. 789 din 16 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi ale art. 28 alin. (2) şi art. 211 din Legea dialogului social nr. 62/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234203_a_235532]
-
interese participarea sindicatelor este "obligatorie și exclusivă", iar în cele de drepturi este "aleatorie și accesorie", "dă ocazia legiuitorului să legifereze incoerent, de la un text legal la altul soluția fiind diametral opusă", iar "inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru subipoteza conflictelor de drepturi". Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, modalitatea în care au fost reglementate dispozițiile care stabilesc procedura
DECIZIE nr. 1.424 din 2 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229296_a_230625]
-
Constituțională este garantul supremației Constituției", și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "în România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea constată că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. IV. În ceea ce privește invocarea art. 27 și 44 din Constituție, Curtea constată că dispozițiile legii criticate nu contravin acestor prevederi constituționale. Astfel, faptul că primarul
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
art. 5 alin. 1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, reținând, în esență, că norma criticată creează situații de incoerență și instabilitate, că în domeniul acordării de despăgubiri pentru prejudiciile morale există reglementări paralele și că textul de lege, astfel cum este redactat, este prea vag, încălcând regulile referitoare la precizia și claritatea normei juridice, "conducând la aplicarea incoerentă a
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
judiciare sau, dimpotrivă, ulterior acestui moment. În ceea ce privește legitimitatea demersului organului jurisdicțional constituțional, ea decurge din atribuțiile pe care le are conform legii și Constituției, iar motivul de ordin general imperios transpare din motivarea deciziei Curții Constituționale (înlăturarea unor situații de incoerență și instabilitate, a unei duble reglementări în aceeași materie). Așadar, prin intervenția instanței de contencios constituțional, ca urmare a sesizării acesteia cu o excepție de neconstituționalitate, s-a dat eficiență unui mecanism normal într-un stat democratic, realizându-se controlul
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
interese participarea sindicatelor este "obligatorie și exclusivă", iar în cele de drepturi este "aleatorie și accesorie", "dă ocazia legiuitorului să legifereze incoerent, de la un text legal la altul soluția fiind diametral opusă", iar "inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru subipoteza conflictelor de drepturi". Tribunalul București - Secția a VIII-a litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 1.045 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235736_a_237065]
-
cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției", și al art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia, "În România, respectarea [...] legilor este obligatorie", Curtea a constatat că reglementarea criticată încalcă și normele de tehnică legislativă, prin crearea unor situații de incoerență și instabilitate, contrare prevederilor Legii nr. 24/2000 , republicată. În aceste condiții, Curtea constată că sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora " Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-
DECIZIE nr. 942 din 7 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi ale art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235065_a_236394]
-
reclamantul ar fi putut face o radiografie imediat după ce a fost pus în libertate, pentru a evidenția sechelele din zona coastelor, cauzate de violențele la care pretinde că a fost supus de polițiști. 47. De asemenea, Curtea trebuie să observe incoerențele din declarațiile făcute de reclamant în ceea ce privește tratamentele la care ar fi fost supus: în plângerea sa din data de 29 martie 2002 acesta pretindea că a suferit lovituri la cap și coaste, în vreme ce, în plângerea sa din 4 aprilie 2004
HOTĂRÂRE din 19 iulie 2011 în Cauza Rupa împotriva României (nr. 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237933_a_239262]
-
de altă parte, în timp ce menținerea în legislația actuală a art. 222 și art. 282 din Legea nr. 53/2003 , a art. 73 din Legea nr. 168/1999 și a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 reprezintă o incoerență legislativă în privința calității procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi. Totodată, rolul recunoscut sindicatelor prin Legea fundamentală nu poate fi limitat în mod arbitrar de legiuitor, care alege să dea sindicatelor doar drepturi de reprezentare, fără posibilitatea unității de
DECIZIE nr. 1.414 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236882_a_238211]
-
prezent, este de natură să încalce dreptul la respectarea bunurilor lor. Ele consideră că mecanismul de despăgubire stabilit de legislația internă nu este eficient. (i) Argumentele doamnelor Atanasiu și Poenaru 159. Reclamantele insistă asupra complexității legilor de restituire și asupra incoerențelor legislative și jurisprudențiale care ar fi consecința nenumăratelor modificări ce au avut loc într-o perioadă de aproape 20 de ani. 160. Ele susțin o dublă încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1. Pe de o parte, ele consideră
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227466_a_228795]
-
inegalități ori inechități, între unitate și salariați. Față de această evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă la aprecierea instanței posibilitatea conexării cauzelor și
DECIZIE nr. 705 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223589_a_224918]
-
evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă la aprecierea instanței posibilitatea conexării cauzelor și nu obligă la luarea unei astfel de măsuri, ceea ce
DECIZIE nr. 705 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223589_a_224918]
-
o economie de timp și de cheltuieli, precum și la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Prin urmare, dispozițiile legale criticate încalcă, în opinia autorului, principiul efectivității juridice, menținerea lor în legislația actuală reprezintă o incoerență legislativă în privința calității procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi și, în același timp, vatămă, în esență, dreptul la apărare și la un proces echitabil. Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele
DECIZIE nr. 705 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222, 282, 286, 287 şi 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73, 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223589_a_224918]
-
în scris. Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni) Obiective: Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital. Tematica (150 ore): 1. Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate. 2. Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
inegalități ori inechități între unitate și salariați. Față de această evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speță, menținerea în legislația actuală a art. 222 și 282 din Legea nr. 53/2003 , a art.
DECIZIE nr. 1.157 din 28 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227102_a_228431]
-
evidență, autorul excepției critică dispozițiile legale pentru că impun o diferențiere abruptă, arbitrară de regim juridic, între conflictele de interese și cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefează incoerența legislativă. Inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speță, menținerea în legislația actuală a art. 222 și 282 din Legea nr. 53/2003 , a art. 73 din Legea nr. 168/1999 și a art.
DECIZIE nr. 1.157 din 28 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227102_a_228431]