2,622 matches
-
internaționale privind drepturile omului și ale art. 23 alin. (12) cu privire la legalitatea incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 7 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la principiul legalității incriminării și a pedepsei și la interzicerea discriminării. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează reale critici de neconstituționalitate, ci compară regimul sancționator a două infracțiuni, respectiv cea de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]
-
Curtea a constatat că sintagma „instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei“ din cuprinsul art. 88 alin. (3) din Codul penal este clară, precisă și previzibilă, întrunind atât standardele de calitate a legii, cât și exigențele principiului legalității incriminării, prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituție. Curtea a reținut că această manieră de reglementare a formelor de individualizare a pedepselor constituie opțiunea legiuitorului, fiind determinată de caracterul excepțional al acestora, de la regulile referitoare la executarea pedepselor penale
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
244/A din 27 iulie 2023, pronunțată de Secția penală, în care s-a reținut: „În privința formei tentate, se constată că aceasta nu influențează durata termenului de prescripție ce se va determina prin raportare la sancțiunea/pedeapsa prevăzută de norma de incriminare, potrivit art. 187 din Codul penal (prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei), fiind
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii»“. ... 64. De altfel, doctrina este unanimă în sensul că se va determina calcularea termenului de prescripție pentru tentativă prin raportare la sancțiunea/pedeapsa prevăzută de norma de incriminare, potrivit art. 187 din Codul penal, respectiv se vor avea în vedere pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunea consumată, fără a se lua în calcul reducerea limitelor acestora. ... 65. Astfel, într-o lucrare de specialitate s-a reținut că: „în
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
neletale, arme de panoplie, arme de recuzită etc. Or, dispozițiile art. 271 din Legea nr. 86/2006 nu precizează la care categorie/tip de arme se referă, fapt ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a textului criticat. Apreciază că în momentul incriminării unei fapte trebuie să se țină cont de pericolul social concret al acesteia, astfel că textul criticat nu se poate referi la o armă neletală sau de panoplie. ... 6. Tribunalul Tulcea - Secția penală arată că ceea ce sancționează textul de
DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295583]
-
Curtea a constatat că sintagma „instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei“ din cuprinsul art. 88 alin. (3) din Codul penal este clară, precisă și previzibilă, întrunind atât standardele de calitate a legii, cât și exigențele principiului legalității incriminării. Curtea a reținut că această manieră de reglementare a formelor de individualizare a pedepselor constituie opțiunea legiuitorului, fiind determinată de caracterul excepțional al acestora, de la regulile referitoare la executarea pedepselor penale, mai sus referit. În acest sens, prin Decizia
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
6. Judecătoria Podu Turcului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și, în acest sens, invocă considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 562 din 19 septembrie 2017, reiterând, totodată, criticile formulate de autorul excepției de neconstituționalitate potrivit cărora norma de incriminare este imprevizibilă și produce discriminare prin aceea că nu este permis martorului să refuze să dea declarație în cauze penale în care urmărirea penală se desfășoară in rem față de o faptă care ar fi fost săvârșită de un membru
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile fundamentale privind calitatea legii și dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. Astfel, arată că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, legiuitorul instituind o incriminare cu caracter general și ambiguu. Susține că nu este respectat standardul privind claritatea legii, întrucât dispozițiile criticate nu lămuresc care este instituția ce ar acorda dreptul exclusiv de folosire a denumirilor și însemnelor specifice profesiei de avocat - la care se
DECIZIA nr. 25 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296820]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, și Decizia nr. 158 din 14 martie 2017, precitată, paragraful 21). ... 15. De asemenea, prin Decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2022, precitată, Curtea a reținut că incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități pentru care se cere o anumită pregătire și, în consecință, sunt supuse autorizării exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv viața și integritatea fizică
DECIZIA nr. 25 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296820]
-
nr. 21 din 27 ianuarie 2022, precitată, Curtea a constatat că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt clare și neechivoce, fiind în concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 25 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296820]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care incriminează fapta de înșelăciune, încalcă principiile fundamentale privind calitatea legii, universalitatea drepturilor și a îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare și legalitatea incriminării și a pedepsei. Consideră că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate și claritate, întrucât din modul de definire a infracțiunii de înșelăciune nu poate fi determinată cu exactitate sfera de aplicare a acesteia, pentru a stabili acțiunile sau
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
universalitatea drepturilor și a îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum și ale art. 11 referitor la tratatele ratificate de Parlament, raportat la prevederile art. 7 privind legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 244 alin. (1) și (2) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
care sunt de natură să asigure mai ușor reușita acestei acțiuni. ... 14. În continuare, prin Decizia nr. 110 din 7 martie 2024, precitată, Curtea a statuat că dispozițiile de lege criticate sunt clare și neechivoce, întrucât destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). De asemenea, Curtea Constituțională a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
consumare anticipată, instantanee și de pericol abstract. ... 26. În acest caz, momentul consumării este cel în care infracțiunea s-a produs în configurația sa tipică, respectiv momentul în care s-a produs starea de pericol abstract cerut de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma sa tip, și anume momentul realizării primei modalități alternative. ... 27. Jurisprudența identificată privește o primă categorie de hotărâri în care se invocă explicit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile deduse judecății, instanțele analizând data săvârșirii infracțiunilor
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
acest sens se impune observația că, în cazul infracțiunilor al căror element material cunoaște variante normative alternative, săvârșirea uneia dintre acestea marchează consumarea infracțiunii, ceea ce nu înseamnă însă că săvârșirea faptei și în alte modalități regăsite în norma de incriminare ar fi complet lipsită de relevanță penală. Comiterea ulterioară a altor variante alternative ale elementului material al luării de mită obiectivează, atunci când între actele succesive există o strânsă legătură obiectivă și subiectivă, etape diferite de realizare a unei activități
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
Secția penală, prin care s-a reținut că momentul consumării infracțiunii este momentul în care infracțiunea s-a produs în configurația sa tipică, respectiv la momentul în care fapta săvârșită a produs starea de pericol abstract cerută de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma tip. În cazul infracțiunii de luare de mită săvârșite în modalitatea pretinderii, urmată după trecerea unui interval de timp de primirea folosului necuvenit pretins, starea de pericol abstract s-a produs încă din momentul pretinderii
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
inculpați și, în esență, nu au relevanță penală; ... – Decizia nr. 22/A din 30 ianuarie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală (în opinie minoritară) a reținut că, în cazul infracțiunilor de corupție, legiuitorul a optat pentru incriminarea drept faptă consumată și a actelor care în mod obișnuit ar putea fi considerate de pregătire (pretinderea/acceptarea promisiunii); consumarea infracțiunii intervine la momentul comiterii acestora, indiferent dacă primirea efectivă a banilor sau altor foloase are sau nu are loc. În
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
distincte, dar legate între ele, de realizare a unui iter criminis. În cazul în care fiecare dintre modalitățile alternative reprezintă o fază de desfășurare, iar ele se succedă în ordinea pe care o implică acel iter criminis care este specific incriminării respective, unitatea infracțiunii rămâne neștirbită, chiar dacă între momentele realizării acestor modalități alternative se interpune câte un interval mai mare de timp. ... 47. Infracțiunile de corupție incriminează conduite infracționale ce corespund fazelor unei infracțiuni: faza actelor preparatorii, faza punerii în
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
care sunt specifice actelor preparatorii sau tentativei exprimă preocuparea sa pentru reprimarea eficientă a acestor comportamente infracționale și nu este în măsură să afecteze omogenitatea juridică, câtă vreme fiecare act din structura acțiunii unice se regăsește în descrierea normei de incriminare. ... 65. În acest fel, în mod indubitabil, activitatea infracțională desfășurată sub forma modalităților alternative de comitere a infracțiunilor de corupție se înscrie în categoria unității naturale de infracțiune, săvârșită prin acțiuni distincte, comise la diferite intervale de timp. ... 66. Datorită
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
penal sunt infracțiuni cu consumare anticipată, instantanee și de pericol abstract, momentul consumării fiind cel în care infracțiunea s-a produs în configurația sa tipică, respectiv momentul în care s-a produs starea de pericol abstract cerut de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma sa tip, și anume momentul realizării primei modalități alternative. ... 77. Această interpretare jurisprudențială se regăsește în cauze în care data săvârșirii infracțiunii de corupție a fost analizată din perspectiva prescripției răspunderii penale sau a altor
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
infracțiuni“ este definită legal prin referirea la caracterul de faptă consumată ori rămasă în fază de tentativă, concept căruia, din punctul de vedere al analizei ce interesează în prezenta cauză, îi corespunde realizarea actului de conduită interzis prin norma de incriminare - ca manifestare a acțiunii sau inacțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii, și urmarea imediată caracteristică conținutului respectivei infracțiuni. ... 93. Consumarea infracțiunii este întotdeauna raportată la gradul de realizare a activității infracționale, care, la rândul său, implică
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
imediată caracteristică conținutului respectivei infracțiuni. ... 93. Consumarea infracțiunii este întotdeauna raportată la gradul de realizare a activității infracționale, care, la rândul său, implică, ca fază în desfășurare, producerea acelui efect care, constituind rezultatul executării acțiunii sau inacțiunii interzise, este specific incriminării respective. ... 94. Rezultatul produs, ca urmare a acțiunii/inacțiunii infracționale, îl regăsim în incriminarea legală și, indiferent de modalitatea în care apare menționat în text, explicit sau se degajă implicit din formularea incriminării, constituie un element în lipsa producerii căruia nu
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
de realizare a activității infracționale, care, la rândul său, implică, ca fază în desfășurare, producerea acelui efect care, constituind rezultatul executării acțiunii sau inacțiunii interzise, este specific incriminării respective. ... 94. Rezultatul produs, ca urmare a acțiunii/inacțiunii infracționale, îl regăsim în incriminarea legală și, indiferent de modalitatea în care apare menționat în text, explicit sau se degajă implicit din formularea incriminării, constituie un element în lipsa producerii căruia nu se poate vorbi de consumarea infracțiunii.^1 ^1 Vasile Papadopol, Doru Pavel, Formele unității
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
rezultatul executării acțiunii sau inacțiunii interzise, este specific incriminării respective. ... 94. Rezultatul produs, ca urmare a acțiunii/inacțiunii infracționale, îl regăsim în incriminarea legală și, indiferent de modalitatea în care apare menționat în text, explicit sau se degajă implicit din formularea incriminării, constituie un element în lipsa producerii căruia nu se poate vorbi de consumarea infracțiunii.^1 ^1 Vasile Papadopol, Doru Pavel, Formele unității infracționale în dreptul român. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1992, pag. 30. ... 95. Distincția este importantă, întrucât
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]