653 matches
-
care a cunoscut-o în perioada satisfacerii stagiului militar. Inculpata locuiește o scurtă perioadă la mătușile tatălui: „Am stat o perioadă la mătușile lui tata... mi-au zis că tata bea, este bețiv și să nu profite de mine...”. Afirmația inculpatei reflectă realitatea mediului nefavorabil în care ea și ceilalți frați și surori s-au format ca entități biopsihosociale. Fratele cel mic este luat de o femeie din sat (,,se înțelegea bine cu fiul ei...”) și locuiește aici până la încorporarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
format ca entități biopsihosociale. Fratele cel mic este luat de o femeie din sat (,,se înțelegea bine cu fiul ei...”) și locuiește aici până la încorporarea lui ca militar. Cele două surori vitrege se căsătoresc. La împlinirea vârstei de 15 ani, inculpata este luată de sora vitregă, G., și dusă în orașul N. unde este angajată ca servitoare. Aici lucrează doar cîteva luni, după care începe o viață libertină, nonconformistă. În jurul vârstei de 21 de ani se căsătorește cu un băiat de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dusă în orașul N. unde este angajată ca servitoare. Aici lucrează doar cîteva luni, după care începe o viață libertină, nonconformistă. În jurul vârstei de 21 de ani se căsătorește cu un băiat de aceeași vârstă, A.N. În această perioadă, inculpata era angajata unei fabrici de cărămidă. A.N. era fiul adoptat al unei familii de condiție medie. Tatăl frizer, mama casnică („dar «descurcăreață», se ocupa cu prostituția...”). A.N. era fiul legitim al unei familii cu numeroși copii, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
condiție medie. Tatăl frizer, mama casnică („dar «descurcăreață», se ocupa cu prostituția...”). A.N. era fiul legitim al unei familii cu numeroși copii, cu un nivel material și social scăzut. Acesta absolvise școala profesională de sudori. Între timp, socrul moare, inculpata locuind cu soacra și soțul: „M-am măritat doar cu o scurtă de piele atâtica, o geacă, două fuste de vară, o pereche de sandale, una de cizme și o plasă”. După vreo două săptămâni soacra realizează cu cine se
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
doar cu o scurtă de piele atâtica, o geacă, două fuste de vară, o pereche de sandale, una de cizme și o plasă”. După vreo două săptămâni soacra realizează cu cine se măritase fiul și încearcă s-o discrediteze pe inculpată, prezentând-o acestuia într-o lumină nefavorabilă. Nu reușește. Inculpata își impune punctul de vedere în fața soțului, în relația lor ea ,,deținea puterea”. Pleacă de la soacră, locuind cu chirie: „Am plecat cu chirie. Am stat de la 21 de ani până la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fuste de vară, o pereche de sandale, una de cizme și o plasă”. După vreo două săptămâni soacra realizează cu cine se măritase fiul și încearcă s-o discrediteze pe inculpată, prezentând-o acestuia într-o lumină nefavorabilă. Nu reușește. Inculpata își impune punctul de vedere în fața soțului, în relația lor ea ,,deținea puterea”. Pleacă de la soacră, locuind cu chirie: „Am plecat cu chirie. Am stat de la 21 de ani până la 40 de ani căsătorită cu el, apoi m-am despărțit
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
afară era mult. La început era violent, scandalagiu... apoi cu furatul..., eu am crescut cele două fete, le-am căsătorit... La vârsta de 31 de ani m-am hotărât să plec la țară... nu mai rezistam.... chirie... scandaluri cu soțul...”. Inculpata descrie cum a decurs relația de căsătorie cu soțul (,,Eu eram mai violentă, îl provocam...”), cum s-a implicat în creșterea celor două nepoate (din nevoia ei de a fi utilă). Încă din această perioadă, inculpata începe să fie dominată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
chirie... scandaluri cu soțul...”. Inculpata descrie cum a decurs relația de căsătorie cu soțul (,,Eu eram mai violentă, îl provocam...”), cum s-a implicat în creșterea celor două nepoate (din nevoia ei de a fi utilă). Încă din această perioadă, inculpata începe să fie dominată de sentimentul că viața ei nu are un sens, că a irosit timpul, fapt ce o determină să-și reconsidere atitudinea, să se implice în viața celor două nepoate și să plece la țară. În general
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
începe să fie dominată de sentimentul că viața ei nu are un sens, că a irosit timpul, fapt ce o determină să-și reconsidere atitudinea, să se implice în viața celor două nepoate și să plece la țară. În general, inculpata este o persoană rigidă, egocentrică, afirmativă, sigură pe ea, manifestând un spirit de independență, o tendință la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscând autoritatea altuia. Aceste trăsături ale inculpatei apar în modul în care ea structurează relația cu soacra, soțul și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
implice în viața celor două nepoate și să plece la țară. În general, inculpata este o persoană rigidă, egocentrică, afirmativă, sigură pe ea, manifestând un spirit de independență, o tendință la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscând autoritatea altuia. Aceste trăsături ale inculpatei apar în modul în care ea structurează relația cu soacra, soțul și, mai târziu, cu victima. Pe de altă parte, se pare că este o persoană directă, naivă și sentimentală, fapt demonstrat de modul în care s-a implicat în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de la începutul interviului am remarcat în vocea ei, în conținutul mesajelor ei, o admirație, o idealizare a imaginii fratelui mai mare. În perioada copilăriei ei, imaginea de răzvrătit, de haiduc a fratelui se pare că i-a animat visele, imaginația. Inculpata pleacă la țară, abandonându-și soțul pensionat de boală (,,avea ciroză, era terminat... m-am dus la țară așa cum am venit la oraș... cu nimic... un geamantan cu câteva boarfe...”), cu gândul de a-și reorganiza viața, de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
intra vântul prin toate colțurile...”). Se gospodărește, își cultivă pământul, crește porci, păsări, își mai permite din când în când câte o escapadă la oraș („...aveam pe cineva în oraș, nu mă complicasem în sat, ca să nu pută....”). După spusele inculpatei, primii patru ani trăiți după întoarcerea la țară au fost cei mai frumoși ani din viață. În acest timp, fratele mai mare vine în sat („...stătea cu una până să îl achit eu, să-i iau gâtul... o tută... o
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eu, să-i iau gâtul... o tută... o proastă... era un puturos... bineînțeles că și în această perioadă el se ținea de furturi, mai o vacă...”). Fetele fratelui mai mare erau la casa lor, se măritaseră. După Revoluție, din spusele inculpatei, au început certurile cu nepoatele și fratele mai mare - pentru pământ. La un moment dat, inculpata se îmbolnăvește de ficat (viață dezordonată, alcool...), este transportată la spital și internată. Aici primește vizita fratelui mai mare. Acesta o roagă să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
această perioadă el se ținea de furturi, mai o vacă...”). Fetele fratelui mai mare erau la casa lor, se măritaseră. După Revoluție, din spusele inculpatei, au început certurile cu nepoatele și fratele mai mare - pentru pământ. La un moment dat, inculpata se îmbolnăvește de ficat (viață dezordonată, alcool...), este transportată la spital și internată. Aici primește vizita fratelui mai mare. Acesta o roagă să-l primească acasă întrucât nu mai rezistă presiunilor la care este supus de concubină și copiii acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acasă întrucât nu mai rezistă presiunilor la care este supus de concubină și copiii acesteia. Cedează rugăminților lui (latura sentimentală, respectul pe care inconștient i-l acorda) și-l primește în una din camere. Din acest moment universul intim al inculpatei, construit în cei patru ani, se „năruiește”, apar primele scandaluri, certuri, între ea și viitoarea victimă; „...ne băteam ca chiorii... eu munceam, el bea și vindea totul din casă, ducea la tuta de femeie...”. Această situație durează câțiva ani. În
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din urmă cedează, nu mai rezistă, părăsește casa părintească și se întoarce în orașul P. ca servitoare. În această perioadă de certuri, scandaluri, violențe avute cu victima, are loc o degradare treptată a stării de sănătate psihică și fizică a inculpatei. Soțul murise între timp, soacra o roagă să locuiască la ea. Nu revine la țară decât după o perioadă de un an. Ce vede o deprimă și mai mult, totul era în paragină („...munca mea... vai...”), o priveliște dezolantă. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
între timp, soacra o roagă să locuiască la ea. Nu revine la țară decât după o perioadă de un an. Ce vede o deprimă și mai mult, totul era în paragină („...munca mea... vai...”), o priveliște dezolantă. Acum în mintea inculpatei se cristalizează ideea de a-l pedepsi pe frate: „Mă gândeam de mult timp, cum să-l pedepsesc, să-l dau afară, să-l trimit la S. (tuta)...” Zbuciumul interior care o macină, resentimentele care îi accentuează starea de anxietate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pedepsesc, să-l dau afară, să-l trimit la S. (tuta)...” Zbuciumul interior care o macină, resentimentele care îi accentuează starea de anxietate, modul în care acesta a răspuns ajutorului oferit înving respectul pe care îl avea față de frate (haiducul...), inculpata hotărând alungarea din casa părintească a fratelui (el este persoana care i-a tulburat liniștea, i-a spulberat speranța unei vieți liniștite...). Imaginativă de felul ei, preocupată de detalii, pregătește un plan minuțios (,,haiducul” în timp i-a indus respect
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai mic (era căsătorit într-un sat vecin) se înțelegea foarte bine cu victima, se duce la el acasă, îl roagă să o ajute, să o susțină în demersul ei, în fapt îl manipulează. Ajunsă acasă împreună cu fratele cel mic, inculpata somează victima, cerându-i să părăsească casa. Acesta pleacă, revenind peste câteva ore înarmat cu o furcă: „...el cu furca... l-am lovit cu un taburet în piept... murim , trăim... i-a băgat furca lui ăla micu’ în umăr... m-
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe spinare... ăsta micu’ a fugit la mătușa... am aruncat furca, am luat o bâtă și l-am lovit în cap până a făcut poc... apoi am început să-l lovesc la mâini și la picioare până le-am fărâmat...”. Inculpata descrie cu mult sânge rece, în detaliu, lupta dintre ea și frate, în fapt omorârea fratelui. În timp se pare că inculpata a acumulat multă ură, multe resentimente împotriva fratelui, ceea ce a dus la creșterea stării de anxietate, de iritabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a făcut poc... apoi am început să-l lovesc la mâini și la picioare până le-am fărâmat...”. Inculpata descrie cu mult sânge rece, în detaliu, lupta dintre ea și frate, în fapt omorârea fratelui. În timp se pare că inculpata a acumulat multă ură, multe resentimente împotriva fratelui, ceea ce a dus la creșterea stării de anxietate, de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sânge rece, în detaliu, lupta dintre ea și frate, în fapt omorârea fratelui. În timp se pare că inculpata a acumulat multă ură, multe resentimente împotriva fratelui, ceea ce a dus la creșterea stării de anxietate, de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de omor: - determinismul mesajelor parentale - comportament antisocial; - nivelul scăzut de instrucție
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
strategie de a controla, de a pune capăt și de a scăpa de violență: „Nu avea nici un rost, eu eram cea care provoca agresiunea”. Nu se culpabilizează pentru fapta comisă. Vorbește cu o oarecare bravadă despre omorârea fratelui. În schimb, inculpata se autocompătimește, și-l compătimește pe frate: „...nu am știut să trăiesc..., am fost o proastă..., aici am învățat să trăiesc. Aici în timp de șapte ani te înrăiești. Acum înțeleg pe prostul pe care l-am omorât, de ce era
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
suntem căutate... și nevoile sunt multe, cerințe, fiecare vrea..., aici înveți lucruri care să te ajute să supraviețuiești..., dacă stai 10 ani aici în ură, ceartă, în hoție, șmecherie, eu acasă mai pot fi cinstită? Eu mă duc rea afară...”. Inculpata vorbește despre adevărata viață din închisoare (dincolo de aparențe, răzbate faptul că în relațiile cu ceilalți trebuie să fii puternic, să fii șmecher, să găsești strategii în a-ți rezolva problemele, „creativitate” (să te descurci), să fii egocentric. Față de toate cele
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
închisoare (dincolo de aparențe, răzbate faptul că în relațiile cu ceilalți trebuie să fii puternic, să fii șmecher, să găsești strategii în a-ți rezolva problemele, „creativitate” (să te descurci), să fii egocentric. Față de toate cele spuse privind relațiile din închisoare, inculpata afirmă că se implică în activitățile din cadrul penitenciarului, întreținând relații cu unele dintre colege și cu personalul închisorii („Doamna P. m-a ajutat foarte mult, la început eram nebună de tot...”). Are planuri de viitor, este dornică de a merge
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]