1,088 matches
-
modul serios, în miracole. Indiana Jones cu părul gri Cei nu foarte mulți care și-au pus vreodată întrebarea „Cum ar alerga Harrison Ford cu un bici în mână la 65 de ani?“ vor primi un răspuns vara aceasta. Seria Indiana Jones, unul dintre cele mai îndrăgite filme de aventuri (de către cei care au crescut în anii ’80), se întoarce. Cu un actor un pic mai grizonant, dar deloc ruginit, în aceiași pantaloni cu bretele și cu pălăria pe care reușește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
un actor un pic mai grizonant, dar deloc ruginit, în aceiași pantaloni cu bretele și cu pălăria pe care reușește s-o păstreze pe cap până la sfârșit, cu același celebru bici pe post de armă, lasso și frânghie de alpinism, Indiana Jones and The Kingdom of the Crystal Skull apare la sfârșitul lunii mai pe marile ecrane în toată lumea. Se prea poate ca cei care vor tresări cu adevărat la genericul de început al filmului să fie nostalgicii anului 1989, atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Skull apare la sfârșitul lunii mai pe marile ecrane în toată lumea. Se prea poate ca cei care vor tresări cu adevărat la genericul de început al filmului să fie nostalgicii anului 1989, atunci când s-a lansat ultimul film din trilogia Indiana Jones, dar adevărata miză a producătorilor o reprezintă copiii, cei mai importanți cumpărători de bilete de cinema. Pentru a-i atrage, marketingul a fost concentrat mai mult pe partea de online, iar trailer-ul a fost văzut de peste 200 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
a producătorilor o reprezintă copiii, cei mai importanți cumpărători de bilete de cinema. Pentru a-i atrage, marketingul a fost concentrat mai mult pe partea de online, iar trailer-ul a fost văzut de peste 200 de milioane de oameni, transformând Indiana Jones în cel mai așteptat film al verii. Star Trek și aceeași frontieră Există însă o categorie de public care nu va fi acolo, în sala de cinema. Și asta pentru că vor privi, dintr-o sală alăturată, noul film X
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
vanilia, după care se fac 3 foi care se umplu, la final, cu nucă și smântână. Se face o cremă din 800 g smântână bătută cu 300 g zahăr, 1 plic de zahăr vanilat și 300 g nucă măcinată. PRAJITURA INDIANA 12 ouă, 250 g făină și alte 50 g pentru pudrat, 150 g zahăr Se bat albușurile spumă cu zahăr, apoi se adaugă gălbenușurile pe rând, iar la urmă, făina sub formă de ploaie. Se amestecă încet și se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
s-a îmbolnăvit și nu a mai putut continua. Mi-au rămas mie toate notițele. Aș fi putut scoate cartea vieții lui. Exact în acel moment am primit din partea Virginiei Zeani invitația de a mă alătura Catedrei de Canto de la Indiana University din Bloomington. M-aș fi dus să stau jumătate de an acolo, pentru că iubesc America atât de mult, dar nu aș fi putut părăsi Parisul atunci. E un of al meu. Mi-ar fi plăcut mult să fim amândouă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
le-am descoperit la Galați, ca să nu mai vorbesc de baclavale, sarailii, cataifuri, trigoane (baclavale de toată splendoarea pregătea și mama-mare, ce-i drept), de care gemeau cofetăriile - eu veneam de la ișlere, de la doboș, de la savarine, de la cremșnituri, ștrudele și indiene, și, dacă dam de vreunele aici, mi se părea că le adusesem cu mine din Ardeal. Am fost înscris la Școala primară nr. 1 (la Cluj, o pornisem de la nr. 3), din orașul de sus (nu prea departe însă de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
rădăcina în sus și crengile în jos (Bhagavad-Gșt‡, XV, 1). Solul în care se fixează el e realitatea supremă, Principiul realului. Trunchiul și ramurile sînt desfășurarea posibilităților cuprinse în rădăcina lui metafizică. Copacul acesta este, potrivit uneia dintre numirile lui indiene, Copacul Brahma, Copacul Principiu. A.K. Coomaraswamy, hermeneut al tradițiilor spirituale, are un foarte erudit articol despre Arborele inversat 2, în care spune că acesta trebuie considerat ca înrădăcinat în solul întunecat al Deității și întinzîndu-și ramurile în manifestare, unde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
precoce conduce spre obținerea rezultatelor bune și într-un timp mai scurt. Există o serie de instrumente specifice ce pot fi folosite la acest nivel. 2.4.2. Secvențele evaluării autiștilor Comitetul de Educație, Divizia de Învățământ Special din Statul Indiana S.U.A. propune un proces de evaluare care să conducă la alegerea unor servicii educaționale speciale pentru copiii cu tulburări din spectrul autist. Nu se specifică ordinea în care trebuie aplicate procedeele de evaluarea, ci este prezentată o secvențialitate logică ce
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
doua, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Weinreich, Uriel, "Problems in the Analysis of Idioms", în Jaan Puhvel (ed.), Substance and Structure of Language, University of California Press, Berkeley, 1969, p. 23-81. Wheelwright, Philip, Metaphor and Reality, Indiana University Press, Bloomington, 1962. Winick, Stephen D., "Intertextuality and Innovation in a Definition of the Proverb Genre", în Wolfgang Mieder (ed.), Cognition, Comprehension and Communication: A Decade of North American Proverb Studies (1990-2000), Schneider Verlag Hohengehren, Baltmannsweiler, 2003, pp. 571-601
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
and Fields of Reference" [1984], în Explorations in Poetics, Stanford University Press, Stanford, 2007, pp. 5-7) 404 Mircea Borcilă, apud Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga, pp. 55-56. 405 Philip Wheelwright, Metaphor and Reality, Indiana University Press, Bloomington, 1962. 406 Ibidem, p. 56. 407 Ion Creangă, "Povestea lui Harap-Alb", în Amintiri din copilărie. Povești. Povestiri, ediție îngrijită și prefață de Liviu Papadima, Curtea Veche, București, 2009, p. 188. 408 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica sensului, p. 176
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Universității de Științe "Eövös Loránd" din Budapesta. Tot aici și-a dat doctoratul, urmând să predea la Catedra de istorie a culturii de la aceeași universitate. Ulterior a studiat la Paris, Londra, Berlin. În perioada 2009-2010 a fost profesor invitat la Indiana University din Bloomington. Aria studiilor sale cu-prinde istoria Ungariei între cele două războaie mondiale. "Biografia lui Pál Teleki", de pildă, a fost una din cele mai valoroase lucrări din domeniul științelor sociale din anul 2005. Din 2011 este directorul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
urbanismului (,,Proiect" Brașov). A activat și în mediul privat (televiziune, firmă de afaceri). Domeniile sale de competență sunt teoria socială, paradigme sociologice (în special postmodernism) și teoria organizației. A coordonat parteneriate de cercetare științifică în istorie orală în colaborare cu Indiana University și Purdue University. A inițiat domenii noi în activitatea didactica: sociologia vizuală și sociologie dramaturgică. În seria SOCIOLOGIE au apărut (selectiv): • Adopția copiilor în România, Anca Bejenaru • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Biserica și asistența
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
rădăcina în sus și crengile în jos (Bhagavad-Gșt‡, XV, 1). Solul în care se fixează el e realitatea supremă, Principiul realului. Trunchiul și ramurile sînt desfășurarea posibilităților cuprinse în rădăcina lui metafizică. Copacul acesta este, potrivit uneia dintre numirile lui indiene, Copacul Brahma, Copacul Principiu. A.K. Coomaraswamy, hermeneut al tradițiilor spirituale, are un foarte erudit articol despre Arborele inversat 2, în care spune că acesta trebuie considerat ca înrădăcinat în solul întunecat al Deității și întinzîndu-și ramurile în manifestare, unde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de ansamblu devine mai necesară ca oricând. Este ceea ce ne oferă, între alții, chiar de la distanță, criticul de origine română, bine cunoscut, Matei Călinescu. L-am reîntâlnit cu multă plăcere, după o lungă perioadă, în primăvara acestui an la Bloomington Indiana, SUA, unde este profesor universitar de literatură comparată. Mi-a dăruit, prietenește și cordial, o serie de lucrări și extrase, dintre care, de cea mai mare actualitate, este (din punctul nostru de vedere) studiul: 1. Textul merită semnalat pentru nivelul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
actualitate prin recentul prim volum din Istoria literaturii române, de Ion Negoițescu 2. Nu discut acum controversele cărora le-a dat naștere. Dar atrage atenția o remarcabilă cronică a lui Matei Călinescu, profesor de literatură comparată la Universitatea din Bloomington, Indiana, din Statele Unite. Acesta observă, recent și cu exactitate 3, două aspecte care ne interesează în modul cel mai direct: proiectul lui Ion Negoițescu este sau ar fi de ordin romantic-enciclopedic, deci depășit și perimat în conștiința literară modernă, care cultivă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
orice structură simbolică. Aspirația către univocitate constituie în consecință caracteristica sa esențială..."543. Această scoatere din ambiguitate prin univocitate a simbolului nu consonează deloc cu hermeneutica savantului român, care merge, dimpotrivă, pe ideea plurivocității simbolurilor. Ea "se inspiră din cea indiană, care valorifică funcția plurivalentă a simbolurilor. În consecință, scopul metodei eliadiene nu este ieșirea din ambiguitate, ci instalarea într-o dimensiune interpretativă în care toate sensurile coexistă"544. În această perspectivă hermeneutică, gândirea antinomică este inevitabilă. Spre deosebire de Occident, în India
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
On Being Morally Considerable", în Journal of Philosophy, vol.75, nr. 6, 1978, pp. 308-325. Goodpaster, Kenneth, "From Egoism to Environmentalism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 21-35. Goodpaster, Kenneth, "On Stopping at Everything. A Reply to W. M. Hunt", în Environmental Ethics, 2, 1980, pp. 281-284. Gottlieb, Roger, This Sacred Earth, Routledge, 1996. Grey, William, "Anthropocentrism and Deep Ecology", în Australasian Journal of Philosophy
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
limba română de Ligia Caranfil, Editura Alternative, București, 1995. Ridker, Ronald G., "To Grow or Not to Grow: That's Not the Relevant Question", în Science, 182, 1973, pp. 1315-1318. Roach, Catherine M., Mother/Nature. Popular culture and Environmental Ethics, Indiana University Press, Bloomington, Indianapolis, 2003. Rodman, John, "Paradigm Change in Political Science", în American Behavioural Scientist, 24, 1, 1980, pp. 54-55. Rollin, Bernard E., Animal Rights and Human Morality, Prometheus Books, Buffalo, 1981. Rolston III, Holmes, "Is There an Ecological
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
World Congress of Philosophy, nr. 1, Sofia Press, 1973, pp. 205-210. Routley, Richard, Val Routley, "Against the Inevitability of Human Chauvinism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 36-59. Routley, Richard Sylvain, Val Routley, "Human Chauvinism and Environmental Ethics", în D. S. Mannison, M. A. McRobbie, R. Routley (eds.), Envinronmental Philosophy, Monograph Series nr. 2, Philosophy Department, Australian National University, Canberra, 1980. Ryder, Richard D., Victims of
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
s Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, cap. 7. 53 Vezi Richard Routley, Val Routley, "Against the Inevitability of Human Chauvinism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 36-59. 54 Holmes Rolston III, Philosophy Gone Wild. Essays in Environmental Ethics, Prometheus Books, Buffalo, New York, 1986, pp. 74-89 și urm., pp. 183-187, precum și Holmes Rolston III, Environmental Ethics: Duties to and Values in the Natural World, Temple
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
filosofia vechilor greci pentru a regândi omul în context, de această dată în context ecologic. (Kenneth Goodpaster, "From Egoism to Environmentalism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 21-35). 112 Sunt binecunoscute criticile pe care le-a generat proiectul politic platonician în filosofia politică și nu este loc aici pentru o asemenea discuție. 113 Vezi James E. Lovelock, Gaia: A New Look at the Earth, Oxford
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Oxford, 1998, cap. 1. 131 Ibidem, cap. 4. 132 Vezi Richard Routley, Val Routley, "Against the Inevitability of Human Chauvinism", în în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 36-59. 133 Vezi Samuel Butler, "Upon the Love of Our Neighbour", în Ronald D. Milo (ed.), Egoism and Altruism, Wadsworth Publishing Co., Belmont CA, 1973, pp. 26-36; Pentru o dicuție despre posibilitatea altruismului vezi Thomas Nagel, The Possibility
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
to a Green future. Environmental Rights and Intergenerational Justice, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. 164 Garrett Hardin, "The Tragedy of the Commons", în Science, 162, 1968, pp. 1243-1248. 165 Vezi Catherine M. Roach, Mother/Nature. Popular culture and Environmental Ethics, Indiana University Press, Bloomington, Indianapolis, 2003. 166 Vezi Petru Comarnescu, Kalokagathon, Editura Eminescu, București, 1985. 167 Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Alexandru Surdu, Editura Trei, București, 1995, p. 95. 168 Malcolm Budd, The Aesthetic Appreciation
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
monografiile cartierelor, observă?ia participant?, analiza istoriilor vie?îi. �A doua ?coal? de la Chicago� cere aten?ie la fenomenele interac?iunii sociale. La Universitatea Columbia se face �studiul comunit??ilor�. Șo?îi Lynd fac monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană � considerat un microcosmos semnificativ al societ??îi americane �n �ntregul ei � pe care �l vor boteza Middletown. W. Lloyd Warner ?i echipa să se apleac? asupra Yankee City. La Universitatea din Harvard, Ț. Parsons edific? o monumental? teorie a ac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]