1,103 matches
-
poate începe cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere latină 190. khowar (chitrali) N Pakistan (Chitral) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian, subgrupul dardic khowar, de la dreapta la stînga; derivată din scrierea persana 191. kibushi (shibushi) N Madagascar, Mayotte (Franța) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malgaș; VOS latină 192. kikongo L Națională Angola, R. D. Congo / N R. Congo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuprinde komi-ziriana (limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak și komi-iazva în Regiunea Perm (Federația Rusă) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul fino-permian, subgrupul permian chirilica modificată 203. konkani O India (Goa, Karnataka, Maharashtra, Kerala) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bantu meridional, subgrupul oshiwambo latină, Braille 206. kurdă O Irak (Kurdistanul irakian) / OR Iran, Armenia / N Turcia, Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Siria, Liban. Este una dintre limbile apatride cu cel mai mare număr de vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile sovietice); latină - hawar (Turcia, Siria și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
număr de vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile sovietice); latină - hawar (Turcia, Siria și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și dialect sindhi arabă (khojas), sindhi, gujarati 208. ladakhi N India (Jammu și Cașmir), China, Pakistan familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și Finlandei și se oprește în extremitatea peninsulei Kola, din Rusia; nouă dialecte vii, reciproc inteligibile + două dialecte dispărute; majoritatea vorbitorilor bilingvi; tipărituri din 1619; asemănări cu finlandeză familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; aglutinanta, SVO (datorită contactului cu limbi indo-europene) latină, chirilica (Rusia) 214. latină LM; neolatina O Vatican; pătrunderea italicilor în peninsula în două valuri successive (latino-falisco-siculă = "italica occidentală" după 1500 i.C. și osco-umbriană = "italica orientala" către 1000 i.C.); treptat, latină elimina limbile înrudite și apoi limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura slavă, grupul baltic; flexionara; SVO; adj. - subst. gotica (în trecut), latină îmbogățita cu semne diacritice 216. lezghină N Daghestan (Rusia), Azerbaidjan familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura slavă, grupul baltic; flexionara; SVO; adj. - subst. gotica (în trecut), latină îmbogățita cu semne diacritice 216. lezghină N Daghestan (Rusia), Azerbaidjan familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză, grupul lezghian; SVO; adj. - subst. arabă (în trecut), chirilica 217. lidiana LM; vorbită în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îmbogățita cu semne diacritice 216. lezghină N Daghestan (Rusia), Azerbaidjan familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză, grupul lezghian; SVO; adj. - subst. arabă (în trecut), chirilica 217. lidiana LM; vorbită în Lidia antică (Anatolia occidentală) între secolele VIII și ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană; SOV lidiana, derivată din alfabetul grec 218. limbajul semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
derivată din alfabetul grec 218. limbajul semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar și din arabă, malteza, turcă etc.; limba utilitara, practic fără gramatică și fără scriere; prin extindere, astăzi lingua franca denumește orice limbă vehiculara pidgin limba orală, transcriere latină 222. lituaniana O Lituania Este poate cea mai apropiată limba de indo-europeană primitivă. Similitudini surprinzătoare cu forme din sanscrita vedica și din greacă homerica. Prima tipăritura, cu alfabet gotic, un catehism luteran din 1547. Limba literară modernă - dupa 1700. În poezia populară, cîntece numite dainas, asemănate cu doina românească. familia indo-europeană, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de indo-europeană primitivă. Similitudini surprinzătoare cu forme din sanscrita vedica și din greacă homerica. Prima tipăritura, cu alfabet gotic, un catehism luteran din 1547. Limba literară modernă - dupa 1700. În poezia populară, cîntece numite dainas, asemănate cu doina românească. familia indo-europeană, ramura baltica; flexionara; SVO latină cu semne diacritice 223. livonă (liv) N Letonia; intens vorbită în Livonia medievală; integrarea Letoniei în Imperiul Sovietic după al doilea război mondial duce la o marginalizare a livonei; declarată limba dispărută o dată cu moartea ultimului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
texte din sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu trebuie confundată cu macedoneană antică din vremea lui Filip al II-lea și a lui Alexandru Macedon. Nu trebuie confundată nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav meridional; accentuala; SVO + ordine liberă chirilica cu două litere proprii 230. macendoneană veche (helenică) LM; regatul Macedoniei (apogeul în vremea lui Filip al II-lea și a fiului său, Alexandru cel Mare); sec. V i.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mare); sec. V i.C. - primele secole d.C., absorbita de greacă koiné considerată: 1. dialect grec apropiat de cel doric; 2. limba sora cu greacă veche aparținînd grupului greco-macedonean; 3. limba aparținînd grupului paleo-balcanic; prima clasificare are cei mai multi adepți: familia indo-europeană, ramura limbilor helenice, dialect al limbii grecești vechi; SVO greacă 231. madureză N Indonezia (Ins. Madura, Java), Singapore familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest javaneza (în trecut), latină 232. magahi N India (Biharul de sud); se crede că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ins. Madura, Java), Singapore familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest javaneza (în trecut), latină 232. magahi N India (Biharul de sud); se crede că o formă veche de magahi (pracrito magahi) a fost limba vorbită de Buda familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul oriental; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 233. maghiară O Ungaria / N România, Slovacia, Șerbia, Slovenia, Croația, Ucraina, Austria; ungurii și-au părăsit în secolul X regiunile siberiene de origine și s-au stabilit în Europa; primul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ob-ugric; SOV; adj. - subst. latină, apoi chirilica 242. manx N Insula Man din Marea Irlandei, aparținînd Mării Britanii. Manx Gaelic, Gaelg sau Gailck, dispărută în 1974, actualmente renăscuta și predată în școală. Idiom adus din Irlanda în sec. V d.C. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul gaelic; VSO latină 243. maori O Nouă Zeelandă (Maaori), Insulele Cook; limba a unei populații aborigene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; izolanta; VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
maori O Nouă Zeelandă (Maaori), Insulele Cook; limba a unei populații aborigene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; izolanta; VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi; SOV devanagari, mahajani 249. maya Națională Mexic / OR Guatemala / N Belize, Honduras, El Salvador familia amerindiana, ramura mayan, grupul yucatec; ergativitate; aglutinanta; polisintetica; proto-maya: VOS cu posibilitate de schimbare VSO proto-maya: hieroglifica logosilabarică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 259. motu N Paua Nouă Guinee; mai este denumită "adevărată motu", pentru a fi deosebită de pidginul hiri motu familia austronezină, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic occidental 260. mozarabă (romandalusi) LM; Peninsula Iberica (sec. VIII-XV); vorbită de creștinii mozarabi familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberic aljamia cu caractere arabe 261. nandi N Kenya familia nilo-sarariană, ramura nilotica, grupul kalenjin; tonala, VSO; subst. - adj. transcriere latină 262. nauruana O Nauru familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian transcriere latină 263. navajo N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unii lingviști neerlandeza ar avea două dialecte, olandeză propriu-zisă și flamanda; după alții, acestea sînt limbi separate; olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în sec. XVII în Africa de Sud din Java s-a transformat într-o limbă germanica diferită, afrikaans familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian pahari; SOV devanagari 269. newari (nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul hilamayan; SOV devanagari 270. ngangela (gangela, nyemba) N Angola (cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lume cu două forme oficiale cu drepturi egale: 1. nynorsk ("neo-norvegiana"), numită landsmål ("limba națională" înainte de 1930) și 2. bokmal ("limba cărții") anterior numită riksmål ("limba țării"), un amestec de daneză și norvegiană. Peste 85% dintre norvegieni folosesc bokmal. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav; flexionara; SVO; adj. -subst. runica nouă (din sec. VIII); latină (din sec. XI) 273. nubiană N Egipt, Sudan; în vechea nubiană (pînă în sec. XV) s-au păstrat manuscrise creștine familia nilo-sahariană, ramura sudaneza orientala, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
copta modificată (vechea nubiană); proprie, cu caractere arabe și semitice 274. occidentală (interlingue) limba artificială construită de Edgar de Wahl în 1922; nu trebuie confundată cu interlingua (v.); gramatică foarte simplă; limba artificială cea mai apropiată de limbile naturale structura indo-europeană latină 275. occitană (provensala, lenga d'oc, langue d'oc) O Catalunia (Spania) / N sudul Franței (inclusiv dialectul gascon), Italia, Monaco Numită și provensala, după dialectal din Provence. Denumită de Dante lingua d'oc după adverbul de afirmație da. Epoca
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
epic Boëcis (în manuscris la Bibliotecă din Orléans) datează din anul 1000. Cel mai vechi text integral în occitană este o depoziție juridică din 1102. Unii lingviști vorbesc de francoprovensală că de o limbă intermediară între franceză și occitană. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic; accentuala; flexionara; SVO; silabica latină 276. ojibwe OR Canada, SUA; una din cele mai importante limbi amerindiene din America de Nord prin numărul vorbitorilor și diversitatea dialectala limba amerindiana, familia algonkina, ramura ojibwe-potawatomi; polisintetica, cu rol important al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]