955 matches
-
a se apropia de adevăr numai dacă idolii sunt eliminați din cunoaștere. Doar eliminarea idolilor nu este suficientă pentru cunoașterea realității, ci este nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei morți și renașteri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încă nu fusese dezvoltată. Această metodă nu putea fi deductivă, căci nu este cu putința să construiești o deducție fără a considera că există ipoteze valabile 72 și nici nu poți să ajungi la universal pornind de la elemente particulare. Metoda inductivă este singura posibilitate de a dezvolta o imagine asupra lumii pornind de la "nimicul" realizat prin cenzură. Chiar dacă ai o direcție de urmat este absolut necesară și cunoașterea drumului metodic. Fără o metodă concretă nu pot obține rezultate reale astfel că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrarea se înfăptuiește prin instrumente și prin ajutoare de care are nevoie atât intelectul, cât și mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii științifice. Teoriile aristotelice nu mai reprezintă o certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze mentalul uman după anumite criterii. Ars
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze mentalul uman după anumite criterii. Ars combinatoria a lui Lullus, arta memnonică a lui Bruno și stenografia lui Trithemus sunt metode care au precedat metoda inductivă baconiană. Toți aceștia încercau să pună ordine în mental și nu în științe, deoarece omul era considerat centrul universului, iar cunoașterea rațională ca fiind singura eficientă. Erau metode care țineau numai de rațiune, fără consecințe asupra științelor empirice. Nici încercările
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
avea de ales decât din două operații: inducția și deducția. Știința lucrează cu propoziții universale, iar pentru a ajunge de la particularul experienței la generalul specific teoriei putea să folosească doar inducția. Acesta este motivul pentru care a ales o metodă inductivă, ea fiind singura capabilă de generalizare. Până la Bacon, inducția a fost puțin folosită, deoarece nu a fost considerată ca un ajutor real ce putea fi dat filosofiei și științei. Socrate pare a fi "inventatorul" inducției. El o utiliza pentru a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
definiția: "nedreptatea înseamnă să faci rău altuia"; definiția este prea largă, așa că avem nevoie de cazurile de justificare din tabelul al doilea. Forma finală a definiției este: "nedreptatea înseamnă să faci rău prietenilor, spre a le cauza daune"81. Metoda inductivă socratică este o inducție incompletă și reprezintă de asemenea o primă parte din metoda pe care o va dezvolta ulterior Bacon. La Aristotel, inducția este o cale spre (epapogé) o înaintare de la lucrurile singulare la universale. El subliniază că nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
El subliniază că nu se pot contempla universaliile decât prin inducție 82. Cu toate acestea, Aristotel consideră că deducția este operația logică ce oferă certitudinea și că ea trebuie folosită în studiul științific. Silogismul este necesar și riguros, pe când calculul inductiv este caracterizat de probabilitate. Doar inducția formală (completă) apare ca riguroasă, dar ea este o formă de silogism. Exemplul dat de Aristotel pentru a arăta un silogism inductiv scoate în evidență ineficiența inducției complete. Omul, calul și catârul trăiesc multă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebuie folosită în studiul științific. Silogismul este necesar și riguros, pe când calculul inductiv este caracterizat de probabilitate. Doar inducția formală (completă) apare ca riguroasă, dar ea este o formă de silogism. Exemplul dat de Aristotel pentru a arăta un silogism inductiv scoate în evidență ineficiența inducției complete. Omul, calul și catârul trăiesc multă vreme. Toate animalele fără fiere sunt omul, calul și catârul. Toate animalele fără fiere trăiesc mult timp. Concluzia este riguroasă pentru că a inventariat toate cazurile din exemplu. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și ale empirismului care chiar dacă a dezvoltat o relație specială cu natura, cunoașterea se putea dezvolta numai prin construcții metodice coerente. De exemplu, construcția metodică a lui Francis Bacon îndeplinește condițiile unei raționalități pure, chiar dacă este vorba despre o metodă inductivă. Ea dezvoltă pas cu pas, pornind de la imediat spre abstract în cea mai coerentă formă logică posibilă. Cel de-al treilea principiu a fost inerent în anumite cauze, dar el constă în dezvoltarea unei pragmatici a științei. Dincolo de cunoaștere ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea modernă. Îl folosim pe Bacon drept punct de reper pentru că el este cel care leagă cele două lumi. El este cel care aduce filosofia naturii la nivelul la care pregătește evoluția științei experimentale. Importanța sa nu se datorează metodei inductive, ci rolului pe care îl dă universului experimental și pragmatismul care însoțește opera filosofului. "Forma" este un concept preluat de Bacon din filosofia epocii, dar originea acestei concepții este în filosofia platoniană. Cuvântul forma (alături de cuvântul species) este o traducere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este prezentă și o înlătură odată cu sine, și este inerentă numai ei"34. Dacă forma nu este transcendentă, asta nu înseamnă că este ușor de cunoscut. Cunoașterea ei se poate realiza numai în anumite condiții, prin aplicarea exactă a metodei inductive. În genere, stă numai în puterea lui (dătătorul și creatorul formelor) și poate a îngerilor și a altor inteligențe de a cunoaște formele printr-o afirmație imediată și din prima contemplare"35. Dacă am interpreta citatul separat am putea considera
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ideea că Divinitatea este singura care poate cunoaște prin contemplare realitatea nu reprezintă decât o critică a raționalismului. Rațiunea singură nu ne poate îndrepta spre cunoaștere. Avem nevoie de o metodă. Metoda pe care a identificat-o Bacon este cea inductivă. Prin inducție putem ajunge la formă ca esență a substanței, ca mișcare a atomilor. Deoarece Bacon nu are o scriere în care să-și prezinte pe larg teoria sa asupra naturii, nu avem nici o definiție exactă și clară dată formei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prezentat-o, și ea se rezumă la ideea că forma este esența naturii, prezentată ca mișcare a atomilor. Percepția gnoseologică a formei subliniază că ea este scop al cunoașterii, iar metoda prin care ne putem apropia de ea este metoda inductivă. Logic, forma este cauza formală. Când vorbește despre cunoașterea prin cauze, el vorbește, ca și Aristotel, de patru tipuri de cauze: materiale, eficiente, formale și finale. Trei dintre acestea nu ajută la cunoaștere, deoarece "cauza finală mai mult corupe decât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe Bacon ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode științifice. Se pare însă că drumul urmat de el nu l-a dus la rezultatul scontat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe o știință în care se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în cazul lunii, fie în mod direct ). prezent A ................... prezent B absent A .................. prezent B A și B nu sunt concomitente, deci existența căldurii nu depinde cu necesitate de existența lumii corespunzătoare razelor Soarelui sau a Lunii. Până acum, metoda inductivă baconiană seamănă cu cea socratică. Acesta în încercarea de a identifica adevăratul sens al unui termen apela la un număr de definiții pozitive, identificate de către Teodor Dima72 cu tabula presentiae și un număr de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la forma căldurii este în acord cu teoriile moderne. Sursa căldurii este dată de mișcare, mișcarea interioară a materiei analizate. Dar cum este posibilă existența acestei mișcări care este sursa sa? Răspunsul oferit de Bacon ridică câteva întrebări cu privire la metoda inductivă: dacă întocmirea tabelei variației nu a influențat concluzia la care a ajuns și ce reprezintă mișcarea de extindere. Răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
patru cazuri "matematice" măsoară practica: cazurile "pentru multe scopuri" și "magice" o înlesnesc 86. Cu enumerarea cazurilor prerogative se încheie Noul Organon care, astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de ordin matematic, de la simplu spre complex. Dacă în cazul intuiției cunoașterea era directă fără intermediar, și implicit nu de natură rațională, în cazul deducției aceasta trebuia privită metodică rațională complexă, realizată prin intermediere. Cea de-a treia metodă cea inductivă este prezentată sub două aspecte. Ca urcare dinspre experiență spre rațiune 90, dar și ca "enumerare". În situația în care o informație este complexă și nu mai poate fi intuită, intervine un proces de simplificare și împărțire a acesteia numită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
superflue ale lucrurilor"98. Aici întâlnim două dintre elementele științei moderne. Natura este simplă în sensul unei neîncărcări fantastice, și poate fi cunoscută în simplitatea sa. Cea de-a doua regulă o întâlnim într-un mod asemănător și în metoda inductivă a lui Bacon: "Și de aceea efectelor naturale de același fel trebuie să le atribuim, întrucât se poate aceleași cauze"99. Transferul acesta a cauzelor poate ajuta la identificarea acelor proprietăți esențiale și implicit a legilor fundamentale ale naturii. Cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau aproximativ adevărate, chiar dacă le stau împotrivă ipoteze contrare, până ce se vor ivi alte fenomene prin care devin sau mai precise sau supuse excepțiilor"101. Precizia pe care a făcut-o subliniază imposibilitatea de a se ajunge la o metodă inductivă certă. Newton în acest caz consideră că visul lui Bacon este un miraj și nu trebuie să se bazeze pe inducție întreaga știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu lumea socială, cum au crezut mulți, ci pe cea științifică. Încercarea sa s-a concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis Bacon este metoda inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De Augmentis Scientiorum, Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este descrisă decât foarte puțin societatea (iar schimbările făcute față de societatea engleză sunt puține la număr), arată că Nova Atlantis nu a fost decât un pretext pentru a descrie realizările posibile ale științei dacă se urmează drumul descris de metoda inductivă. Scopul lui Bacon nu a fost de a descrie o societate utopică. Descrierea omului de știință arată că avem de-a face cu un inițiat. Acesta din urmă se îmbrăca extravagant (asemeni unui medic, alchimist din Renaștere, sau chiar al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fie certe. Von Wright 15 unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzalității riguroase, consideră că, fără o relație cauzală strictă, problema legității în știință își pierde importanța. Dar însuși modul în care legea redă realitatea a devenit problematică. Metoda inductivă, care era considerată ca fiind principalul mod de a descoperi legile științifice, nu duce la concluzie cu certitudine. De aceea, inducția trebuia reconsiderată astfel încât aceasta trebuia să devină formă a certitudinii. El introduce ideea de inducție apriorică, astfel aceasta trebuie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideea de inducție apriorică, astfel aceasta trebuie considerată ca ducând la rezultate certe, și nu probabile. Problema ridicată de folosirea inducției ca principal mecanism de descoperire științifică trebuia să fie rezolvată pentru a păstra ideea de rigurozitate a științei. Raționamentul inductiv, oricât de riguros ar fi el, nu duce la rezultate certe, ci doar la finalități care țin de zona probabilului. Depășirea acestuia trebuia realizată cu orice preț și astfel au apărut două soluții mai cunoscute: prima este cea descrisă anterior
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]