972 matches
-
expozi?îi, aspir? la universal prin intermediul co-mer?ului internă?ional, c?ruia �i alimenteaz? ?i �i contro-leaz? cursurile. Rolul inginerilor Inginerii, autodidac?i că Paxton sau cu diplom?, s�nt cei capabili s? exploateze poten?ialul arhitectonic al pro-duselor metalurgice industrializate. Rolul lor �n muta?ia spa?iului arhitectural este deci fundamental. �n consecin??, responsabilitatea conceptual?, de exemplu a arhitec?ilor en titre de la Crystal Palace ?i de la Galeria mă?inilor, respectiv O. Jones ?i F. Dutert, este net diminuat?. Demersul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai ales �n jurul Parisului, de exemplu la Suresnes (1921-1933) sub �ndemnul lui H. Sellier, �n forme �modernizate� ?i bine dotate. Din contr?, E. Beaudouin ?i M. Lods (1891-1978), asocia?i cu inginerul Bodiansky, elaboreaz? un mod de construc?ie industrializat (osatur? metalic? ?i elemente din beton prelucrate) pentru cetatea Muette (Drancy, 1934), combin�nd cl?dîrî joase ?i turnuri de 14 etaje �n forme radical moderne. Lods, de asemenea, cu J. Prouv� (1901-1984), un maestru al construc?iei metalice, construiesc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Viena, 1973-1979). �n Italia, �n timp ce echipa Celli�Tognon �nal?? cartierul Rozzol Melara (1970-1980), o megastructur? pentru 2�500 de persoane, la periferia oră?ului Trieste, R. Pians pune la punct, la Perugia (1978-1980), un sistem de construc?ie industrializat? de amenajat de c?tre locuitori. Agen?ia Bohigas�Martorell�Mackay de la Barcelona propune infrastructurile unei vie?i de cartier �ntr�un ansamblu de locuin?e la Sabadell (Spania, 1974�1982). Francezii H. Gandin (1933) ?i J. Nouvel (1945) se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fost a patra în Uniunea Europeană și a șaptea în lume, pe baza valorii nominale a PIB-ului. Valoarea PIB-ului per capita a fost, de asemenea pe locul 27 în lume. Italia făcea parte din grupul G8, al statelor industrializate, era pe locul 18 între statele dezvoltate ale lumii, pe baza indicelui de dezvoltare umană, depășind Germania și Regatul Unit. După unele clasamente, Italia a fost clasată ca a 11-a putere a lumii, depășind Indonezia sau Ucraina. De asemenea
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92390]
-
PIB-ul per capita a egalat, în general, media europeană. Evoluția economiei italiene în primele decenii de participare la piața comună a fost denumită cu îndreptățire „miracolul economic italian”. Dintr-o țară preponderent agrară, Italia devenea una dintre marile puteri industrializate ale lumii și depășea, în valoare absolută a PIB-ului, în 1987, Regatul Unit. În primele decenii de participare la Piața Comună, după 1957, Italia înregistra rate record de creștere economică, de 6-7%. Un avans considerabil l-au înregistrat acele
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92390]
-
destinat omului. Modelele de studiu sunt reprezentate și de comportamentele unor elemente toxice (mercur, plumb, cadmiu). Protocolul de la Kyoto este un acord de mediul , care a fost negociat în decembrie 1997 de către 160 de țări. Acordul prevede, pentru toate țările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 în compatație cu cele din 1990. După Conferința de la Marrakech (noiembrie 2001), 40 de țări au ratificat Protocolul de la Kyoto. În octombrie 2004, Rusia, responsabilă pentru 17,4% din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
din locuitori, iar Moscova peste treizeci, numeroase așezări spontane se formează la periferii. Criza economică mondială din anii 1930 a condus de asemenea spre migrații temporare dinspre urban spre rural. Un declin al creșterii urbane se Înregistrează În toate țările industrializate, precum Anglia, Franța, Germania, Statele Unite, unde oamenii părăsesc orașele În favoarea unor așezări În care pot duce o existență auto-suficientă. În Canada, grav afectată de „Marea Depresiune―, se Înregistrează chiar o creștere rurală mai mare decât ceaurbană. Această orientare neașteptată către
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
sfera de influență a Rusiei garantarea pozițiilor obținute în timpul regimului comunist. Dificultățile identitare au fost marcate și de situația economică critică, întrucât, de-a lungul stăpânirii sovietice, R.S.S. Moldovenească s-a plasat pe o poziție neprivilegiată în cadrul uniunii. Mai puțin industrializată, mai puțin urbanizată și mai puțin prosperă economic, Moldova putea fi plasată mai curând în Asia Centrală decât alături de Ucraina sau republicile baltice. O altă problemă a descoperirii identității este și aparentul paradox al folosirii lozincii moldovenismului pentru salvarea românismului de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
un efect general, rapid și brutal (figura 4). Imediat însă se ajunge la o stabilizare a tendinței, pe fondul unor efecte controversate ale tranziției: în zonele de retur rural s-a înregistrat o creștere a numărul de nașteri, în zonele industrializate o scădere, în acest fel ajungându-se la un echilibru, element specific României post-decembriste14. Figura 4: Numărul oficial al avorturilor în perioada 1985-2009 După 1989 femeile au început să exercite un control foarte atent asupra propriei fertilități, au amânat întemeirea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nivel global, în special World Values Surveys (WVS), au oferit ocazia multor cercetători să testeze ipotezele legate de măsurarea și interpretarea capitalului social. "Sondajul permite compararea nivelului capitalului social în 47 de state, cuprinzând o varietate de țări dezvoltate și industrializate, democrații mai vechi și mai noi, sisteme politice semi-democratice și nedemocratice și regiuni culturale ale lumii (...) WVS ne permite să comparăm măsuri relative la participarea în asociații voluntare și civice; acesta oferă o măsură directă a încrederii sociale care face
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
perioade de criză. Pe de altă parte, încrederea instituțională este de multe ori legată de încrederea în cei investiți în funcții. Scăderea încrederii în politicieni este un fenomen scos în evidență de cercetările occidentale ca fiind specific întregii lumi democratice industrializate (Crozier, Huntington și Watanuki, 1975; Listhaug, 1995). Scăderea încrederii în anumiți politicieni a afectat se pare și încrederea în instituțiile politice. Prima instituție este chiar partidul politic, măsura cea mai directă a încrederii fiind identificarea partizană. Datele colectate de studiile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de cele specifice anilor '50. Înaintea acestor noi mișcări sociale, Statele Unite nu fuseseră confruntate decât cu foarte izolate violențe legate de relațiile de muncă din industrie. Descoperirea autorilor este că fenomenul protestului politic nu era specific american, ci specific democrațiilor industrializate occidentale. Pe de altă parte, țările și-au păstrat specificul și o fracțiune mai mare din varianța diverselor dimensiuni ale comportamentului politic sunt explicate de locul în care acesta are loc, decât de variabile individuale precum sex, venit, educație sau
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
folosiți neindicând o scădere evidentă. Rata de răspuns fiind mai mică în zilele noastre, scăderea participării pare a fi supraestimată. Al doilea contra-argument este legat de specificul american. În timp de Putnam îl prezintă ca pe un fenomen specific societăților industrializate occidentale, unii autori îl consideră doar specific american. Nu există, este adevărat, date care să certifice scăderi ale participării generale în țările occidentale, iar datele existente se referă mai curând la participarea de tip tradițional, anume la partizanat și prezența
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să petreacă mai mult timp în medii socializante precum cluburile sau alte asociații voluntare. Suedezii continuă să se îngrijească voluntar de persoane în vârstă sau cu handicap și nu par să-și fi pierdut simțul solidarității. Comparată cu alte țări industrializate, Suedia se menține în vârful ierarhiei în ceea ce privește dezvoltarea și activitatea sectorului non-profit. Acesta este în Suedia, în același timp, mai puțin dependent de fondurile publice (explicabil, totuși, prin faptul că sistemul public îi ia în grijă pe cei nevoiași, degrevând
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Tabelul 104 prezintă incidența în câteva regiuni în anul 2008 comparativ cu anul 2012. Se observă tendința ascendentă a incidenței, chiar și în zonele cu incidență joasă (Asia și Africa). FACTORII SOCIO-ECONOMICI Cancerul pancreatic afectează mai ales populația din zonele industrializate (55% din totalul cancerelor pancreatice) [4,15]. Cu toate acestea, până acum nu s-a putut pune în evidență cu certitudine nici un factor de risc industrial specific[16]. Incidența cancerului pancreatic pare să fie mai mare în zonele urbane decât
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
alternativă a aterosclerozei, sugerând că aceasta este o cauză a depunerii elementelor figurate ale sângelui pe peretele arterial ([4] citat de [5]). Mai mult de atât, este greșit a se sugera faptul că ateroscleroza este o boală preponderentă a societăților industrializate, ea manifestându-se în grupuri populaționale care cuprind peste 25% din populația globului. Astfel, în secolul al XX-lea, ateroscleroza a fost o cauză dominantă de morbiditate și mortalitate atât în țările industrializate, dar și la nivel mondial [6]. La
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ateroscleroza este o boală preponderentă a societăților industrializate, ea manifestându-se în grupuri populaționale care cuprind peste 25% din populația globului. Astfel, în secolul al XX-lea, ateroscleroza a fost o cauză dominantă de morbiditate și mortalitate atât în țările industrializate, dar și la nivel mondial [6]. La începutul secolului al XXI-lea se constată faptul că bolile cardiovasculare sunt tributare pentru aproape jumătate din decesele în țările avansate tehnologic și aproximativ 25% în țările în curs de dezvoltare [7,8
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea intraspitalicească prin infarct miocardic acut sub 5-7%. Sindromul infarctului miocardic acut recunoaște două definiții diagnostice fundamentale și anume [10]: 1. diagnosticul patologic reprezentat de punerea în evidență a morții
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
drept irațional, utopic, în contradicție cu ideea de progres. Tinerii asociază reîntoarcerea la natură cu sentimentul de opresiune într-o lume artificială, înstrăinată, abstractă. Ei revendică natura într-un mod personal și profund. Revendicarea apare îndeosebi în mediile urbane tehnicizate, industrializate, birocratizate și contrastează puternic cu ideologia dominantă a unui progres manifestat prin luarea în posesie de către civilizația umană, prin mijloace tehnologice, a întregii planete. Raționamentul dominant al ideologiei progresului tehnologic este o continuare a celui conturat la începuturile modernității, o dată cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să stabilească un principiu al economisirii prin care să se asigure că fiecare generație primește ceva de la cele anterioare și oferă ceva celor viitoare. Când generațiile fac schimburi economice virtuale, ele nu știu dacă sunt sărace sau bogate, agrare sau industrializate, unele în raport cu altele, deoarece istoria nu poate fi prevăzută, în termenii lui Rawls, "vălul ignoranței este complet"318. Nimeni nu știe cărei generații îi aparține în raport cu generațiile viitoare. Aceasta ar însemna că fiecare generație poate să facă ce vrea deoarece
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ind mecanismele evolu?iei �n lupta pentru existen?? ?i �n selec?ia natural? care duc la supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien?i de c?tre cei mai ap?i. Odat? cu instalarea societ??îi industrializate preconizate ?i de c?tre ace?ți autori au ap?rut ?i efecte nea?teptate pe l�ng? cele preconizate: exodul rural, lenea, disolu?ia familiei tradi?ionale. Statistică moral? ?i judiciar? a tras concluzia c? �expansiunea urban?� este cauza
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
printre propriii s?i studen?i, prin consecin?ele acestei incapacit??i asupra r?ț?cirilor sale viitoare. 3. Internă?ionalizarea sociologiei �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit; nu numai c? societatea industrializat? n-o ignor?, dar multe ??ri �n curs de dezvoltare o primesc cu generozitate. Totu?i, aceast? internă?ionalizare poart? marca unor importante diferen?e ?i inegalit??i care traduc efectele, ce par irezistibile, ale contextelor socio-istorice. Rolul UNESCO ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acestor factori în creșterea economică este dificil de inventariat, dar împreună și sinergic au ca rezultat cea mai înaltă rată de creștere din istoria omenirii. Economiile bazate pe cunoaștere sunt fundamentate pe "companiile bazate pe cunoaștere", adică pe informații intensiv industrializate. Companiile cunoașterii lucrează cu angajați care sunt apți să identifice, din orice fel de surse naționale și internaționale, informații relevante, sunt apți să le analizeze, să le înțeleagă și să le folosească în activitățile lor uzuale la locul lor de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și, cu atât mai puțin, a planetei. Și locuitorii din țări cu venit mediu pe cap de locuitor foarte ridicat se confruntă cu consecințele propriei poluări (degradarea habitatelor, toxicitatea, ploile acide), cu riscurile potențiale ale ingineriei genetice. Guvernele țărilor puternic industrializate nu au reușit să soluționeze problemele sociale ale cetățenilor lor și nici conflictele culturale între minoritari și majoritari (a se vedea evenimentele sociale recente din Franța și Marea Britanie). Strategiile de dezvoltare durabilă sunt diferite, după cum și necesitățile și prioritățile sunt
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
național și global. De asemenea, s-au legitimat instituții internaționale cu misiuni și obiective de monitorizare și sancționare a actelor de degradare a mediului natural și social. Lumea științifică, organizațiile politice și cele ale societății civile (paradoxal, dar din țările industrializate) au devenit simultan preocupate de problemele mediului, precum și, implicit, de asumarea unor politici responsabile la nivel de state, de instituții și indivizi. Cadrul de acțiune la nivel internațional s-a format în timp și se află într-o evoluție dinamică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]