784 matches
-
din apropierea Bisericii Trumpington. Ce reprezintă DIAGRAMA VENN Metoda diagramelor Venn reprezintă o modalitate de verificare a validității inferențelor (imediate și mediate) prin reprezentări grafice. Metoda în sine constă în intersectarea unui număr de cercuri, fiecare cerc reprezintă un termen al inferenței. Doi termeni ai unei propoziții categorice de tipul "Toți S sunt P" - SaP, sunt reprezentați prin metoda diagramelor Venn prin două cercuri intersectate corespunzătoare celor 2 termeni: S și P. Întrucât raționamentul este de tipul SaP, sfera lui S din afara
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82219_a_83544]
-
fie fatidică de la o vîrstă încolo: sunt oameni cărora o pagină acoperită cu fraze literare li se pare un ghem de panglici cu semnificație vagă, un labirint de vorbe care nu fac decît să sporească confuzia lumii. Ei vor claritatea inferențelor și concizia ecuațiilor, orice frază care depășește lungimea unui rînd fiind un atentat la răbdarea cititorului. De cealaltă parte sunt cei pentru care o pagină de formule trigonometrice înseamnă coborîrea în iad, în timp ce derivatele și integralele sunt în mod franc
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
e o parodiere, în măsura în care presupune utilizarea unei tehnici și distanțarea totodată de semnificația ei originară: în acest stadiu al românului, omorul nu mai poate fi deznodămîntul, și nici nu apare ca să confirme sau să infirme o serie de supoziții și inferențe făcute de cititor pe parcurs (cazul policier-ului). Scenă se constituie, mai degrabă, ca o exorcizare a angoasei așteptării. Pe lînga tensiunea acumulată pe parcursul cărții, cînd crimă încă nu s-a comis, descrierea ei minuțioasa e de-a dreptul liniștitoare
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
el de îndată ce viața îi scosese în cale o frumusețe ca cea a Hannei Arendt. Iar Heidegger abandonează terminologia atunci cînd simte că ariditatea ei nu-l mai poate ajuta. Și începe cu adevărat să scrie, uitînd de scheme speculative, de inferențe logice și de argumente metafizice. Redevine om, după ce ani de zile se străduise la catedră să fie altceva: un soi de esență abstractă sub înfățișarea unui profesor ce fascina prin manierismul exprimărilor sale. Iubita mea, văd marea clipă a splendorii
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
Parlamentarii trebuie doar să se asigure că cererea procurorilor conține indicii privind comiterea unei fapte penale, iar acuzațiile aduse de procurori nu sunt pure invenții". Monica Macovei adaugă că cele trei cerințe sunt "minimale" și "absolut obligatorii" pentru a opri inferența politicului în justiție.
Monica Macovei cere PNL dovada despărțirii de PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29606_a_30931]
-
și iau poziție în fața unui Spinoza, Leibniz sau Locke, ce sunt priviți ca niște sfruntați liber-cugetători ce dau semne de recalcitranță doctrinară, iar clerul strînge rîndurile în fața unor agresori care, în loc de argumente desprinse din versetele Bibliei, flutură principiile intelectului și inferențele logicii. Treptat, Dumnezeu începe să facă figura deprimantă a unui surghiunit neajutorat și ostracizat, a cărui ființă, nemaiavînd ce căuta în lumea de aici, trebuie să se întoarcă acolo de unde a venit, în cealaltă lume, în timp ce dreptul divin clădit pe
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
trebuie imediat să intrăm în alertă, căci, prin excesul de formalism gol pe care îl cultivă, logica e o discipină căreia îi lipsește cu totul bunulsimț. E ceva monstruos și lipsit de tact în ambiția de a controla lumea prin inferențe perfecte pe care le exprimi într-un cod de simboluri abstracte și de aceea, cînd Russell își părăsește empireul logic pentru a coborî în arena promiscuă a eticii sociale, merită să-i urmărești nu declarațiile de principiu, care sînt forme
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
din pluralitate, întrucât comunicarea, deși tinde spre conceptualizare, câtă vreme stă sub semnul perspectivei, al domeniului sau chiar sub semnul autorului, este departe de se coagula singur, de a se transforma în concept, fără a se lua în seamă măcar inferențele de graniță. Cu alte cuvinte, fără interdisciplinaritatea lingvistică, psihologică, sociologică etc., comunicarea, ca act comprehensiv cu evidente trimiteri spre acțiune, nu prea există. Mai simplu spus, fără cele enumerate, în loc să comunicăm, batem câmpii, iar când e vorba de o analiză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
avea dreptate! Inteligența nativă aproape că nu ne mai poate scoate din încurcătură câtă vreme drumul de la sensul lingvistic la intenția vorbitorului nu este o chestiune de decodare, nici măcar una de decodare sensibilă la context, ci este o chestiune de inferență. Adică de judecată. Pentru a stabili ce tip de inferență este implicat în înțelegerea verbală, trebuie să plecăm de la următoarea constatare: în orice secvență de înțelegere verbală, există o premisă și un scop. Atenție! Un scop! Premisa este informația, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
scoate din încurcătură câtă vreme drumul de la sensul lingvistic la intenția vorbitorului nu este o chestiune de decodare, nici măcar una de decodare sensibilă la context, ci este o chestiune de inferență. Adică de judecată. Pentru a stabili ce tip de inferență este implicat în înțelegerea verbală, trebuie să plecăm de la următoarea constatare: în orice secvență de înțelegere verbală, există o premisă și un scop. Atenție! Un scop! Premisa este informația, o anumită persoană rostește o anumită propoziție. Scopul este de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
unei ipoteze; 6. proiectarea experimentului. Această etapă include definirea universului populației pe care dorim să o studiem și, apoi, alegerea unei metode de eșantionare și a unui eșantion; 7. obținerea datelor; 8. analizarea datelor; 9. interpretarea datelor pentru a realiza inferențele și generalizările; 10. comunicarea rezultatelor"55. Consilierul PR are nevoie de date și informații, atât în ceea ce privește amănuntele problemei, cât și în ceea ce privește trendurile mari pe care aceasta le poate determina (dezvolta). Metodele formale, alături de cele informale, pot oferi astfel de date
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe conflict. Pentru a testa ipotezele avansate, am realizat o cercetare bazată pe un design experimental, singurul capabil să stabilească legături de cauzalitate între conținutul și efectele media. Avantajul unui astfel de design este, așadar, faptul că permite identificarea unor inferențe valide în legătură cu efectele cadrajelor media (cf. Druckman și McDermott, 2008; Gross și Brewer, 2007; Iyengar, 1991; Valentino et al., 2011). În cadrul experimentului realizat, au participat 617 studenți din ciclul universitar, din cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și din cadrul Facultății
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conflicte în știrile politice, cercetarea de față a folosit un design de cercetare experimental, în încercarea de a afla care sunt consecințele acestor cadraje asupra publicului. Așa cum am amintit anterior, avantajul unui astfel de design este că permite identificarea unor inferențe valide în legătură cu efectele cadrajelor media (cf. Iyengar, 1991). Experimentul a avut loc la începutul lunii noiembrie 2012, în cadrul Universității din Bcucurești și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Participanții au fost studenți din anul al doilea și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
neintruziv. Datele nu au validat această ipoteză. Una dintre explicațiile pe care o propunem se leagă de dificultatea de a izola influența caracteristicilor de personalitate. Acestea sunt atât de strâns legate între ele, încât este aproape imposibil să le delimitezi inferența asupra opiniilor sau comportamentelor. O a doua explicație s-ar putea lega de o posibilă predilecție a respondenților către conformism, aceștia oferind la întrebarea legată de conflicte răspunsuri dezirabile social. O altă trăsătură de personalitate investigată a fost extroversia. În
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
p<0,01) Reformulând, cunoștințele politice nu au o influență asupra încrederii politice în cazul expunerii la un un conflict relatat într-o manieră civilizată, legat de un subiect neintruziv. Faptul că informațiile preexistente legate de politică nu au o inferență asupra încrederii în cazul acestui cadraj poate fi explicat prin slaba implicare în procesarea unei informații, considerate de mică importanță. Faptul că informația nu este însoțită de schimburi de replici ostile, de atacuri la persoană, ci doar de reproșuri civilizate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mare sau mai mică preocupare) și stilului conflictelor (civilizat versus necivilizat) prezente în știri se traduce printr-o neîncredere crescută în politicieni, un cinism accentuat și o implicare politică modestă. Conflictele necivilizate folosite în cadrul experimentului au avut cea mai mare inferență asupra atitudinilor și credințelor politice. Cu alte cuvinte, în toate cazurile expunerii la un conflict politic, indiferent de subiectul său sau de stilul în care au interacționat protagoniștii, subiecții experimentali au reacționat, iar răspunsul lor a revelat scăderea încrederii în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sunt vii și constituie astfel experiențe într-un sens originar, ele se actualizează în mod necesar sub forma unor modalități determinate, ele sunt ceea ce sunt, fiecare cu propria-i tonalitate, în deosebirea față de toate celelalte. Nu sunt doar intuiții ideale, inferențe, ipoteze, premise, consecințe etc., subordonate toate unei tipologii eidetice care îi conferă vieții predicative stilul său propriu; ci fiecare efectuare corespunzând unuia dintre aceste tipuri este o efectuare singulară, având o individualitate a sa, deopotrivă asemănătoare și distinctă de toate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
autodistrugere a culturii ca autodistrugere a vieții. În ce constă, considerată în ea însăși, adică din punct de vedere filozofic, transmiterea unei cunoașteri? În actul prin care fiecare evidență constitutivă a acestei cunoașteri, a principiilor sale, a axiomelor sale, a inferențelor și consecințelor sale este repetată, actualizată de cel care, făcând din ea propria sa evidență, înțelege această cunoaștere și în acest fel o dobândește. O asemenea repetare este dublă, teoretică și practică. Este, pe de-o parte, repetarea evidenței de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
funcțional, creierul uman a devenit din ce În ce mai profund și mai rafinat, mai subtil. Într-un cuvânt, mai complex. Sau, foarte exact spus, mai complicat. Oamenii ajung la cunoașterea realității, a proceselor, a mecanismelor și a legilor ce o guvernează prin intermediul unor inferențe, silogisme și raționamente tot mai complicate, mai Întortocheate. Efectul de pronunțată cerebralizare a lui homo sapiens a aglutinat Însă și o dimensiune perversă, care, În timp, a condus la marea pierdere despre care aminteam. Cunoașterea mediată de rațiune ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nimeni nu-l băgase în seamă. Constatarea "toți privesc la haine" este o observație de natură psihosociologică pătrunzătoare. Nu-i nimic de condamnat. Răul constă în aceea că nu se acordă aceeași atenție și celui care o poartă, făcându-se inferențe stereotipe. Dar, privind haina, îți dai seama și despre om, despre poziția lui socială, despre inteligența și gustul lui estetic. Acesta este, din punctul meu de vedere, masajul profund transmis de lucrarea de față. Când am fost întrebat de fosta
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți pe baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișarea fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durata și de tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali? La ce ținute vestimentare apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
De aici și distincția cu care operează autoarea între managementul impresiei sau managementul înfățișării (appearance management) adică acțiunile reale sau imaginare pe care indivizii le realizează pentru a se prezenta într-o lumină favorabilă celorlalți și percepția înfățișării (appearance perception), inferențele pe care le facem pornind de la aspectul exterior al celorlalți indivizi. 1.7.4. Codul vestimentar Autorii (R. Barthes, 1957/1993; B. Bernstein, 1964; R. Barthes, 1967; F. Davis, 1992) care și-au asumat o explicare a rolului vestimentației în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psihice colective, situațiile de grup și personalitatea ca produs al interacțiunilor sociale" (ibidem). Astfel, voi prezenta ipotezele și concluziile cercetărilor din perimetrul psihosociologiei care au evidențiat modul în care indivizii adoptă sau resping un anumit stil vestimentar, atribuie semnificație, fac inferențe și judecăți sociale pornind de la ținuta vestimentară a celorlalți. Relația dintre competență și înfățișare, dintre stima de sine și ținuta vestimentară, precum și raportul atitudine-îmbrăcăminte vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1907-1996). Aceștia sunt, de fapt, părinții fondatori ai studiului contemporan asupra cogniției sociale, axat pe înțelegerea proceselor psihice implicate în observarea și gândirea despre ceilalți oameni în lumea socială. Dacă teoriile clasice au fost dominate de ideea modelului rațional de inferență la nivelul cunoașterii comune și de asumpția că oamenii tind și sunt capabili să recurgă la raționamente logice pentru a ajunge la decizii corecte (de unde și denumirea "micul om de știință"), abordările contemporane au subliniat caracterul ilogic al procesării informației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]