796 matches
-
este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL AHILE, ei ÎL tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi ÎL azvîrliră. În schimb, pronumele ei, lipsit de referent textual, trebuie reconstruit prin inferență pe baza cunoștințelor enciclopedice privitoare la scenariul agresiunii. Acest ei capătă identitatea misterioasă a unui agent agresor colectiv neidentificat (în așteptarea unei anchete a poliției care va determina dacă este vorba de afișorii unui alt partid politic, de exemplu). În
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tip de cataforă ca pe o eroare de gestiune a progresiei informației narative 11. Aici este vorba de un aspect codat generic al construcției progresive a reprezentării discursive (Rd). Anafora definită este posibilă atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt foarte mici.", folosirea anaforei definite este posibilă prin asocierea enciclopedică: un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu că TG este ziarul cel mai citit? Sloganul tranșează în sensul unui răspuns negativ (Nu întîmplător), dar nu spune absolut nimic despre motivele pentru care acest ziar este cel mai citit. Cititorul nu poate interpreta T44 decît recurgînd la inferențe, adică la extragerea propozițiilor implicite pe baza conținutului presupus și exprimat. Trebuie ca el să se angajeze într-un raționament sub forma unui silogism: mai întîi să admită o premisă majoră de tipul: Ziarul cel mai citit [A] este cel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă...), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentu că, deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Deoarece q [pentru a-și cîștiga libertatea]. Mișcarea inferențială pornește de la indicele-fapt observat (p) pentru a ajunge la cauză/motiv (q). Contextul pe care-l construiește enunțul [DACĂ p] aparține lumii noastre, o lume economică destul de problematică încît să genereze inferențe etice negative. Cum pot alpiniștii să renunțe la valorile lor și la gratuitatea fundamentală a acțiunii lor? Contextul e recunoscut doar pe moment [este adevărat că p sportivii se vînd] pentru a pune mai mult accent pe enunțarea cauzei/motivului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentativă a lui T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțător. A. Rabatel își încheie analiza prezentativelor printr-o observație care merge mult mai departe decît utilizările narative pe care le descrie: Prezentativele manifestă o forță argumentativă indirectă de temut, deoarece [...] ne (pe noi, cititorii) invită să împărtășim cu focalizatorul inferențe desprinse din observarea faptelor, asupra lumii evidențelor, despre care știm că nu sînt chiar atît de eficace decît atunci cînd sînt împărtășite, fără știrea noastră. (2001: 142) Obiectivul ultim al unei împărtășiri de credință fiind un scop de acțiune, explicația
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
formă interesantă de mediere prin percepția senzorială: "Privi poarta, [e7b] PARCĂ fără s-o înțeleagă". PARCĂ indică faptul că sursa de cunoaștere narativă nu a perceput și nu poate relata decît gesturi, că nu pătrunde în sinea personajului decît prin inferențe. Acumularea de verbe la perfect simplu înainte și după [e7b] întărește de altfel impresia de narațiune exterioară cu o foarte slabă sau chiar lipsă totală de asumare enunțiativă a enunțurilor (enunțare istorică exemplară). Vedem așadar cum întreaga povestire se caracterizată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un context favorabil pentru ca atitudinile distorsionate să influențeze mai puternic. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective, de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu preconcepții. Cu cât mai multe inferențe proprii trebuie să facem, cu atât mai de impact sunt stereotipurile de gen pentru deciziile pe care le luăm. a. Ce puteți face ca angajat/angajată: * Identificați și afirmați-vă propriile abilități și competențe care vă recomandă pentru o poziție
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
resurselor umane favorizează influențarea acțiunilor din organizație de atitudini distorsionate. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu preconcepții. Cu cât mai multe inferențe proprii trebuie să facem, cu atât mai de impact sunt stereotipurile de gen pentru deciziile pe care le luăm. 6.3.2. Ghid pentru acțiuni pro-performanță De ce există diferențe de gen în managementul performanței? * beneficiați, ca organizație, de talentul și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
adăugirea mea) este aceea de a oferi această rectificare de a da formă reacției adecvate față de eveniment"142! Pentru a își demonstra teza, criticul se întoarce spre textul adresei de la Coatesville, identificând în discurs suficiente dovezi textuale care să confirme "inferența"143 sa. Într-adevăr, în "viziunea" lui Chapman nu există loc pentru "acceptarea" (care ar echivala unei aprobări) a primului tip de răspuns la interpelarea efectuată de adresa de la Coatesville: Chapman nu poate presupune existența unui astfel de public, care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
la raționamentul profesorului Black din superba sa analiză a adresei de la Coatesville. Consecința directă pe care Black o extrage din raționamentul pe care tocmai l-a parcurs, îndrumat, pas cu pas, de Jay Chapman însuși în acest periplu, în baza inferențelor textuale care legitimează interpretarea sa a adresei de la Coatesville, este că, în acest moment, publicul vizat de pastor în discursul său are nu numai "o reacție morală", ci și o "viziune morală"158 pe temeiul căreia să își construiască și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Black și cel dramatic al lui Burke) este una legată strict de presupozițiile teoretice care legitimează și, în același timp, dau expresie fiecăreia dintre cele două metode de cercetare critico-retorice. Pe de o parte, cum ne amintim, Black plecase de la inferențele pe care le putem face, în baza conținutului ideologic al textului unui discurs, cu privire la identitatea autorului și/sau a publicului căruia discursul respectiv se adresează. Criticul deducea, astfel, necesitatea introducerii unor termeni teoretici, cu rol strict analitic, așa numitele "first
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui "ceea ce este prezent""797. Răspunsurile la anumite întrebări constituie tot atâtea întreprinderi discursive care ascund, în aceeași măsură în care revelează: ele exprimă un conținut care adresează întrebarea pusă, în timp ce nu exprimă răspunsurile la toate întrebările nepuse. Mai mult, inferențele bazate pe astfel de răspunsuri funcționează, cel mai adesea, în interesul celor care "controlează atât cunoașterea, cât și puterea pe care aceasta o oferă"798. Principiul al șaptelea al retoricii critice atestă că "fragmentele conțin potențialul pentru interpretări polisemice, mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
într-un context interpersonal, mai ales dacă ținem cont și de capacitățile cognitive ce intervin în elaborarea experienței sociale a individului. Într-adevăr este foarte greu, aproape imposibil, de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul le face sub influența anturajului social imediat. Câteva studii experimentale, deja citate, au reușit să clarifice aceste dificultăți de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al observației. De exemplu, Kelly și Hake (1970) au studiat efectul suprimării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lui [a textului trebuie] să fie însoțită de un aport semantic reînnoit constant"; (c) meta-regula de non-contradicție: "dezvoltarea lui [a textului trebuie] să nu introducă nici un element semantic exprimat sau presupus de o ocurență anterioară sau deductibilă din aceasta prin inferență"; (d) meta-regula de relație: "trebuie ca faptele pe care le denotă [un text] în lumea reprezentată să fie legate" (Reboul & Moeschler, 2010, p. 59). Așadar, atât în comunicarea interpersonală, cât și în cea didactică/educațională, mesajul/discursul optim implică: (a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sînt procesate grație unor sisteme preexistente de cunoaștere schematizată și abstractizată, sisteme cunoscute sub numele de stereotipii sau scheme, adică sisteme simbolice abstracte care ne structurează cunoașterea lumii sociale. Ele direcționează atenția spre informații relevante, ghidează interpretarea și evaluarea, propun inferențe atunci cînd informația este ambiguă sau deficitară și facilitează memoria. Prin procesul de categorizare a experienței, alocăm un înțeles definitoriu evenimentelor din lumea înconjurătoare. Stereotipiile sînt scheme simplificate prin care sînt atribuite caracteristici favorabile sau defavorabile tuturor persoanelor sau obiectelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe conflict. Pentru a testa ipotezele avansate, am realizat o cercetare bazată pe un design experimental, singurul capabil să stabilească legături de cauzalitate între conținutul și efectele media. Avantajul unui astfel de design este, așadar, faptul că permite identificarea unor inferențe valide în legătură cu efectele cadrajelor media (cf. Druckman și McDermott, 2008; Gross și Brewer, 2007; Iyengar, 1991; Valentino et al., 2011). În cadrul experimentului realizat, au participat 617 studenți din ciclul universitar, din cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și din cadrul Facultății
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conflicte în știrile politice, cercetarea de față a folosit un design de cercetare experimental, în încercarea de a afla care sunt consecințele acestor cadraje asupra publicului. Așa cum am amintit anterior, avantajul unui astfel de design este că permite identificarea unor inferențe valide în legătură cu efectele cadrajelor media (cf. Iyengar, 1991). Experimentul a avut loc la începutul lunii noiembrie 2012, în cadrul Universității din Bcucurești și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Participanții au fost studenți din anul al doilea și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
neintruziv. Datele nu au validat această ipoteză. Una dintre explicațiile pe care o propunem se leagă de dificultatea de a izola influența caracteristicilor de personalitate. Acestea sunt atât de strâns legate între ele, încât este aproape imposibil să le delimitezi inferența asupra opiniilor sau comportamentelor. O a doua explicație s-ar putea lega de o posibilă predilecție a respondenților către conformism, aceștia oferind la întrebarea legată de conflicte răspunsuri dezirabile social. O altă trăsătură de personalitate investigată a fost extroversia. În
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
p<0,01) Reformulând, cunoștințele politice nu au o influență asupra încrederii politice în cazul expunerii la un un conflict relatat într-o manieră civilizată, legat de un subiect neintruziv. Faptul că informațiile preexistente legate de politică nu au o inferență asupra încrederii în cazul acestui cadraj poate fi explicat prin slaba implicare în procesarea unei informații, considerate de mică importanță. Faptul că informația nu este însoțită de schimburi de replici ostile, de atacuri la persoană, ci doar de reproșuri civilizate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mare sau mai mică preocupare) și stilului conflictelor (civilizat versus necivilizat) prezente în știri se traduce printr-o neîncredere crescută în politicieni, un cinism accentuat și o implicare politică modestă. Conflictele necivilizate folosite în cadrul experimentului au avut cea mai mare inferență asupra atitudinilor și credințelor politice. Cu alte cuvinte, în toate cazurile expunerii la un conflict politic, indiferent de subiectul său sau de stilul în care au interacționat protagoniștii, subiecții experimentali au reacționat, iar răspunsul lor a revelat scăderea încrederii în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
simplă figură de stil, ci ca figură discursivă, în sensul metaforei vii, a lui Paul Ricoeur 124, ea are capacitatea generării unui lanț întreg de semnificații, îmbogățind limbajul politic și conferindu-i plasticitate și suplețe. Presupunând o formă particulară de inferență, metafora implică efecte și valori comunicative indirect vehiculate, într-o perspectivă pragmatică ce nu poate să neglijeze legăturile contextuale și raporturile cu utilizatorii. Capacitatea de a pune în relație domenii extrem de diverse, de a le apropia sau chiar de a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o generează; toate aceste elemente sunt inerente funcționării metaforelor. Exprimarea metaforică este un act de limbaj având reprezentări și finalități specifice, fapt ce ne obligă la cercetarea valențelor ei pragmatice"128. Oferind terenul cultivării unor exprimări oblice și al inferențelor care conduc dincolo de litera discursului, metafora oferă măsura dimensiunii histrionice a limbajului politic, tentat mai degrabă să ascundă decât să dezvăluie. 2.4. Dimensiunea pragmatică Reproșând structuralismului eludarea situației subiectului vorbitor și separarea limbajului de contextul enunțării, pragmatica propune o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]