41,111 matches
-
dar și de a le crea și de a corela în permanență eficiența lor cu rezultatele obținute. Indivizii obțin astfel rezultate „mai bune decât cele raționale” (Cosmides, Tooby, 1994, p. 327), utilizând normele sociale și reușind să evite echilibre Pareto inferioare. Cu alte cuvinte, indivizii sunt capabili să depășească dilemele de cooperare și să rezolve conflictul între un comportament individual rațional și rezultatele colectiv-iraționale. 1.3.3. Interacțiunile și rezultatele Interacțiunile și rezultatele sunt reprezentate de concretizarea strategiilor adoptate de indivizi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
conducerea învățământului s-au aflat miniștrii Take Ionescu, Pentru Poni, Spiru Haret. În 10 mai 1893, pe vremea ministrului Take Ionescu, a fost dată o lege de reorganizare a învățământului primar care împarte școlile primare în școli de cătun, primare inferioare, primare superioare, făcând o diferență foarte mare între acestea creând o ilegalitate prin felul în care statul trata diferite comune în special cele rurale față de cele urbane . La comunele urbane, insitutorii erau plătiți de stat, iar la cele rurale, primul
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
date S.Haret când s-a aflat la cârma Ministerului Instrucțiunii au dat o nouă fată învățământului secundar și superior care au fost organizate astfel: școlile secundare erau pentru băieți pe 8 ani cu două cicluri; cel gimnazial sau cursul inferior de liceu și liceul propriu zis iar pentru fete s-a propus o învățătură diferită de băieți. Bacalaureatul a fost suprimat și înlocuit cu examenul de capacitate. S-a accelerat și construirea școlilor cu ajutorul Legii Casei Școalelor din martie 1896
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
lege să nu poata fi aplicată decât în mică măsură. Învățământul secundar era frecventat de tinerii proveniți din păturile sociale înstărite și mijlocii iar școlile cu orientare practică aveau mai puțin prestigiu decât liceul și învățământul petru fete a rămas inferior celui destinat băieților. Prin lucrarea de față se face o radiografie a învățământului gorjean în perioada 1848-1918, revizuind principalele legi care au reprezentat învățământul românesc în general luând în considerare realitățile gorjene ( starea economică și socială a populației dar și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Scopul acestor clase complementare era însușirea unor cunoștințe cu aplicații practice( agricultură, horticultura, creșterea vitelor.) În 1893 prin legea din 19 mai, școlile primare au fost reorganizate, instrucția obligatorie s-a diferențiat în 3 categorii: școli de cătun; școli primare inferioare cu durata de 4 ani și școli primare superioare cu durata de 5ani. Această lege a destrămat învățământul obligatoriu deoarece școlile primare superioare funcționau doar în centrele urbane și în cele rurale mai populate, îngrădind astfel frecventa cursurilor acestor școli
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
județe. Vremea în 2011 a avut un impact negativ asupra agriculturii din Ungaria, efectele secetei prelungite s-au resimțit nu doar în producția vegetală, ci și în cea animală. Prin urmare, indicii caracteristici din Dél-Alföld ai acestei ramuri au rămas inferiori celor din anii precedenți, la fel și la nivel național. În intervalul 2008-2011 mărimea și procentul suprafețelor agricole au înregistrat o scădere în ambele regiuni, însă în continuare rămân mai mari în Dél Alföld (66%), peste media pe țară; în timp ce
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria, însă producția medie a fost inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor s-a făcut pe o suprafață mai mică decât cea din 2008, însă în ambele regiuni producția obținută a fost mai mare decât cea obținută în urmă cu trei ani. Cultivarea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
0,1% din totalul terenurilor arabile, fiind cultivate pe o suprafață de 790 de hectare, suprafața cultivată și cantitatea de producție 38 înregistrând de asemenea o creștere. În regiunea din Ungaria producția medie a sfeclei de zahăr a fost ușor inferioară celei obținute în anul 2008, în timp ce în Regiunea Vest a depășit cu 31% pe cea din 2008. În 2011, în județele Békés și Caraș-Severin nu s-a cultivat sfeclă de zahăr, iar în județul Hunedoara doar pe suprafețe foarte mici
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
o scădere față de cea din 2008, în timp ce în Regiunea Vest a crescut în comparație cu cea obținută în urmă cu trei ani. În ambele regiuni s-a redus suprafața cultivată a porumbului de siloz; în regiunea din Ungaria producția medie a fost inferioară, în timp ce în cea din România a fost superioară celei obținute în urmă cu trei ani. Condițiile naturale necesare producției de furaje grosiere asigură în ambele regiuni condiții favorabile creșterii animalelor. În comparație cu situația din 2008, în 2011 schimbările intervenite în privința șeptelului
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
mii și județul Hunedoara cu 40 de mii, iar cele mai puține, 32 de mii, erau crescute în județul Caraș-Severin. Numărul 40 bovinelor din regiunea ungară îl depășește cu 7,6% pe cel din România, însă numărul de vaci este inferior celui din România cu 19%. În Dél-Alföld numărul de vaci pentru asigurarea reîntregirii șeptelului reprezenta 48% din totalul de bovine, în regiunea din România această cifră ajungea în jur de 64%. Sub acest aspect dintre județele din România ponderea vacilor
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de 67 de paturi de spital pe zece mii de locuitori din Regiunea Vest depășea în 61 continuare cu 10% media pe România, în timp ce raportul de 65 de paturi de spital pe zece mii de locuitori din regiunea Dél-Alföld era în continuare inferioară cu o zecime mediei din Ungaria. În cazul ambelor regiuni este caracteristic faptul că cel mai bun indice are județul care cuprinde centrul regional - datorită obligației deservirii unui teritoriu mai vast - dar în cazul județelor din regiunea din Ungaria nu
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
sens îl are în continuare județul Timiș, unde în 2011 mai puțin de 30% dintre localități erau racordate la sistemul public de canalizare. În privința racordării la rețelele de gaz, nu au intervenit schimbări semnificative în perioada studiată. Nivelul este ușor inferior mediei pe țară, în 2011 puțin peste un sfert dintre localități erau racordate la rețeaua de gaz. Sub acest aspect, Regiunea Vest se situa pe locul 5 al clasamentului pe regiunilor românești. INFRASTRUCTURĂ O infrastructură de transport dezvoltată reprezintă un
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
semnificative față de anul 2008: județele cu cea mai mare și cea mai mică densitate se găsesc în continuare în România, Hunedoara, aflată pe partea superioară pe această scară are un indice dublu față de cel al județului Caraș-Severin, aflat la polul inferior pe această scară. O trăsătură comună a celor două regiuni o reprezintă traficul de tranzit semnificativ. Punctul de trecere a frontierei Nădlac rămâne în continuare cel mai important punct de tranzit internațional pentru persoane și mărfuri. În afară de traficul de tranzit
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
vehicule, primul depășind cu aproape 14% cifra din 2008, în timp ce cel de-al doilea rămâne cu puțin în urma acelei valori. Așadar, în Regiunea Vest 75 densitatea de autovehicule a crescut semnificativ - de la 241 la 277 - însă rămâne în continuare semnificativ inferioară valorii din regiunea Dél-Alföld, unde - asemănător anului 2008 - se înregistrează 359 de autovehicule pe 1000 de locuitori. Valorile limită se înregistrau neschimbat în județele Bács-Kiskun și Caraș-Severin, însă diferența dintre ele s-a diminuat în ultimii trei ani de la 204
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
și în număr de 3 - 4. Oile sunt în marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind însă puternice și spiralate. Gâtul la masculi este scurt și gros purtat aproape orizontal, prezintă inferior o salbă de mărime mijlocie și 2 - 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au și un șorț bine dezvoltat. Oile au de regulă 1 - 2 cravate și o salbă mediu dezvoltată. Trunchiul este potrivit de lung, larg și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 68 cm, sunt purtate lateral și acoperite cu jar, iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gâtul, în raport cu corpul, este de lungime mijlocie, însă suficient de gros și bine atașat de trunchi. În partea inferioară al acestuia se află unele cute ale pielii care formează o salbă și 1 - 3 cravate de mărime variabilă. Prezența pliurilor cutanate se constată la unii indivizi și pe trunchi. Trunchiul prezintă linia superioară oblică și în general îngustă. Grebănul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
roșcate și cu aspect grunjos. Datorită gradului relativ ridicat de heterogenitate ce se înregistrează în cadrul rasei Merinos transilvănean, randamentul lânii la spălare este cuprins între limite extrem de largi Î36 - 45%ă. Producția de carne Aptitudinile pentru producția de carne sunt inferioare celor caracteristice Merinosului de Palas, dar superioare raselor țigaie și țurcană. În condiții de îngrășare intensivă și semiintensivă, tineretul ovin aparținând rasei Merinos transilvănean realizează în mod obișnuit sporuri medii zilnice mai mari de 200 g, cu limite cuprinse între
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lapte comparativ cu țigaia. Laptele de la țurcană are 7 % grăsime și 5,9% proteină. Producția de pielicele Această producție se obține doar de la varietatea brumărie și neagră din cadrul rasei. Pielicelele mieilor din varietățile precizate au însușiri valoroase, caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. În schimb, valoarea comercială și estetică a pielicelelor capătă însușiri superioare la metișii rezultați din încrucișarea cu Karakul de Botoșani. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor, gulerelor, mantourilor etc.
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
produc pielicele cu o calitate diminuată. Cu toate acestea, ca urmare a sacrificării mieilor în vederea recoltării pielicelelor, rezultă cantități apreciabile de carne consumată în general de populație, dar care nu constituie un articol de comerț, iar cea de la adulte este inferioară calitativ, deoarece este obținută de regulă de la animalele reformate. Varietăți ale rasei Se deosebesc între ele prin culoarea de bază, conformația corporală fiind în general aceeași. În cadrul fiecărei varietăți, sunt mai multe nuanțe de culoare. Diferențierile care apar între aceste
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de piele sunt mai mult sau mai puțin dezvoltate. Producția de lână Lâna este de culoare albă și are o bună extindere pe corp. Astfel, la efectivele ameliorate, extinderea lânii pe cap ajunge frecvent până la linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind parțial obrajii, iar adesea pe frunte formează un smoc. Pe membre, lâna coboară sub genunchi și jarete. Aspectul învelișului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate, lâna are cusătura încheiată
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
bună adaptabilitate la condițiile de creștere specifice zonelor de câmpie, manifestă însă sensibilitate față de umiditatea ridicată. Gâtul este de lungime și grosime mijlocie, purtat oblic și lipsit de rezerve cutanate. La aproximativ 35 % din indivizii populației sunt prezente în partea inferioară a gâtului niște apendici cutanați moșteniți de la Friză și denumiți cercei. Dezvoltarea corporală și conformația este caracteristică ovinelor cu aptitudini foarte bune pentru producția de lapte. Capul este golaș acoperit cu jar și are profilul drept la femele și ușor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
căsătorii. Conflictul dintre cele două niveluri a fost tranșat în favoarea obștii prin apariția unor mijloace alternative de protejare a averilor devălmașe. Pentru a se apăra de nebăștinași, obștea recurgea la procedee prin care conferea celor veniți din afară un statut inferior față de ceilalți membri. Neînzestrarea fetelor reprezenta o astfel de măsură de protecție, dat fiind că prin căsătoria acestora era permis accesul străinilor în comunitate. Înrudirea fictivă privea acele situații în care un nebăștinaș achiziționa terenuri de la un membru al comunității
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreaptastânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea romanilor. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. STRUCTURA GEOLOGICĂ ȘI RELIEFUL Zona Reșița- Moldova Nouă este constituită în special din calcare jurasice și cretacic inferior, iar în carbonifer și liasic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magnatismul laramic, de vârstă paleocenă este reprezentat prin banatiteîntâlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Oravița, Ciclova, Sasca Montană și Moldova Nouă. Din punct de vedere geografic în județul Caraș
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de relief variate (lunca, versanți, conuri proluviale, terase), urcând până la 250 - 300 m altitudine. În lunca Dunării ocupă sectoarele mai înalte și depozitele proluviale ale văilor Ieșelnița, Berzasca, Liubcova și Sichevița, unde se asociază cu aluviosoluri și gleiosoluri, precum și terasele inferioare ale Dunării la Moldova Veche, Sichevița, Liubcova. În Depresiunea Sichevița apar pe suprafețe însemnate, iar în Munții Locvei, în zona calcaroasă au un caracter rendzinic, ocupând o suprafață de aproape 17000 ha și asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]