972 matches
-
putea compara datele oferite de cele două dicționare, am păstrat soluția adoptată de Grigore Brâncuș, care grupează în aceeași clasă (tipul IV, clasa 2) verbe diferite sub aspect flexionar: pe de o parte, tipul oferi, diferi, cu sufixul i la infinitiv, fără sufix de prezent, cu omonimia 3 = 6, și, pe de altă parte, tipul fonetic sui, atribui, care, pe lângă caracteristicile menționate pentru subclasa anterioară, prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
din DOOM2: dintre cele 138 de verbe neologice încadrate la tipul I, 135 sunt cu sufix de prezent, și numai 3 fără sufix. Creșterea inventarului acestei clase de verbe este în strânsă legătură cu productivitatea mare a unor sufixe de infinitiv care impun prezentul slab (în special -iza, care apare atât la împrumuturi, cât și la creații interne de la baze nominale și adjectivale, dar și -iona) și cu productivitatea mai scăzută a sufixelor de infinitiv care impun prezentul tare (-ifica). 2
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
productivitatea mare a unor sufixe de infinitiv care impun prezentul slab (în special -iza, care apare atât la împrumuturi, cât și la creații interne de la baze nominale și adjectivale, dar și -iona) și cu productivitatea mai scăzută a sufixelor de infinitiv care impun prezentul tare (-ifica). 2.2.2. Verbele în -ea Tipul în -ea este cel mai slab reprezentat în limba română, însumând în statistica actualizată 0,49% din totalul verbelor românești, față de 0,54% în cea veche. Dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
acesteia din DOOM2. 2.2.3. Verbele în -e Tipul în -e, cu productivitate slabă în toate fazele de limbă, însumând 5,07% din totalul verbelor românești actuale, cuprinde trei clase de flexiune: (a) clasa 1, cu -e sufix de infinitiv, -u sufix de perfect simplu și -ut sufix de participiu, se menține la procentajul din statistica anterioară: 1,01%; din acest procentaj, 0,67% dintre verbe față de 0,60% aparțin fondului vechi, iar 0,34% față de 0,41% aparțin fondului
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
0,67% dintre verbe față de 0,60% aparțin fondului vechi, iar 0,34% față de 0,41% aparțin fondului neologic; (b) deși în scădere față de statistica anterioară, cea mai productivă clasă a acestui tip este clasa 2, cu -e sufix de infinitiv, -se sufix de perfect simplu și -s sufix de participiu; aceste verbe reprezintă 2,77% (față de 3,13% în statistica anterioară) din totalul verbelor românești și sunt repartizate astfel: 1,19%, același procent ca în statistica veche, aparțin fondului vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
totalul verbelor românești și sunt repartizate astfel: 1,19%, același procent ca în statistica veche, aparțin fondului vechi, iar 1,58%, față de 1,94% aparțin fondului neologic; (c) în ușoară scădere este și subclasa 2.1, cu -e sufix de infinitiv, -se sufix de perfect simplu și -t sufix de participiu: 0,28%, față de 0,33%; dintre acestea, 0,21% față de 0,22% aparțin fondului vechi, iar 0,07% față de 0,11%, fondului neologic. Ca și în cazul tipului în -ea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
care 8 au bază în verbe mai vechi și numai 2, ambele defective (a accede și a transcende), sunt neologisme propriu-zise. 2.2.4. Verbele în -i și în -î Deși toate clasele și subclasele de verbe cu sufixe de infinitiv -i sau -î sunt grupate sub tipul IV, situația lor este diferită. (a) Clasa 1 (tipul fugi) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 1 = 6 la prezent. Această clasă, foarte productivă în
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
4. Verbele în -i și în -î Deși toate clasele și subclasele de verbe cu sufixe de infinitiv -i sau -î sunt grupate sub tipul IV, situația lor este diferită. (a) Clasa 1 (tipul fugi) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 1 = 6 la prezent. Această clasă, foarte productivă în stadiile mai vechi de limbă, este acum în scădere: 0,73% față de 1,12%. Scăderea privește atât verbele din fondul vechi, 0,44
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
în scădere: 0,73% față de 1,12%. Scăderea privește atât verbele din fondul vechi, 0,44% față de 0,72%, cât și verbele din fondul neologic, 0,29% față de 0,40%. (b) Clasa 2 (tipul sui) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent. Această clasă este în creștere ușoară: 3,03% față de 2,72%. În cadrul acestei clase, ponderea fondului vechi este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară, iar cea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
pe când tipul fonetic sui, atribui acoperă cele mai multe verbe neologice (a atribui, a constitui, a contribui, a destitui, a distribui, a institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent. Această clasă cuprinde 31,50% din totalul verbelor românești, față de 33, 86% în statistica anterioară. Majoritatea acestora, 29,43% față de 30, 85%, fac parte din fondul vechi al limbii, ponderea fondului neologic fiind foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
fondul vechi, DOOM2 conține indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i apare la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
suport în flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei, defective. Tot pentru tipul III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa 2 se dovedește mai productivă, productivitatea având ca sursă numai subclasa cu omonimia suplimentară 1 = 2. Clasa 3, foarte importantă ca pondere pentru ansamblul verbelor românești
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
mai frecventă în uz decât unica variantă acceptată până acum, îi cășunează; ● acceptarea ca variantă liberă a formei clămpăne, mult mai frecventă în uz decât forma clămpănește, singura recomandată în edițiile de până acum ale DOOM-ului; ● acceptarea variantelor de infinitiv complace și displace, foarte frecvente mai ales în uzul celor care nu sunt influențați în mod direct de norma lingvistică, forme care reflectă o tendință veche în flexiunea verbală românească, de trecere de la conjugarea a II-a la conjugarea a
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
condițiilor naturale de uz, dar dezavantajul că rezultate comparabile se obțin foarte greu. 9 În Manualul de medicină internă pe care l-am folosit drept sursă, forma de prezent a acestui verb nu apare deloc, fiind preferat de fiecare dată infinitivul lung. 10 După aplicarea anchetelor, este nevoie de stabilirea unui prag procentual pentru ca o variantă să fie acceptată în DOOM. În urma discuțiilor colectivului de Gramatică, s-a ajuns la concluzia că o variantă ar putea fi acceptată în DOOM dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
decât teluric. Culegerile ulterioare se adună în jurul acelorași obsesii, ceea ce induce, pe drept cuvânt, impresia redundanței. Autorul folosește aceleași câteva versuri în toate poemele, cu mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi alcătuită din nouăzeci și nouă de epistole imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
prezent și perfect simplu în părțile epice atunci când acțiunea se desfășoară rapid: "vin","se cobor","se vorbiră", "se sfătuiră", "nu tace", "nu place"etc. Viitorul popular și regional "a fi", "a bate", "a răzbate" (cu formă identică cu cea de infinitiv), "-i zări", "-i întâlni" (format cu auxiliarul (îi), "s-or strânge", "or plânge" sugerează posibilitatea acțiunii, realizabilă numai în cazul înfăptuirii omorului, iar perfectul compus este prezent în alegoria nuntămoarte și în episodul măicuței bătrâne: "m-am însurat", "a căzut
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
A semnat și Ilie (Elie) Dinurseni, Ilie (Elie) Cristea. În 1907 C. a sprijinit înființarea publicației săptămânale „Țara noastră”, ca organ al Astrei. Lucrarea Eminescu. Viața și opera asociază datele biografice cu analizele tematice, comparatiste, prozodice și stilistice. Îndeosebi funcțiile infinitivului lung, gerunziului, rimei și neologismelor sunt atent puse în valoare, pentru a se sublinia modul în care „și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
neologismelor; * eliminarea formulelor stereotipe; * înlăturarea vulgarității. 4.1.2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație are la bază "Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație" instrumentul de lucru indispensabil pentru cei ce exersează în scrierea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de unele grupuri comice (de exemplu, Divertis). Se știe că tipul de umor obținut prin imitarea vorbirii străinilor reduce un sociolect la cîteva semne și semnale distinctive; printre acestea se poate să se fi impus conjunctivul care preia forma de infinitiv. Procedeul pare recent; am verificat cîteva din cazurile mai vechi de simulare cu scop comic a vorbirii străinilor - de care e plină pînă la exces literatura noastră din secolul al XIX-lea: Jupîn Iani al lui Anton Pann, falsul baron
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
sale deja existente, singurele pe care le cunosc unii dintre vorbitori. Aceștia sînt derutați de enunțuri de tipul "discul va fi promovat printr-un turneu" (EZ 1938, 1998, 2). Termenului englezesc promotion îi corespunde în română actuala derivatul de la verb (infinitivul lung) promovare - care are același risc de ambiguitate. Poate și de aceea stilul publicistic colocvial adopta o abreviere (mai ales cu sensul "material publicitar", "campanie publicitară") - "Va mai amintiți promo-ul de la Antenă 1...?" ("22", 22, 4) sau chiar, cu intenții
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
of the USSR: Papers from the Fourth Conference, Howard I. Aronson (ed.), 1994; „Russian and Romanian Intertwined: The Legacy That Is Moldavian,” Non-Slavic Languages of the USSR: Linguistic Studies II, Howard I. Aronson (ed.), 1994; „The Interplay of Subjunctive and Infinitive Complements in Romanian,” Da, Ná, Sa, Të, Te: Constructions with Subordinating Complementizers in the Balkans (Folia Slavica 7:3), 1985. Este redactor șef al revistelor Balkanistica și Romance Monographs și membru activ în mai multe organizații internaționale de studii est-europene
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]