984 matches
-
traducător Ignorați de cei care citesc o carte tradusă ca și cum ar fi fost scrisă în românește și - ceea ce e impardonabil - și de recenzenții care abia dacă le menționează (cînd le menționează) numele în trecere, traducătorii de literatură au o soartă ingrată. Ei nu devin vizibili decît atunci cînd traducerea e de tot proastă și deranjează la lectură. Din păcate, apar și multe traduceri de acest fel, chiar la edituri de prestigiu. Cronicarul știe din experiență cît de greu e să "repari
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
exemplu, ce spune în nr. 670 Irina Mavrodin: "Simt traducerea ca pe un exercițiu de creație, dar și ca pe un exercițiu de disciplină, de organizare a timpului, de răbdătoare obstinație în a duce la bun sfîrșit o muncă uneori ingrat de dificilă. Este și un exercițiu de umilitate («Cei fără nume pe copertă»), dar și de orgoliu creator (prin voința de a depăși statutul îndeobște rezervat traducătorului prin însăși performanța traducătorului)." E evident că nu orice cunoscător de limbi străine
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
adevărată letargie istorică și pe pragul unei Europe de milenară tradiție spirituală, și dacă în această perioadă de început era explicabilă confuzia între planurile politice și cele de cultură, dacă aceasta din urmă a fost atunci nevoită să suporte rolul ingrat de slujnică a politicii, - perioada cea nouă de adevărată expresie a calităților creatoare românești se năștea doar în clipa cînd formele culturii s-au liberat din jugul atît de incomod al intereselor exterioare și efemere ale momentului". Între conceptul politic
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Răzvan Voncu Ingrat destin a avut romanul lui C. Stere, În preajma revoluției!Între 1932 si 1936, când cele opt volume ale ciclului au văzut lumina tiparului, cartea a fost un succes, inclusiv de critică. Un succes, însă, datorat în mare măsură popularității omului
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
bani n-are, regimul alimentar nu-l poate respecta. „Cercul vicios e de-a dreptul simptomatic”, îmi spune psihologul Radu Mărunțelu. „Totul începe undeva într-o familie, într-o casă care le fuge multora printre degete, copii nerecunoscători, o lume ingrată care-i trage pe sfoară, urmează nopți în gară și în cele din urmă, la azil”, conchide psihologul. O parte din efectivul „titularizat” aici vine din zone defavorizate. Sunt oameni care tranzitează prin casa făgăduințelor din cartierul timișorean Elisabetin, în
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
chipul încuviințării. Gesturile ți se irosesc în vid, nici un răsunet nemaiîntorcîndu- se la tine. Iar cazul dramatic e cînd nici numenul nu-ți dă semne de înduplecare. Atunci te afli pe picior de solipsism radical, singur cuc într-un unives ingrat. Consecința imediată e pierderea echilibrului interior, și nu întîmplător urechea (cohleea), pe lîngă rostul auzului, îl are deopotrivă pe cel al echilibrului. Stăm în echilibru la încrucișarea unor cîmpuri de forță tocmai fiindcă avem ureche, de aceea lipsa ecoului dă
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
Starea de retragere/regres progresează, culminînd cu o „Lipsă de interes pentru scrisul meu.” Dacă timpul scrisului însingurat poate fi cît de cît stăpînit, veacul în care trăiește este ostil scrisului. Scriitorul își dă seama că trăiește într-o societate ingrată, deloc propice asimilării propunerilor literare. „Am fost - mărturisește scriitorul - destinat unui timp incult și grosolan, mistificator. În locul bucuriei pentru fapta rară a spiritului, grohăeli agresive, tropot de copite, duhoare.” Contingentul, acela în care îți cauți receptorii, mistifică opera. Nu doar
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
fost - mărturisește scriitorul - destinat unui timp incult și grosolan, mistificator. În locul bucuriei pentru fapta rară a spiritului, grohăeli agresive, tropot de copite, duhoare.” Contingentul, acela în care îți cauți receptorii, mistifică opera. Nu doar trupul se află într-o condiție ingrată, obligat de boală să-și modifice comportamentul, ci și opera. Contextul grobian al receptării se deschide eronat spre un viitor incert: „Voi fi, peste o sută de ani, altfel? (se întreabă scriitorul, n. n.). Mă va putea cineva scoate de sub picioarele
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
sută de ani, altfel? (se întreabă scriitorul, n. n.). Mă va putea cineva scoate de sub picioarele turmei, vocea mea va putea fi auzită într-o sală cu acustică normală, corectă, nedeformatoare?” Trupul tras de boală spre anormalitate se asociază cu imaginea ingrată, deformată a operei în posteritate. Străinătate, absență, dezlipirea de lume În 23 noiembrie (1080), o scrisoare primită de la Norman Manea îl face să se gândească la „Străinătate, absență. Dezlipit de lume.”, după ce își manifestă teama că nu va mai primi
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
cimitirului literar, ni se pare o nedreptate strigătoare la cer că opera postuma a lui Dan Constantinescu să rămînă necunoscută. Poemele inedite și cele șase mostre din Lao-Tse publicate acum în "Arhipelag" ne fac să cerem editorilor să pună capăt ingratei uitări așternute de atîția ani pe numele unui scriitor de valoare. Dezmințiri, fereli și controale Într-un interviu acordat ziarului ZIUA, ministrul Justiției, dl Valeriu Stoica declară următoarele despre Corneliu Vadim Tudor: "Minciună și calomnia fac parte din arsenalul politic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
Ognean Stamboliev Sunt persoane care încă mai insistă că traducerea este copilul vitreg al literaturii, că este o artă ingrată, secundară. Multe sunt definițiile pentru traducere și traducători. La mijlocul secolului al nouă- sprezecelea, Balzac i-a numit pe traducători „caii de poștă, care se schimbă de la o stație la alta”. O sută de ani după el, poetul, beletristul și traducătorul
Ce înseamnă să traduci poezie by Ognean Stamboliev () [Corola-journal/Journalistic/4773_a_6098]
-
O sută de ani după el, poetul, beletristul și traducătorul mexican Octavio Paz a definit traducerea ca “moneda de aur în schimbul spiritual între popoare”. Înca în secolul al șaisprezecelea, marele poet francez Joachin Du Bellay a teoretizat asupra acestei arte ingrate și prost plătite. Însă, traducerea are și contestatori. E cunoscut adagiul italian „Il traduttore e sempre un traditore” (“Traducătorul este întotdeauna un trădător”) sau cel francez, potrivit căruia „traducerea e ca femeia: dacă e frumoasă, e infidelă, dacă este fidelă
Ce înseamnă să traduci poezie by Ognean Stamboliev () [Corola-journal/Journalistic/4773_a_6098]
-
detectivul particular le face între aparență și realitate, suprafață și adâncime, trecut și prezent, adevăr și falsitate oferă posibilitatea constituirii sensului, iar structura ficțiunii detective e o manifestare a acesteia” (Scaggs, 2005: 72). Detectivul din specia Philip Marlowe are rolul, ingrat și sublim, de a înnobila efortul autorului și de a stabili punți de comunicare cu un cititor pentru care toate aceste preocupări maniacale rămân, pur și simplu, ininteligibile. Și e inevitabil să fie așa: cititorul intră în contact cu lumea
Fărâme despre Raymond Chandler by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3807_a_5132]
-
vreo femeie/ ascunsă vederii lor mici. Doar la gândul ăsta mai pot surâde puțin/ iar dacă aș izbucni în râs ar însemna să anulez atâția ani de rețineri/ un timp discret în care chiar inima își joacă plină de pudoare/ ingratul rol al părăsitei/(...) am renunțat/ de atâtea ori să ating capătul/ Să renunț e forța mea" (Prăpastia cu ochi albaștri). De observat cum renunțările în ordine lumească tind să se suprapună cu cele în ordine poetică. Marginalitatea despre care vorbeam
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
în acest fel de șansa de a-i fi cunoscut pe Monica Lovinescu și pe Virgil Ierunca, pretinzând că numai tu i-ai iubit în mod sincer și dezinteresat, în vreme ce toți ceilalți s-ar fi dovedit niște profitori și niște ingrați. Monicăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca le-au fost alături în ultimii lor ani de viață mulți prieteni adevărați. I-a ajutat fiecare după puterile lui. N-au fost abandonați nici o clipă. Și nimeni n-a numărat zilele, care, în
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
în PDL. Primul care scos la iveală războiul subetaran a fost Radu Berceanu, care susține că nu va mai candida după 22 de ani la funcția de parlamentar. Sociologul Alfred Bulai consideră că PDL se află acum într-o situație ingrată: nu mai au control direct asupa Guvernului, dar nici nu pot ieși să-l critice, pentru că Răzvan Ungureanu este omul numit de Traian Băsescu și încă mai dețin o parte a ministerelor. În același timp, greii partidului, sunt nemulțumiți de
Război subteran în PDL: strategia Ungureanu, gândită de Băsescu, lasă greii partidului în afara Puterii () [Corola-journal/Journalistic/45971_a_47296]
-
prestigiu cu cinematografia s-a rarefiat, pe drum (nu putem scrie cine făcea parte anul trecut din "comisia de scenarii", pentru că, prin comparație, s-ar înroși hîrtia de rușine). Publicistica de film oferă, în carte, povestea unei serii de momente ingrate. De pildă, momentul în care dictatura regală, a lui Carol II-lea, a dus la desființarea unor publicații și la suspendarea unor semnături: drept care un D.I. Suchianu nu mai semnează, în "Cinema", fiind înlocuit cu un semnatar fad, cu nume
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
bufoneriei, narcisismul fiind compromis: „Să te vezi în oglindă,/ ce umilință - pojghița feței tale e furată/ de un bufon ce rîde pe sub oglindă/ de fragilitatea și multiplicarea ta” (Ești o jucărie în somn). De ce oare această ontologizare a unei posturi ingrate, scoase îndeobște în afara onorabilității, plasate în zona periferică a pitorescului? Răspunsul credem a-l putea găsi în însăși gravitatea crizei spirituale, în dramatismul inadaptării ființei umane la regulile unui cosmos ostil, terifiant. În cartea sa consacrată lui Rabelais, M. Bahtin
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
oameni singuri dau cu nasul de realitate, dar nu e deloc așa. Viața e plină de întorsături pe care știrea de ziar n-o să le prindă niciodată, și fiecare din ei e mai rezistent decât crede. Silit să-și facă ingrata datorie de a anunța redactorii că nu mai e nevoie de ei, Oliver Ott își pierde câinele, pe Schopenhauer, la care ținea cel mai mult, sugrumat din răzbunare, și-și redescoperă bunicul, pe Cyrus. Ce a fost în mintea lui
Străini la Roma by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2821_a_4146]
-
în timp s-au văzut puse uneori în situații dificile pentru că articolele vitriolante ale polemistului nu i-au ocolit pe conducătorii și colaboratorii respectivelor publicații. Eu însumi pe vremea în care conduceam revista "Cuvântul" m-am văzut pus în situația ingrată de a arbitra în paginile publicației o polemică nelipsită de accente ireverențioase între Cristian Bădiliță și regretatul Adrian Marino. În mod surprinzător, jurnalul lui Cristian Bădiliță este un pas în spate în raport cu opera scriitorului. El nu amplifică, ci estompează sensul
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
serioase. 3. Masturbator de animale Cercetătorii care au nevoie de spermă de animal pentru anumite studii sau inseminare artificială folosesc metodă clasică, si anume, masturbarea. Metodă clasică de masturbare se folosește în cazul porcilor. 4. Vidanjor Una dintre cele mai ingrate meserii din lume presupune curățarea canalelor, haznalelor, etc. de fecale, noroi și orice alt tip de mizerie. 5. Cercetător de țânțari brazilieni Oamenii de știință trebuie mai întâi să studieze cauzele și evoluția unei boli înainte de a îi găsi un
Top zece job-uri cele mai rele din lume by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65518_a_66843]
-
Cosmin Ciotloș Harold Bloom mărturisește într-un loc că, practicând în tinerețe ingrata meserie de corector, a ajuns la o asemenea rutină încât astăzi nu-și mai poate - decât cu mari eforturi de voință - reciti șpalturile propriilor cărți. Paradoxul colocvial al cizmarului desculț pare să-și găsească, până și în opera criticilor literari
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
ar trebui de fapt să sublinieze Epoca veche în literatura românească. Autorul își abordează obiectul de studiu mai degrabă din perspectiva istoriei mentalităților, oprindu-se nu atît asupra textelor propriu-zise, cît asupra contextului care le-a generat. Se știe că ingrata sarcina a celui care se apleacă asupra vechilor scrieri românești este de a stabili cît anume din ele supraviețuiește că limbaj artistic într-o literatura în care scrisul a fost mereu subordonat intenționalităților extraliterare - tiraniei lui ce, nu a lui
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
Emil Manu numește cu patetism "cariera ămpărătească a unui mare scriitor român " (p. 17). Nu aflăm mai nimic despre tânărul scriitor Marin Preda, expediat într-un paragraf anost despre nuvelist. Nu ni se spune nimic, dar absolut nimic, despre situația ingrată a scriitorului în anii "50, salvat de observația neargumentată că "la Marin Preda, chiar în 1952, totul avea prospețime " (p. 25), apostilă falsă pentru autorul nuvelei Desfășurarea. Lipsesc contextul, constrângerile ideologice, drama intelectualului prins sub vremi, cedările, căutarea disperată a
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
lumină în legătură cu sfârșitul tragic al marelui nostru contemporan ". Cine să o facă dacă nu un biograf? Cunosc de la distanță marile dificultăți ale sănătății lui Emil Manu, imposibilitatea de a se deplasa, vârsta de peste 80 de ani, nu vreau să fiu ingrat, dar onestitatea mă obligă să fiu franc. Este, cred, o formă de respect. Rău scrisă, lacunară, insuficient documentată, Viața lui Marin Preda de Emil Manu e o biografie ratată, care ne lasă cu toate curiozitățile nesatisfăcute, cu toate interogațiile intacte
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]