5,407 matches
-
culturală. Gazeta poate fi socotită și un oficios al aripii tinere a Partidului Conservator, deoarece acceptă prevederile Constituției de la 1866 și militează pentru recunoașterea drepturilor și libertăților publice. Multe din articolele politice sunt scrise de Titu Maiorescu și iscălite cu inițială. Altele, mai ales cele care privesc politica locală, este posibil să-i aparțină lui Iacob Negruzzi. Din punct de vedere literar, gazeta este relativ activă, având un foileton și rubrici variate, cu proză literară, versuri și articole critice. Sunt prezenți
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
sub pseudonimul Caiu Grachu, cu Un răspuns d-lui prim-ministru Ioan C. Brătianu, apărut în „Emanciparea”. În „Revista socială”, „Drepturile omului”, „Munca”, „Critica socială”, „Democrația socială”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Socialismul”, semnând cu numele său, cu inițiale sau cu pseudonime (I. Vasiliu, Spartacus, Grachu), a colaborat cu articole de popularizare, privind marxismul, mișcarea muncitorească internațională sau politica internă și externă a României. În repetate rânduri, s-a aflat printre delegații Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Gheorghe din Moldova, Al. Hodoș, Nerva Hodoș, D. Marinescu-Marion, L. Gh. Nicoleanu, Radu Popea, I. S. Spartali, N. Țincu. Alături de ei figura și Mihai Eminescu. Poetul a și colaborat, la primele numere probabil, cu articole de politică generală semnate cu inițiale, în care există vagi referiri la literatură. De la 9 aprilie 1889 revista va fi redactată de Radu Popea și va avea o apariție neregulată. La 1 octombrie se formează un nou comitet de redacție, care scoate seria a doua până la
FANTANA BLANDUZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct la „Echidistanțe”, iar din 1997, și-a asumat răspunderea de redactor-șef al „Revistei române”. A mai semnat cu inițiale și cu pseudonimul V.D. Zăiceanu. Cu profesionalismul care îl caracterizează, a redactat pentru Dicționarul literaturii române în secolul al XX-lea partea I (1900-1950), literele A-B, câteva zeci de articole. Din 1995, implicat în elaborarea Dicționarului general al literaturii
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
căruia îi împrumută și titlul: T de la Trezor (2000). În prima parte a acestei narațiuni utopic-științifico-fantastice, se imaginează Trezorier la Fondul Național de Cuvinte, izolat într-un minaret (turn de fildeș), de unde contemplă umbra digurilor pe mare, o umbră identică inițialei sale, un T imens, ce poate fi, concomitent, o cruce și o spânzurătoare. Citește aici manuscrisul excepțional al unui Eu-se biu Scrib-an și practică ritul T, precum toți „teiștii” (foști deiști / theiști). Omul, gândește T, este cel ce dă
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Walt Whitman, teatrul lui Frank Wedekind, mișcarea de la „Contimporanul” ș.a. A colaborat cu publicistică politică sau literară și cronici dramatice la „Fapta”, „Viața românească”, „Teatrul”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Rampa”, „Hiena”, „Cele trei Crișuri” ș.a. A mai semnat cu inițiale și cu pseudonimele Teofil și Iunius. F. se numără între cei care au susținut, după întâiul război mondial, ideea racordării vieții noastre intelectuale și artistice la aceea europeană. Conceptul de „europenism”, așa cum îl schițează în articolele din „Cuvântul liber” sau
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
colaborat G. Coșbuc, Elisabeta M. Z. Ionescu, I. Roșescu, D. Karnabatt, Gabriel Donna, E. Ștefănescu-Est, Lucian Mândrea, M. Juvara, N. Burlănescu-Alin, Iuliu C. Săvescu, V. Podeanu. În numărul din 1 februarie 1898, o traducere din Lenau, Trecut, e semnată cu inițialele P. C. După două săptămâni, la 22 februarie, numele colaboratorului iese la iveală: Panait Cerna, sub două traduceri din Victor Hugo. La „Poștă redacției” i se răspunde încurajator lui M. Sadoveanu, dar scriitorul nu va trimite nimic la F.p. Schițe
FOAIA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287046_a_288375]
-
exemplu interesant care demostrează cât timp și efort era dispusă Uniunea Sovietică să acorde operațiunilor de acest tip este Ludek Zemenel, un cetățean ceh recrutat de serviciul de informații sovietic (Comisia de Securitate a Statului, cunoscută sub numele KGB, de la inițialele sale în limba rusă)13. Folosind identitatea unui anume Rudolf Herrmann (adevăratul Rudolf Herrmann era un german care murise în Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), el a trăit în Germania Democrată timp de un an. Apoi
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de spionaj pentru serviciile britanice de informații între anii 1975 și 1985, a dezvăluit o serie de proceduri I & W utilizate de fosta Uniune Sovietică. Potrivit acestuia, în 1981 Politburo a ordonat KGB și Serviciului de Informații Militare (GRU, conform inițialelor rusești) să colaboreze în vederea realizării unui nou sistem de monitorizare la scară mondială, astfel încât să poată fi sesizate indiciile unui posibil atac nuclear occidental. GRU răspundea de monitorizarea indicatorilor strict militari, în timp ce KGB avea în sarcină urmărirea indiciilor care să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
iremediabil existența: „începutul cuvintelor mele este întotdeauna o triadă:/ realitate abis realitate; sfârșitul lor ar putea fi inversat,/ acum, seara? pe pielea mâinii urcă o umbră pe care nu o/ pot descifra; din înaltul respirației plămânilor tăi alungiți coboară numai/ inițialele: RAR” (Inițialele adevărului). Dar o luptă purtată până la capăt cu o superbie nedomolită, de vreme ce, pentru a cuprinde ființa, neantul trebuie să asedieze fiecare cetate pe care poeta o abandonează în fuga sa necontenită. Refuzând evadarea iluzorie într-un univers compensatoriu
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
începutul cuvintelor mele este întotdeauna o triadă:/ realitate abis realitate; sfârșitul lor ar putea fi inversat,/ acum, seara? pe pielea mâinii urcă o umbră pe care nu o/ pot descifra; din înaltul respirației plămânilor tăi alungiți coboară numai/ inițialele: RAR” (Inițialele adevărului). Dar o luptă purtată până la capăt cu o superbie nedomolită, de vreme ce, pentru a cuprinde ființa, neantul trebuie să asedieze fiecare cetate pe care poeta o abandonează în fuga sa necontenită. Refuzând evadarea iluzorie într-un univers compensatoriu, M. știe
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
artistică”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Foaia interesantă”, „Țara noastră”, „Tribuna” („Tribuna poporului”), „Falanga literară și artistică”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Voința națională”, „Conservatorul”, „Românul” (Arad), „Flacăra”, „Dimineața”, „Rampa nouă ilustrată”, „Literatorul”, „Gloria României” ș.a. A mai semnat cu inițialele H.C., C.A.G. sau C. Giulescu Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
convins, el se lasă cucerit de perspectiva unificării Principatelor sub suzeranitate turcească, dezavuând totodată (în broșuri redactate în franțuzește) ingerințele țarismului în Țările Române. În 1835, la Paris, servindu-se de niște note ale unchiului său I. Câmpineanu, publică, sub inițialele M de L***, o cărticică, Coup d’oeil sur l’état actuel de la Valachie et de la conduite de la Russie relativement à cette province. Tot în franțuzește și tot ascuns îndărătul unor inițiale fanteziste (M de MO***), elaborează, în 1838, cu ajutorul
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
note ale unchiului său I. Câmpineanu, publică, sub inițialele M de L***, o cărticică, Coup d’oeil sur l’état actuel de la Valachie et de la conduite de la Russie relativement à cette province. Tot în franțuzește și tot ascuns îndărătul unor inițiale fanteziste (M de MO***), elaborează, în 1838, cu ajutorul profesorului francez Satur (pentru partea stilistică), lucrarea Poids de la Moldo-Valachie dans la question d’Orient. În 1853 îi este tipărită, la Paris, sub pseudonimul-anagramă G. Chaïnoi, scrierea Dernière occupation des Principautés Danubiennes
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
până în 1932. Aici scrie articole pe diverse teme social-politice (semnalând, de pildă, primejdia hitlerismului) și îndeosebi culturale, reportaje, interviuri și anchete, însemnări de călătorie. Între 1933 și 1937 este redactor la „Adevărul” și „Dimineața”, semnând totodată (G. Miron ori cu inițiale ) în alte periodice, precum „Cronicarul”, „Zodiac”, „Umanitatea”, „Săptămâna literară”, „Cuvântul liber”. La sfârșitul anului 1936, împreună cu I. Cohn, preia de la I. Ludo revista „Adam”, al cărei „director-proprietar” devine în 1939. Peste un an, nemaiobținând autorizația de a o tipări, emigrează
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
satirică, de un bun nivel literar, au ieșit doar cinci numere, scrise aproape în întregime de Anton Bacalbașa. Colaborau D. Teleor, Th.D. Speranția și este probabilă și prezența unor scriitori de la „Vatra”, greu însă de stabilit, din cauza pseudonimelor și a inițialelor sub care se ascund autorii. Anton Bacalbașa a încercat să facă din H. o revistă deosebită de alte periodice satirice și umoristice apărute în epocă, dând atenție elementului literar, excluzând vulgaritățile și atacurile personale. H. își propune să publice producția
HAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287422_a_288751]
-
ales mișcării simboliste, articole despre teatru, altele cu tematică socială sau politică la „Simbolul”, „Grădina Hesperidelor”, „Seara”, „Gândul nostru”, „Egalitatea”, „Spectatorul”, „Lupta”, „Ziua”, „Tribuna parlamentară” ș.a. A semnat frecvent cu pseudonimul Hidalgo, dar și Ben Amura, Ciric, Vondra sau cu inițiale. Părerile politice, mai ales pacifismul său, bazat pe idei care pot fi regăsite, între alții, și la Stefan Zweig, i-au adus în anii primului război mondial, dar și mai târziu, nesfârșite necazuri. Acuzația că „Arena”, „Lumea”, gazete conduse de
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
Bourget ș.a. Alte proze mai apar sub semnăturile Gr. Cristescu, Gr. Bran. Ioan Timuș colaborează cu entuziaste însemnări - Din Japonia. Ceva despre literatura japoneză. Rubrici constante, conținând note minuscule, sunt „Revistele”, favorizând fățiș localismul, „Informațiuni” și „Cronica literară”, unde (sub inițialele t.r. și pseudonimul Gabaldo) e bine primită „factura nouă” din volumul Versuri. Ideea. Ciclul morții de Camil Petrescu, autor pe care „îți face impresia că numai războiul l-a făcut poet și că în alt gen n-ar reuși
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
liberi, pentru a ajuta eliberarea celor ce ne așteaptă încă, sub scut sau pe scut, și pentru a o asigura apoi în țară.” Rolul preponderent în organizarea numerelor îl joacă scrisul lui Horia Stamatu, fie sub propria semnătură, fie sub inițiale sau sub pseudonimul Martor. Preocupările literare ale redactorului se vădesc și în diversitatea textelor, de la versuri, eseuri și comentarii critice până la recenzii și note polemice. Importante pentru definirea aspectelor supuse dezbaterii sunt eseurile Cinci sute de ani de la căderea Bizanțului
LIBERTATEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
un scop pentru care nu are un răspuns stocat în memorie, nu are încă o soluție. Mai precis, o problemă apare atunci când există (Miclea, 1994): a) o stare inițială a individului și mediului; b) o stare scop diferită de cea inițială; c) estimarea din partea individului că există posibilități de atingere a stării dorite, că se întrezăresc soluții de rezolvare. În cazul familiei, întrucât actorul cu probleme este unul colectiv (cel puțin două persoane), deși cele trei caracteristici subzistă, intervin o serie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
frontispiciu. Numai la numărul 2/1922 Romulus Seișanu este trecut că „director redacțional”. Fără să se lanseze cu un articol-program, materialele publicate indică o orientare modernista, formulată de I. Peltz în articolul Noile curente literare. Către ascendentă morală, semnat cu inițiale: „producțiunea simbolista se afirma azi că notă predominantă a literaturii românești contemporane” (2/1920). Această idee pare a fi ilustrata de trei articole ale lui D. Karnabatt din același număr, închinate morții lui Al. Macedonski (Alexandru Macedonski - omul, „Noaptea de
REVISTA PRESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289252_a_290581]
-
din februarie până în aprilie 1888. Student încă, I.A. Bassarabescu este colaboratorul cel mai perseverent, publicând nuvele (Flăcău bătrân, Oglinda) și poezii. Mai scriu versuri Const. Conțescu și un epigon eminescian, Scarlat, precum și I.I. Livescu. Din Montesquieu se traduce, sub inițialele Gh. T. M., Gelozia, din Chateaubriand C. Mălinescu oferă o variantă românească pentru Rugăciunea de seară pe podul unei corăbii, iar Al. Slătineanu transpune studiul Luna este sau nu locuită? al lui Camille Flammarion. R.Z.
REVISTA SOCIETAŢII „STUDENTUL ROMAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289263_a_290592]
-
proză Cântarea României, cu o Precuvântare a lui N. Bălcescu în spiritul mistificărilor romantice, opera fiind atribuită unui călugăr necunoscut. Revista mai cuprinde trei poezii, aparținând lui V. Alecsandri (Cântec haiducesc), D. Bolintineanu (La o paseră trecătoare) - ambele semnate cu inițiale - și lui G. Crețeanu (Pompierii români). R.v. și-a încetat apariția din lipsă de fonduri și din cauza agravării bolii lui Bălcescu. L.V.
ROMANIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289340_a_290669]
-
Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a Teatrului Național clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și punerea în scenă a piesei Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, reluată, aniversar, tot după mai bine de douăzeci de ani. Sub inițialele M.B., de-a lungul întregii perioade de apariție sunt tipărite articole despre mari personalități ale literaturii române, ca și despre reprezentanți iluștri ai altor culturi: Stendhal, Jules Verne, Pușkin, Lev Tolstoi, E.T.A. Hoffmann, Romain Rolland. Sub inițialele gr.b
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
ani. Sub inițialele M.B., de-a lungul întregii perioade de apariție sunt tipărite articole despre mari personalități ale literaturii române, ca și despre reprezentanți iluștri ai altor culturi: Stendhal, Jules Verne, Pușkin, Lev Tolstoi, E.T.A. Hoffmann, Romain Rolland. Sub inițialele gr.b., Grigore Bugarin scrie articolele Literatura didactică în secolele XVI-XVII-XVIII și Două sute de ani de la moartea lui Neculce. Între colaboratori - Iosif E. Naghiu. I.I.
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]