783 matches
-
de Baia Mare ale lui Ioan, fiul lui Dionisie din Kelche (în Ungaria). Nu se știe din ce motive, Crăciun a ezitat și mișcarea lui Bogdan nu a luat proporții de masă și în voievodatul de Bereg. Gândindu-se la consecințe, inimosul maramureșan a trebuit să treacă munții și să se adăpostească în Valahia Minoră, dintre Siret și Nistru, probabil la curtea din Hârlău. La întoarcerea din luptele pentru scoaterea tătarilor din Transilvania, din vara anului 1342, Ioan din Kelche, negăsindu-l
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rupă dependența lor de Hoarda de Aur și, pe temeiul victoriei de la Posada, fără să renunțe la independența izvorâtă din aceste împrejurări, să ofere sprijinul său Papei de la Avignon și puterilor maritime Veneția și Genova printr-o înțelegere cu Ludovic. Inimosul angevin mai stăruia la o grabnică concentrare de oști și, pentru a despresura Moldova din mrejele politicii de dominație ale lui Gedymin, care prin fiul său, Lubart, în Liov, făcea prezentă influența Marelui Ducat al Lituaniei în Moldova și amenința
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și 29 noiembrie 1355, Ludovic mai răsplătea pentru merite militare, printr-o nouă confirmare, în drepturile lor mai vechi pe Dragoș românul și frații săi, fiii lui Giula din Ciulești, printre martori fiind și Drag, comitele din Bedeu. Dar strădaniile inimosului angevin și-au atins numai în parte ținta. El a obținut doar răgazul necesar pentru consolidarea politicii sale orientale față de Țările Române și a pătruns în vastul Imperiu Mongol, desigur datorită reținerii lui Gianibek, în anii 1355 și 1356, de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1485, Ștefan cel Mare nu a mai putut recupera orașele și ținuturile pierdute. Mengli Ghirai, care se întărise așa de mult în luptele cu cei opt fii ai lui Ahmed han, controla tot litoralul Mării Negre până la Prut. Nu-i rămânea inimosului voievod decât să înceapă tratativele pentru încheierea unei păci cu turcii, pe care o și făcu, în anul 1487, și la o colaborare cu mongolii, vechii stăpânitori ai Țărilor Românești până la 1359, contra polonilor și lituanilor. Tătarii, cu care a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
până atunci de câteva ori, câte o traistă de făină, drept plată a muncii mele. Cânepa, pânza și jolfa Mama era o femeie harnică și pricepută în toate , deși nu era decât o mână de om, mică, subțire, costelivă, dar inimoasă și iute, ca argintul viu, o caracteriza tata, când era în toane bune. De aceea nici nu avea pauze în muncă, indiferent de anotimp, ea avea mereu ceva de înfăptuit. Port în minte și suflet multe momente din viața de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
electrice ale creierului. Creșterea acestor autori promițători ar trebui privită cu grijă de autoritățile instalate la guvernarea calității actului de cultură”. De la prietenul comun nouă, Constantin Clisu, stabilit În Canada, mulți ani profesionist și animator cultural cu noi la Bârlad, inimos și bun realizator al ziarului-revistă ,,Rulmentul” de la importanța Fabrică de rulmenți, șosea la familia Tăcu scrisoarea despre promovarea artei pe care o face fetiță Antonela Vieru, cu lucrările căreia profesorul Clisu intenționa să facă tot ceea ce-i stătea În putință
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1770 și propunerile deputăției ilire, însușite de Maria Theresia în 1772, cu precizarea de a fi aplicate experimental doar în Banat. Pe aceeași linie, un an mai târziu, a fost numit director al învățământului ortodox din Banatul istoric Teodor Iancovici. Inimosul dascăl va elabora Planul pentru organizarea școlilor triviale bănățene, care va fi aprobat de împărăteasă în 1774, în realitate un regulament de aplicare a legii Regule directive pentru îmbunătățirea învățământului din școlile elementare sau triviale sârbești și românești. Învățământul elementar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de recuperare se poate face într-un centru ambulator bine dotat și condus. Un astfel de centru funcționează de 10 ani la Oradea, primul de acest fel din România. Centrul de Zi SM din Oradea funcționează grație sprijinului unor oameni inimoși din țară și străinătate, cărora le mulțumim. Uniunea Națională a Fundațiilor de SM din România care funcționează în țară de câțiva ani, în prezent Societatea SM din România, trebuie să lupte pentru realizarea unor asemenea centre SM în toate județele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mele are preț la ei (Șapte contra Thebei). Polinikes ține să-și respecte cu orice preț cuvântul dat soldaților și aliaților chemați la bătălia pentru cucerirea Tebei : Ce drum nefericit ! Ce jalnic s-a sfârșit !/ Sărmanii mei prieteni, ah, ce inimoși/ Din Argos au pornit ! [...]/ Eu nu voi da-n vileag ce rău ne-a fost prezis ;/ Un bun cârmaci de oști ascunde vestea rea (Oedip la Colonos). În Thebaida autorului român, frații își urmează setea de putere, orgoliul și ambiția
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de spirit a Ifigeniei, Toas se întreabă apoi dacă nu cumva lucrurile stau exact dimpotrivă și preoteasa tânjește după mai mult, de vreme ce sunt săptămâni de când la altarul ei au fost înjunghiați numai țapi, tauri și niciun om, iar o ființă inimoasă suferă să vadă lâncezeala în jurul ei (scena 7). Ulterior, regele emite ipoteza că poate i-e dor de țara ei, cu toate că tânăra n-a suspinat niciodată după vreun loc anume. Când Oreste și Pilade sunt capturați pe țărm, Toas decide
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
trimise treptat în Ardeal și în Banat. Manifestul erea semnat: „Comitetul de inițiativă al Iredentei române: Al. Ciurcu“. Manifestul chema pe români la luptă. „Să se desfășoare pretutindeni drapelul Iredentei române. Vae victis! ...“ La București începe agitația. Un student ardelean inimos, Gheorghe Ocășanu, mă întâlnește, îmi spune că e înștiințat că, dintr-un ceas în altul, va fi arestat și-mi cere să primesc la mine stocul de manifeste ale Iredentei. Negreșit primesc. Aștept să se însereze. Când ziua a dispărut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
când erau încă tineri și plini de toate puterile vieții. Mai veneau și Gulioti, și Simota, și Niculescu, toti studenți macedoneni, mai venea și bătrânul octogenar, dar încă verde, bătrânul Zissu. Sărac lipit și el, trăia la masa săracului dar inimosului Costache Belimace. Aci, în birtul obscur și ascuns, era unul din colțurile cele mai vii ale Bucureștilor. Căci, pe lângă macedoneni, mai mâncau și alți camarazi, studenți și ei: Nicolae Rainu de la Focșani, Iancu Stătescu de la Romanați și, din când în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și coturile. Tot ce vă trebuie. Iar dacă mai aveți nevoie de ceva, căutați-mă. Ați înțeles? Da, domnule gestionar. Cei patru meșteri germani au săltat soba în timp ce noi aduceam accesoriile. Ajunși acasă, oamenii aceștia, aparent reci și insensibili, dar inimoși, săritori și buni la suflet, au montat soba la hornul zidit de domnul Muea și, într-o jumătate de oră, focul ardea în sobă, răspândind căldură în casa care nu avea încă geamuri. Meșterii au plecat. Noi continuam să stăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
peste 20 minute, doctorul chemat era la hotel. Ziua următoare, 6 iunie, nu pot pleca. Mă duc să vizitez Împrejurimile orașului și micile ferme ale negrilor, până În malul lui Mississippi. Întorcându mă În oraș mă opresc la barul unde servește inimosul meu student. Cum mă vede Îmi spune: nu vă las până nu mergeți să vizitați frumoasa fermă a directorului nostru de bancă, domnul Mc.Roy. Dă un telefon și de la bancă ni se comunică ca la ora 11 să fiu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care o avem și noi; b) sorgul pentru nutreț; c) sorgul pentru zahăr; d) kafirul, cel mai răspândit, bun pentru grăunțe cât și pentru nutreț. La noi se răpândise Într-un timp sorgul zaharat căruia i se spunea găolean. Un inimos propangadist la noi al găoleanului a fost generalul Ion Popescu Sanitaru. „Mi se spune Sanitaru, Îmi spunea el, pentru modul cum am combătut holera În rândurile oștiri din 1913, dar mi se pare că o să mi se spună Popescu găoleanu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu am găsit nicăieri! Mai ales că obiectul căutărilor mele comerciale se găsea într-o cu totul altă sferă de interese, iar indienii de rând (cei fără școală) nu cunoșteau limba engleză ca să pot obține minimele informații. Incident între prieteni. Inimoasa mea companioană punea suflet în toate. Vă relatez acum un mic incident, o întâmplare nefericită provocată de o stângăcie de-a mea. În fiecare seară, după meditația colectivă, indienii împărțeau prasad tuturor participanților. Prasadul de după meditații se compunea din boabe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pe străzi!.../- Diana, tinerii își pot primi Realizarea și altădată, când va fi posibil.../ Acum avem aprobarea, domnu’ Florin; trebuie să mergem acum! Nu putem rata!.../- Dar, Diana, nu ține doar de voința noastră... Cam aceasta a fost discuția cu inimoasa Diana, pentru care noțiunea de resemnare (nefericit formulat: mai aproape de adevăr ar fi: așteptare, amânare) nu exista în DEX și care, pe la ora 9 mă suna imperativ din fața blocului: - Domnu’ Florin, sunt jos! Mașinile circulă pe strada Dorobanți. Vă aștept
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră. În sală izbucnesc din nou ropote de aplauze. Președintele restabilește iarăși liniștea și dă cuvântul procurorului general care înainte de a-și face datoria, rostește studenților o inimoasă și patriotică cuvântare. Pe baza verdictului juraților reprezentantul Ministerului Public cere achitarea. „Președintele citește sentința de achitare. Codreanu este ridicat pe brațe de studenți și scos din sală în aplauzele mulțimii entuziaste. Au mers cu toții în parcul orașului la statuia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Din august 1941-iunie 1944, se pare că șia mutat sediul la Râmnicul Vâlcea (nr.2-6/1944 apărea precis la Râmnicul Vâlcea). * ...” Ne-a pricinuit mare bucurie noua revistă de literatură și folclor a dlui Leca Morariu, intitulată Făt-Frumos. Vrednica și inimoasa soră se tipărește la Suceava, unde trăiesc cele mai alese amintiri despre munca lui S. Fl.Marian și unde, în fiecare an, miile de săteni de pretutindeni se întâlnesc în jurul Sfântului. Fiind cea dintâi revistă de folclor din Bucovina - și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chiar informații personale ridicole, ca și când ar fi cine știe ce eveniment important faptul că dsa și-a dat demisia din cutare partid, pentru ca pe de altă parte și în alt organ să dezmintă „evenimentul”! (Scrisoare în Glasul Bucovinei, 12 decembrie 1926). * „O inimoasă foaie pentru învățători este Voința Școalei din Cernăuți, condusă de dl. N. Simionovici, un adevărat și vajnic luptător. În numărul din 31 ianuarie a.c. această foaie tipărește povestioara „Puiul de urs, elev” - scrisă de prietenul nostru N. Mateescu, și apoi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dă entuziasmul unei „schimbări reale”! Un rol sub așteptări l-au jucat și unele vârfuri ale intelectualității, În primul rând G.D.S., Grupul pentru Dialog Social, de care am mai vorbit, și chiar și Alianța Civică, condusă de excelenta poetă și inimoasa mea prietenă Ana Blandiana. Negativ În sensul că nu au reușit, odată ce oamenii și formațiunile pentru care luptaseră câștigaseră - cu cât aplomb și justificare istorică - Încrederea națiunii, să iasă decis dintr-o stare sectară, aș zice; cele două grupări amintite
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
secole, de care suntem mândri, de când, prin D. Cantemir, am iscat o minte capabilă de concluzii largi, universale și de o viziune asupra lumii Înconjurătoare sau de când un rege neamț, preluând cele „două provincii”, iute unite În persoana unui ofițer inimos, dar fără puterea de a se impune puternicelor partide boierești (de origine fanariotă În bună parte!Ă, ne-a declarat regat și apoi l-a lăsat pe nepotul său, mereu sfătuiți de un adevărat Înțelept și patriot, I.C. Brătianu, să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
deși dumneata și unii acoliți ai dumitale au contestat-o cu vehemență și plicticoasă insistență - dovadă că dumneata și alți câțiva scriitori de talent ai României v-ați „fracturat” vocația ce părea una autentică și fusese sprijinită de unii oameni inimoși, bucuroși de a saluta o nouă și viguroasă viitoare energie creatoare. Paradoxul face că vocația voastră s-a afirmat și realizat mai ales „sub dictatură”! Acel „regim odios”! - care a fost Într-adevăr astfel - v-a permis totuși sau, mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Îl purtăm În noi și nu rareori - cum se Întâmplă cu țările estului Europei care s-au desprins, În sfârșit, dintr-un fals nou imperiu milenar! - recădem cu o fervoare rară În idealuri vechi, despre care generații de inși tineri inimoși și curajoși credeau că poartă stigmatul „trecutului” și al falselor valori. C A P I T O L U L III 1 Am vorbit mult, excesiv de mult În aceste memorii despre copilăria și lamentabila mea adolescență; apoi despre luptele mele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
folosiți, să nu se piardă. Altfel le puteți ține oricât aveți nevoie. Vă mulțumesc recunoscător pentru atenția, ce acordați persoanei mele. Sunt mulțumit că acum - deși nu-mi mai folosește practic la nimic, recunoașterea muncii mele de către niște tineri scriitori inimoși - mă răsplătește de multe amărăciuni, pe care le-am avut În viață. Anul trecut am mai avut o răsplată de suflet: la Liceul din localitate am fost solicitat să predau ore de lb. germană, pentru care am stăruit să nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]