1,347 matches
-
a securității naționale ca obiectiv fundamental al statelor. Înțeleasă în linii mari ca siguranță și stabilitate a unui stat, asigurată prin puterea de care acesta dispune, prin forța sau capacitățile sale ofensive și defensive, securitatea unui stat este exact sursa insecurității celorlalte state. Nu putem vorbi așadar despre securitate internațională câtă vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
acesta dispune, prin forța sau capacitățile sale ofensive și defensive, securitatea unui stat este exact sursa insecurității celorlalte state. Nu putem vorbi așadar despre securitate internațională câtă vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două fețe ale aceleiași monede. Securitatea este asigurată, în mod plenar, doar atunci când este un bun construit și împărtășit de
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două fețe ale aceleiași monede. Securitatea este asigurată, în mod plenar, doar atunci când este un bun construit și împărtășit de toți participanții în sistem. Mai mult, din punct de vedere normativ, securitatea nici nu trebuie să se centreze
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
state, în plan internațional, ci pe ființe umane. În acest context, un stat nu-și poate asigura securitatea dacă ia excesiv din resursele necesare pentru existența și bunăstarea cetățenilor lui, de ambele sexe, și le alocă sectorului militar, accentuând spirala insecurității (pe plan internațional) și sacrificând bunăstarea populației (pe plan intern). Poate cea mai interesantă și importantă linie de cercetare deschisă de feminismul perspectival rămâne regândirea conceptului de putere și a implicațiilor acesteia asupra practicii relațiilor internaționale. Plecând de la experiențele existențiale
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
să se afirme în grup); dezechilibrul între vârsta mintală și potențialul afectiv, reflectat în starea de infantilism și dependenta afectiva. „Foamea” de afectivitate și comportamentele patologice sunt prezente și datorită sindromului de instituționalizare; este sensibilă, interiorizată, nesigură, egocentrică. Relativa sa insecuritate și nesiguranța provine din faptul că are impresia că nu poate evita factorii agresivi din mediul înconjurător. Evaluarea finală a determinat echipa interdisciplinară să continue programul terapeutic aplicat, și pentru anul școlar ulterior, realizând o serie de alte acțiuni în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca dilema securității. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem. Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într un mediu
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem. Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de escaladare a insecurității pentru toți participanții la (sub)sistemul internațional. În gândirea realistă, cea mai potrivită metodă aflată la dispoziția unui actor pentru a avea parte de o mai mare securitate este să încerce să echilibreze creșterea puterii unui competitor prin atragerea de
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
extind asupra întregului sistem internațional, astfel încât este destul de probabil ca aceste state să intre în conflct la un moment dat. Un eventual război între ele ar avea consecințe dintre cele mai grave în ansamblul relațiilor internaționale, generând o stare de insecuritate și pentru ceilalți actori. Practic, nici un membru al sistemului nu poate să nu ia în considerare faptul că, mai devreme sau mai târziu, o asemenea confruntare îl va afecta într-un mod sau altul. În acest sens, războaiele napoleoniene sau
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
de informație (Kosse 1994). La prima vedere, observațiile de mai sus par a confirma perpetuarea, pe termen lung, a parametrilor macro-modelului social standard: un grafic climatic și demografic sincopat, agravat de evenimente catastrofice, o existență economic fragilă, care a perpetuat insecuritatea și a stimulat conservatorismul și regenerarea practică a unui tip particular de contract social, egalitar (Binmore 2001; Richerson & Boyd 2001). Însă, pentru obiectivele urmărite de noi, lucrurile apar mai complicate. Existența unor hominide cel puțin prezumtiv lipsite de abilitățile psiho-sociale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ontologic judecata, întoarcerea reflexivă a judecății asupra ei însăși constituie însăși materia infailibilității deducției. Hiperbola îndoielii este de exemplu o suspensie a judecății, adică o judecare a judecării, căci .) Îndoiala hiperbolică arată că judecata nu se constituie decât pe motivul insecurității și că numai luciditatea în fața failibilității descoperă o înlănțuire reflexivă de motive ale îndoielii care conduc la judecata certă. E sigur că există o anumită infailibilitate a percepției sau a apariției ideii în conștiință, căci de fapt mi se pare
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
două categorii, respectiv: • victimele provocative, care din cauza unor dificultăți de învățare sau a lipsei unor abilități sociale, manifestă reacții alternative de anxietate și agresivitate, iritându-i pe ceilalți colegi; • victimele pasive/ supuse, atitudinea afișată de către acestea constituind un semn al insecurității și al temerii de confruntare și fiind „favorizată” de caracterul repetitiv al hărțuirii. Independent de tipul de victimă, nu apreciem acțiunile negative ale autorului ca fiind justificate, cu atât mai mult cu cât nu întrezărim, nici măcar în comportamentele iritante ale
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
conformare la acei indivizi care cred că atât devianța, cât și conformitatea generează același tip de recompensă, motiv pentru care încălcarea regulilor poate fi la fel de benefică precum respectarea lor; subminarea încrederii necesare pentru conservarea ordinii sociale; devianța provoacă sentimente de insecuritate, îndoială și neîncredere în bazele normative și valorice care reglementează relațiile interumane; reducerea interdependenței necesare pentru funcționarea sistemului social; în special actele de devianță ale persoanelor cu un statut înalt afectează cooperarea dintre rolurile sociale, diminuând funcționalitatea întregului sistem. Atunci când
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
adultului se prezintă, clinic, în forme mai puțin periculoase, dar mult mai fățișe, mai deschise și mai explicite. În formă psihopatologică, agresivitatea infantilă se leagă de un angrenaj foarte larg de mecanisme psihofiziologice cu implicații etico-sociale ca acelea ale culpabilității, insecurității, frustrației, fricii etc. În această perspectivă, chiar și actele antisociale grave, infracțiunile juvenile sunt socotite de un număr însemnat de autori, în frunte cu G. Heuyer <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , drept forme terminale ale agresivității
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
esențiale ale personalității lui pentru influențarea copilului. El are, menirea de a conduce copilul către acceptarea regulilor educative și a normelor sociale, impunând respect și oferind, pentru băieți, imaginea unei identificări paterne. Pentru copil lipsa de autoritate determină starea de insecuritate și de neliniște traumatizantă. De asemenea, autoritatea exagerată și nerezonabilă determină reacții de opoziție. A.S.Makarenko, referindu-se la câteva devieri de la adevărata autoritate, observă că ,,din copii oprimați și lipsiți de voință ies mai târziu ori nemernici, D.Levy
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
București, 2002 footnote> , alcătuit dintr-o serie de episoade în care copilul este observat când mama părăsește încăperea și apoi se întoarce. Pe baza reacțiilor sale, copilul este clasificat ca având: a) atașament bazat pe securitate; b) atașament bazat pe insecuritate: evittant; c) atașament bazat pe insecuritate: ambivalent. Copiii cu atașament bazat pe securitate sunt îngrijiți de mamă, care răspunde afectiv nevoilor lor. Temperamentul copilului influențează, și el, reacțiile acesteia în „situația străină". Copiii cu atașament bazat pe securitate fac față
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
serie de episoade în care copilul este observat când mama părăsește încăperea și apoi se întoarce. Pe baza reacțiilor sale, copilul este clasificat ca având: a) atașament bazat pe securitate; b) atașament bazat pe insecuritate: evittant; c) atașament bazat pe insecuritate: ambivalent. Copiii cu atașament bazat pe securitate sunt îngrijiți de mamă, care răspunde afectiv nevoilor lor. Temperamentul copilului influențează, și el, reacțiile acesteia în „situația străină". Copiii cu atașament bazat pe securitate fac față mai ușor situațiilor și experiențelor noi
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de mamă, care răspunde afectiv nevoilor lor. Temperamentul copilului influențează, și el, reacțiile acesteia în „situația străină". Copiii cu atașament bazat pe securitate fac față mai ușor situațiilor și experiențelor noi, comparativ cu copiii care au un atașament bazat pe insecuritate. Practicile parentale (de creștere și educare a copiilor) presupun două dimensiuni: prima distinge între părinții care au cerințe față de copil și-și exercită controlul și cei care nu au cerințe față de copil; a doua dimensiune diferențiază părinții care manifestă răspuns
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
terminat cu circul acela. S.B.: A fost un gest gratuit. I.T.: A vrut să facă ceva ieșit din comun în unitatea noastră. Prin gestul lui el a expus drapelul pentru că... S.B.: ...l-a scos în cea mai bună zonă de insecuritate. I.T.: Exact. Nu că îl fura cineva, dar putea să ia foc și cine-l mai scotea de acolo? S.B.: Toate aceste evenimente spun multe despre starea de atunci, despre panică și despre dorința de a face ceva excepțional. I.T.
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
individuale exacerbate, concomitent cu dezvoltarea coparticipării elevilor la viața colectivului din care fac parte. Toți acești factori sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. De aceea, institutorul/ profesorul va avea permanent în vedere antrenarea familiei și a colectivelor școlare în soluționarea problemelor elevilor frustrați. IV 10. Măsuri de protecție individuală a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
neunitar la nivel național în ceea ce privește "transferarea și administrarea proprietății publice"; • art. 1, alin. 3 și 5 referitor la statul de drept, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. S-a considerat că această lege este de natură să creeze "insecuritate, incoerență și instabilitate legislativă sub aspectul prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă penru elaborarea actelor normative" și că este pusă în cauză "stabilitatea legislativă, predictibilitatea normelor de drept și, implicit, statul de drept, supremația Constituției și
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
și a suveranității alimentare / 51 5.1. Agricultura durabilă și securitatea alimentară / 51 5.2. Agricultură durabilă și suveranitatea alimentară / 52 5.3. Diagnosticarea și evaluarea agriculturii durabile / 53 Capitolul 6: Suveranitatea alimentară / 55 Capitolul 7. Importanța agribusiness-ului în combaterea insecurității alimentare / 59 7.1. Rolul și delimitarea agribusiness-ului în sectorul agro-rural / 59 7.2. Sistem alimentar tradițional vs. sistem alimentar industrial / 62 Partea a II-a Concepte, metode și tehnici de analiză în agrointelligence / 65 Capitolul 1. Definirea securității alimentare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
1.4.1. Izvoarele istorice / 73 1.5. Conceptualizarea securității alimentare / 76 1.5.1. Disponibilitatea alimentară / 76 1.5.2. Accesul la hrană / 78 1.5.3. Stabilitatea alimentară / 80 1.5.4. Utilitatea alimentară / 82 1.6. Vulnerabilitățile insecurității alimentare / 83 1.7. Strategii de adaptare, mijloacele de subzistență și subnutriția / 84 Capitolul 2. Structura și importanța unei evaluări a securității alimentare / 87 2.1. Principiile unei evaluări în sens general / 87 2.2. Obiectivul unei evaluări a securității
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
evaluări în sens general / 87 2.2. Obiectivul unei evaluări a securității alimentare / 88 2.3. Când este nevoie de o evaluare a securității alimentare? / 89 2.4. Principiile unei evaluări a securității alimentare / 90 2.5. Soluții pentru controlul insecurității alimentare / 92 Capitolul 3. Etapele unei evaluări a securității alimentare / 93 3.1. Planificarea evaluării / 94 3.1.1. Pașii unei planificări a securității alimentare / 94 3.1.2. Definirea obiectivului unei evaluări a securității alimentare / 95 3.2. Colectarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]