704 matches
-
faptele, indiferent de natura lor, sînt raportate, printr-o logică aparent incontestabilă, la o aceeași cauzalitate, unică și în același timp elementară și atotcuprinzătoare. Altfel spus, totul apare ca și cum ar fi stabilită o grilă interpretativă prin care s-ar vedea inserate evenimentele actuale, bineînțeles cele mai încurcate și mai înspăimîntătoare. În același fel, acea necunoscută extrem de greu de lămurit, a întrebărilor fără răspuns cedează în fața unui sistem organizat de lucruri limpezi, destinul redevine inteligibil; o anumită logică, sau cel puțin o
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
exp c3>[,<exp n>] - specifică numele tipului de lite ră (font) utilizat și mărimea acesteia. • [STYLE <exp c4> definirea stilului de afișare (B - bold, I - italic, N - normal, U subliniat). • STYLE <exprC> - asignează atributul de opac - Q sau trans parent - T, pentru obiectele inserate. • CENTER - clauza pentru plasarea obiectului BMP în centrul unei arii determinate prin clauza SIZE sau delimitate de co ordonatele linie, coloană. • ISOMETRIC | STRETCH - clauze pentru cazul în care zona de afișare a obiectului BMP este mai mică decât dimensiunea reală
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile de bază care generează diversele forme discursive: operația de ancorare și de afectare (denumirea obiectului descrierii la începutul secvenței descriptive, respectiv la sfîrșitul acesteia), operația de aspectualizare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai multe probleme de funcționare textuală (descriere de acțiuni, metaforizări, alegerea de planuri din texte diferite) vor fi mai apoi reexaminate din punct de vedere lingvistic. Delimitîndu-se de relația dintre secvențele descriptive și narațiunea în care acestea se regăsesc adeseori inserate și părăsind aria discursului literar, cea de-a doua parte constă într-o dublă generalizare, o deschidere către discursuri non-literare (publicitar, jurnalistic și altele) și alte genuri descriptive (portretul și descrierea acțiunilor, în special). Într-o perspectivă diferită, dar complementară
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-un roman corespunde ea însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de o zecime de milimetru. Este format din fibre radiale și circulare întinse pe un cadru osos, deschis în partea de sus de segmentul lui Rivinius, ceea ce îi conferă aspectul de semilună. La fiecare din capetele acestei semiluni se află inserate ligamentele timpanomaleolare ce se orientează unul în direcția celuilalt, fixîndu-se pe apofiza externă a ciocănelului. Astfel, timpanul este despărțit în două, membrana timpanică propriu-zisă, bombată spre interior, și membrana flaccidă a lui Shrapnell, bombată spre exterior. Perpendicular pe axa celor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Structurarea textului/discursului argumentativ - Introducerea cuprinde: enunțul tematic (incipitul, menit să capteze atenția și să precizeze explicit tema) și ipoteza (formularea opiniei emițătorului); dacă se pornește de la un citat, acesta trebuie inserat (reprodus integral sau parțial/parafrazat.) [Iubirea este cel mai complex sentiment omenesc, având un evident rol de cunoaștere, după cum afirma și Voltaire: „Nu poți iubi ceea ce nu cunoști“. Eu consider că dragostea este definitorie pentru ființa umană, contribuind esențial la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nivel morfosintactic), prin limbajul expresiv, individualizat stilistic (nivel lexicosemantic și stilistic). În funcție de strategiile discursive adoptate, monologul poate fi: explicativ, argumentativ, asertiv, descriptiv, narativ, eseistic etc. - În opera epică bazată pe narațiune heterodiegetică (persoana a IIIa narativă), monologul poate fi adresat - inserat sau nu întrun dialog - sau formulat ca monolog interior, pentru a dezvălui, în stil direct, gândurile și stările afective ale personajului. Narațiunea homodiegetică (proza subiectivă) transformă monologul întro strategie discursivă specifică (persoana I narativă). - În opera dramatică, monologul ia forme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod de lectură (Romanul adolescentului miop de M. Eliade, Insula de Ioan Groșan etc.), în timp ce incipitul de tipul decupajului codifică mesajul textului întro for mulare axiomatică, un fragment de discurs inserat etc.: Nu credeam să nvăț a muri vreodată (M. Eminescu); Trebuie să scriu (o carte) ca să pot muri. (Gh. Iova, Texteiova). - Combinând mai multe modele, rezultă incipitul de tipul „intrărilor multiple“, prin care este supramarcat începutul discursului narativ ( Ultima noapte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o filosofie, un sentiment, o trăsătură a personalității), informanții oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat. ¶Barthes 1975. inserție [embedding]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diverse altele), astfel încît o secvență e inserată (așezată în interiorul) alteia. S-ar putea spune că o narațiune ca "Ioana era fericită, și Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită" rezultă din inserarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
eveniment sau a mai multor evenimente. 2. DISCURSUL (în opoziție cu ISTORIA). 3. Semnele dintr-o narațiune care reprezintă activitatea de narare, originea sa, destinația sa și contextul său (în opoziție cu NARATUL). ¶Genette 1980; Prince 1982. Vezi și NARARE INSERATĂ, NARARE PREALABILĂ, NARARE SIMULTANĂ, NARARE SUBSECVENTĂ. narare inserată [interpolated narrating]. Vezi NARAȚIE INTERCALATĂ. ¶Genette 1980. narare prealabilă [prior narrating]. O NARARE care precede situațiile și evenimentele narate, o NARAȚIE ANTERIOARĂ. ¶Genette 1980. Vezi și NARAȚIUNE PREVIZIBILĂ. narare simultană [simultaneous narrating
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în opoziție cu ISTORIA). 3. Semnele dintr-o narațiune care reprezintă activitatea de narare, originea sa, destinația sa și contextul său (în opoziție cu NARATUL). ¶Genette 1980; Prince 1982. Vezi și NARARE INSERATĂ, NARARE PREALABILĂ, NARARE SIMULTANĂ, NARARE SUBSECVENTĂ. narare inserată [interpolated narrating]. Vezi NARAȚIE INTERCALATĂ. ¶Genette 1980. narare prealabilă [prior narrating]. O NARARE care precede situațiile și evenimentele narate, o NARAȚIE ANTERIOARĂ. ¶Genette 1980. Vezi și NARAȚIUNE PREVIZIBILĂ. narare simultană [simultaneous narrating]. O NARARE care este simultană cu situațiile și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timp situațiile și evenimentele narate; o NARARE PREALABILĂ. Narația anterioară este caracteristică pentru NARAȚIUNEA PREVIZIBILĂ. ¶Prince 1982. narație intercalată [intercalated narration]. Un tip de NARAȚIE prin care o INSTANȚĂ POVESTITOARE este situată temporal între două momente ale ACȚIUNII; o NARARE INSERATĂ. Narația intercalată caracterizează narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Jurnalul unui preot de țară). ¶Genette 1980; Prince 1982. narație intermitentă [interspersed narration]. Vezi NARAȚIE INTERCALATĂ. ¶Lanser 1981. narație mediată [mediated narration]. O narație în care se face simțită prezența naratorului; o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un personaj în situațiile și evenimentele povestite; o narațiune cu un NARATOR HOMODIEGETIC. Gil Blas și Marele Gatsby sînt narațiuni homodiegetice, în opoziție cu NARAȚIUNILE HETERODIEGETICE. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și DIEGETIC, EXTRADIEGETIC, NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, INTRADIEGETIC, PERSOANĂ. narațiune inserată [embedded narrative]. O narațiune într-o narațiune; o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980. Vezi și INSERȚIE, NARAȚIUNE-CADRU. narațiune iterativă [iterative narrative]. O narațiune sau o parte a ei, cu o FRECVENȚĂ prin care ceea ce se întîmplă de n ori se povestește
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
frame narrative]. O narațiune în care se inserează o altă narațiune; o narațiune care funcționează ca un cadru pentru o altă narațiune, oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestirea ficțională și povestirea factuală este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire minimală [minimal story]. O narațiune care reflectă numai două STĂRI și un singur EVENIMENT, în așa fel încît (1) o stare precede evenimentul în timp, iar evenimentul precede cealaltă stare în timp (și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire minimală [minimal story]. O narațiune care reflectă numai două STĂRI și un singur EVENIMENT, în așa fel încît (1) o stare precede evenimentul în timp, iar evenimentul precede cealaltă stare în timp (și o cauzează); (2) a doua stare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lamentările din pustiu); Num 14,16.23 (pedeapsa de a nu mai intra în țara făgăduită pentru cei care nu ascultă de porunci); Num 21,33-35 (text paralel cu Dt 3,1-17). În aceeași categorie de texte intră și Decalogul, inserat, cu unele diferențe, în două locuri: în Ex 20,1-17, unde nu are legătură cu contextul (și aparține probabil izvorului „sacerdotal”), și în Dt 5,6-21 unde este locul său. b) În cărțile lui Iosue și 1-2Samuel este aplicată o
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și femeii importanța cuvenită, care sunt preocupate de situația ei socială și de educația ei. 132 Ibidem, p. 253. 133 Ibidem. 55 IV. 2. Educația femeii nobile Personajele feminine boccaccești sau chauceriene apar în povestirile cadru, dar și în povestirile inserate, de aceea am putea să le acordăm o atenție diferențiată. Remarcăm la ambii scriitori preferința pentru personajul grup, mai mult sau mai puțin omogen. Superioritatea feminină este certă în cazul autorului italian, deoarece între membrii brigatei sunt șapte tinere și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este mistic și aparține lumii de dincolo. Iar Aldo Scaglione a remarcat pertinent că sentimental păcatului este absent din paginile cărții, ceea ce pune opera boccaccescă în contrast cu Divina Comedie sau Rimele lui Petrarca, de exemplu. Toate personajele, cu excepția unor exempla pioase, inserate, se poate bănui pentru a respecta tendința moralizatoare a epocii, acceptă lumea așa cum este. Conștientizează faptul că sunt neputincioase în fața neprevăzutului destin, și de aceea tânjesc imediat și chiar doresc să-și împlinească pasiunile și dorințele. Apărarea împotriva sorții și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lumină mult mai blândă, mai firească, de fapt normală, antagonismul atât de mult cultivat fiind eludat. Femeia se face demnă de respectul masculin, nu doar în spațiul conjugal, nu mai este permanent ironizată.780 și chiar dacă nu apar defecte, subtil inserate sau deduse, ale acestei donna angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
relaxare alături de o persoană pe care o îndrăgise între timp. Situații asemănătoare vom regăsi și în capodopera chauceriană. Povestea neguțătorului pare a fi un exemplu concludent a ceea ce reprezenta uneori căsnicia, mai precis un chin reciproc, deoarece nu doar istorioara inserată, despre bătrânul 875 Ibidem, vol. II, p. 86. 876 Ibidem, p. 88. 877 Ibidem, p. 181. 236 Ianuarie și infidela sa soție Mai, este o mostră a ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuvânt/propoziție supus(ă) interpretării. Așa cum, pentru a interpreta un cuvânt, acesta trebuie situat și analizat În ansamblul propoziției din care face parte, tot așa, pentru a interpreta un enunț (o propoziție rostită cu scopul de a comunica) el trebuie inserat, considerat În situația enunțării sale, adică, În termenii lui Malinowski, În contextul situației În care a fost enunțat. Acest lucru este obligatoriu deoarece limbajul, ca și la Wittgenstein și la Ogden și Richards, este considerat doar un instrument, imperfect, cu ajutorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de cazul acestor societăți. Antropologia economică pe care o fondează ar avea tocmai menirea de a studia locul și statutul economiei în diferitele tipuri de societăți. Această abordare distinge două mari figuri: primele societăți în care economia este embedded, adică "inserată" ("realitatea economică" este invizibilă, pentru că difuză, integrată printre celelalte activități și instituții umane); societățile moderne în care economia este "neinserată" (este vizibilă, instituționalizată, autonomă). Societățile umane s-ar caracteriza prin gradul de instituționalizare și de autonomie al "realității economice", definită
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o necesitate ineluctabilă ca piața să fie liberă și nimic să n-o îngrădească 69." Societatea se supune unei realități pe care o consideră transcendentală, de necontrolat. Din lucrările lui Karl Polanyi au fost reținute mai ales conceptele de economie "inserată" și de economie "neinserată". Postulatul care stă la baza cercetărilor sale a fost remarcat și discutat mai puțin: Polanyi presupune că orice societate se confruntă cu problema economică. Particularitatea lumii noastre este aceea de a face din chestiunea economică o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]