2,106 matches
-
sclerozei generalizate îl însoțesc și pe Hose Pablo la fiecare ieșire din prelungile sale tăceri. Sursa acestei paralizii pare să fie de natură erotică (în fond, toate poemele de aici sunt poeme de dragoste). Rezultatul, însă, e același, de un insolit irezistibil. Dacă e adevărat că poezia bună poate exista prin vocație (așa, substanțialist), dincolo de cultură, de exercițiu, de influențe, Hose Pablo e, dintre tineri, exemplul cel mai edificator.
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
Nicolae Scurtu Poet, jurnalist, traducător si epistolier 1 Nicolae Labiș (n. 1935 - m. 1956) reprezintă un caz insolit în literatura română, așa cum G. Călinescu, Ser-ban Cioculescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu intuiseră. Biografia și opera, la jumătate de secol de la dispariția sa fizică, rămân insuficient cunoscute atât exegeților, biografilor, cât și cercetătorilor literari. Lipsa unor restituiri complete, critice
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
De la două din constantele poeziei autorului lui Prufrock: dimensiunea înalt spirituală, aflată într-o permanentă conexiune cu dogma religioasă, și preocuparea pentru ritmuri, sincopate intenționat (doggerel, li s-a spus), atât cât să dea naștere unei muzicalități speciale (atât de insolită încât i-a adus în epocă reproșuri) de tip Stravinski, cel din Sărbătoarea Primăverii. Prima direcție e, cum s-a văzut, fundamentală: ea susține întregul proiect, holist cum e, al Cărții singure. Dar se regăsește și explicit la nivelul indicilor
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
științele exacte, filozofia analitică, orice fel de idee de la un nivel în sus... Și, à propos. Citesc cartea unui autor despre care nu-mi dau seama dacă e de o adâncime care îmi scapă sau de subtilitatea unui impostor. Telefon insolit de la o persoană din prima linie a literaturii de azi, cu care m-am încrucișat poate în două rânduri și am schimbat, poate, câte un cuvânt. E genul care-mi place, cum repede constat. Complet aiurită, spunând numai la ce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
pentru evidențierea relațiilor întreținute de Livu Rebreanu cu diversele personalități ale vremii, dar însăilând, frecvent, și seci înșiruiri de date dintr-o cronologie evenimențială a epocii, pentru a alcătui astfel un soi de caleidoscop istoric (Oglinda lumii). Rezultă astfel un insolit discurs evocator, prozatorul utilizând verbul la persoana a doua, dezvoltat într-un dialog, chipurile, direct cu personajele sale. Tonalitatea discursului e oarecum partizană, în momentele- cheie ale dezvăluirilor factologice din biografia lui Liviu Rebreanu, și e normal să fie așa
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
devine regula suprarealismului sokoruvian, cei doi interlocutori, Faust (Johannes Zeiler) și Mefisto (Anton Adasinsky) urcă în caleașca oprită fără explicație în dreptul lor. Cei doi se instalează în fața unui bărbat învelit în blănuri care nu este câtuși de puțin mirat de insolita apariție a celor doi bărbați în trăsura lui. Ceea ce spune este total neinteligibil pentru Faus, iar Mefisto nici nu-l bagă în seamă. Însă, intrigat, Faust îl întreabă pe Mefisto îndicând spre bărbatul tolănit în blănuri: „E nebun?” Calm, Mefisto
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
pricepe te silește să depui armele, abandonînd intelectul și îmbrățișînd credința. Omul se înfioară și tace, căci simte că rațiunea nu-l poate ajuta, de aceea senzația curentă este de mysterium tremendum. Întîlnirea cu sacrul e resimțită ca o ruptură insolită și fascinantă, după lecția lui Rudolf Otto privitoare la das Heilige (sacrul). Divinul coboară pieziș, izbind mintea cu evidenta lui găunoșenie irațională, de unde și vorba devenită clișeu a lui Tertulian: „Este cu totul vrednic de crezare că Fiul Domnului a
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
Simplificând la maximum, se poate spune că originalitate perfectă nu există. G. Călinescu refuză termenul, propunând, în schimb, sintagma „putere de creație”. În legătură cu Hortensia Papadat-Bengescu, nu se poate vorbi de influență în sensul curent al cuvântului. Despre imitație, doar de dragul insolitului mult promovat mai de curând de epistema postmodernă. Imitația e în firea omenească. În domeniul creației, ea are diferite etaje, de la imitația pur și simplu, la imitația necesară (canonul din muzică), până la ideea de imitatio dei . Dar cu toată condiția
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
Numai la unul dintre așezămintele care se ocupă de moștenirea tradițională se puteau număra, în repertoriul actual, 13 variante ale Mioriței, în formă de colindă. Răzbat, din aceste conexiuni, neostoite impulsuri, la atingerea lor colindele devin receptacol pentru scenarii hieratic insolite, pentru frînturi de imemorială baladă, unde se pleacă ritmat, la un soi de alegorică vînătoare. Complexe contaminații, o cercetare condusă asiduu de Monica Brătulescu făcea, verosimil, partea lor, unor enigme ce trimit la desimea umbroasă a preistoriei. Cine, de altminteri
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
această împăcare cu sine și cu sfârșitul la un om atât de plin de viață precum Matt Kowalsky. Suntem lăsați fără răspuns și pentru că regizorul mizează pe altceva, clasic și eficient, rețeta succesului, o povestire despre supraviețuire într-un mediu insolit: spațiul sideral. Dacă ne impresionează numaidecât dramatismul experienței lui Ryan, disperarea și speranța care se succed amețitor de la o situație la alta, Matt cel zâmbitor rămâne pentru mine personajul nedescoperit, misterios al filmului. Recentul All is Lost (2013) al lui
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
și valorantă a memoriei, la Petru Cimpoeșu ele sunt experimente. Un album de familie care defragmentează realitatea, în primul caz, un insectar care țintuiește simptome ale realității incongruente, în al doilea. Adaug Angelus, cartea Ruxandrei Cesereanu. Întrebarea care introduce artificial insolitul: „Și dacă, într-o bună zi, trei îngeri s-ar pogorî peste oraș?” convoacă o varietate de profesiuni, vârste, atitudini, situări, ideologii, prejudecăți, reacții. Vezi și Dan Lungu, Raiul găinilor. Șeherezada. O variantă de defragmentare pe dos, la aceeași Ruxandra
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
au ca obiect creația unor monștri sacri ai dramaturgiei universale, mă gândesc la Shakespeare și Cehov, dar și a unor regizori ca Brook, Grotowski, Strehler, relaționând lectura textului cu cea a spectacolului, descoperă valori tematice și existențiale inedite, surprinzătoare prin insolitul și substanțialitatea lor. De la o carte la alta, ascensiunea sa e uimitoare și nu trebuie să ne ferim de cuvinte mari. Faima lui a ajuns să fie comparabilă cu aceea adusă lui Mircea Eliade de monumentala Istorie a religiilor. Ca
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
Ungaria, cât și Alexander Balanescu, originar din România și afirmat în Anglia, sunt nume de referință în peisajul postmodernității muzical-improvizatorice. În pofida amenințării ploii, spectatorii din pitorescul patio al Castelului le-au urmărit cu interes și empatie demersurile acustice, cu rezonanțe insolite în multisecularul edificiu. Pe de altă parte, în cazul ambilor interpreți - cunoscuți pentru sociabilitatea lor muzicală - evoluția solo mi s-a părut a avea un caracter prea restrictiv, cu efecte monocorde. Amândoi ar fi fost net avantajați în versiuni ce
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
și Euler, reconstituind istoria lui Charles Meusnier (ale cărei contribuții de geometrie diferențială constituie, B.S. dixit, „singura contribuț ie originală” în materie în „lungul interval dintre lucrările lui Euler și cele ale lui Gauss”), evocînd, cu talent de moralist, figura insolită a matematicienei Sophie Germain (1776-1831) și sintetizînd, într-un fascicul, multe dintre aceste observații într-un eseu intitulat Despre curbură (partea întîi) cu o „replică” omonimă cîteva capitole mai încolo. Era să omit, pe aceeași linie... curbă, strălucitorul eseu „hilbertian
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
la ora 11:00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din București, să vă convingeți încă o dată de talentul actorului Marius Manole, care interpretează rolul medicului din „Două nuvele", opera originală și surprinzătoare a lui Mihail Bulgakov, un amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor. Audiția producției „Două nuvele" de Mihail Bulgakov - "Ștergarul cu cocoș" și "Beregata de oțel" -, care a primit „Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
crunte îndurate în perioada când a fost interzis de către puterea sovietică, traiul la limita supraviețuirii și tot zbuciumul personal aveau să-și pună, fără îndoială, amprenta asupra unei opere originale și surprinzătoare, rod al unei imaginații extraordinare, amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor.
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
George Muntean, Ion Vlad, Mircea Iorgulescu, Petru Poantă, Mihai Ungheanu ș.a. Actuala formă, masiv integratoare și diversificată, Mozaicul istorico-literar e de altfel în spiritul lui Dinu Pillat. E de-ajuns să citim studiul despre Marin Sorescu (din capitolul Cazuri literare insolite), ca să înțelegem cât de poliedric înțelegea autorul lui investigația monografică. Trecuseră numai cinci ani de la debutul lui Sorescu, iar Dinu Pillat deja îl privea ca pe un mare scriitor. (Asumându-și astfel destule riscuri). Despre o metafizică a parodistului din
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
în epocă, dar și, până astăzi, în afara ei. Un fapt remarcat și de George Ardeleanu este acela că în genere cei care au scris despre Mozaicul istorico-literar au discutat mai ales partea a doua a cărții (ce cuprinde Cazurile literare insolite și Reconstituirile biografice), sintezele de la început (Aventura poeziei în plan teoretic și Cu privire la roman) părând să-i intereseze mai puțin. Paradoxul face ca, ocupându-se cu acribie de umplerea acestui gol, prefațatorul să contribuie, fără să vrea, la perpetuarea vechiului
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
bay rum, scrum umed și tabac gris, la care se adaugă o urmă de parfum distins. Mai târziu, toate acestea vor ajunge să se contopească într-o aromă inconfundabilă - mireasma morții”. Astfel este anticipată o poveste ciudată cu un personaj insolit, „un dandy incurabil care ducea viața unui cerșetor”, care mai întâi devine prietenul autorului, fiind protejat de acesta precum un copil, iar mai târziu se va transforma într-un soi de căpușă de care Miller nu mai știe cum să
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
a volumului, și anume „Lirism, amendament al inteligenței și luciditate ironică” și „Un hierofant al poeziei: Vladimir Streinu”. Acestea, figurând deja în Spectacolul rezonanței, ar fi parazitat inutil cel de-al treilea capitol al Mozaicului istorico-literar, cel intitulat „Cazuri literare insolite”, alterându-i structura stabilită de Dinu Pillat în ultima versiune antumă. Astfel reconstituit, se poate spune că volumul se apropie pe cât de mult se poate de intenția ultimă a autorului său. Specialistul poate urmări, așadar, sinuozitățile unor texte care, fără
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
celor trei volume aparține subsemnatei. (L.V.R.) Luminița Voina-Răuț: Andrés, spunea Julio Cortázar că, în viziunea lui, povestirea este ca fotografia, iar romanul aidoma filmului. Tu ești deopotrivă autor de povestiri și de romane. Ai publicat deja două volume de povestiri insolite, Buna intenție și A încetat ploaia, fiecare povestire fiind ca un miniroman, mă înșel cumva? Andrés Barba: De fapt, mie îmi place să cred că nu scriu povestiri, ci „nouvelles”, cu suflul unui roman adevărat, dar cu mai puține personaje
„Am stat o săptămână în casa lui Llosa“ Interviu cu scriitorul spaniol Andrés Barba by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2992_a_4317]
-
ca niște simple păpuși mecanice, cu alte cuvinte inconștiente de subtilitățile și subtilizările de informații care circulau înlăuntrul careului nostru; repet: lucrul cel mai cumplit nu era că eu sau doamna S. ne comportam ca niște contururi perfect previzibile unui insolit teatru de păpuși, ci că eu sau poate ea, într-un mod oribil, încetam, într-un anume punct, să mai fim păpuși, transgresam, într-un fel, perfecțiunea duplicității noastre pentru a trăi, fie și numai preț de o clipă, perfecțiunea
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
în Acțiunea din 6 și 12 februarie 1942. Va fi interesantă identificarea, cândva, a prototipului real al acestui personaj, lucrat în mod evident �după natură". Sunt șanse mari ca o altă remarcabilă proză, necunoscută până astăzi istoricilor literari, cu subiect insolit și dificil de clasat, I-a pus Dumnezeu mâna în cap, să fie încă o recuperare din versiunea revizuită a Mălurenilor. A apărut tot în 1942, în Vremea din 3 mai, cu mențiunea �Nuvelă de E. Lovinescu". Scrise cu un
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
situează poezia lui Nichita Danilov ("Tradiția de la care se poate revendica este, în chipul cel mai evident, a unui anume expresionism ce mai păstrează ceva din scenografia romantică, trecut prin angoasele imageriei de coșmar suprarealist, cu dislocările și recombinările-i insolite, dar conservînd un număr de repere mitice constante, cu precădere din teritoriul simbolic biblic"). Observații la fel de pătrunzătoare, demne de reținut, despre întreaga generație ca și despre cîteva din volumele ei reprezentative. În fine, este profesorul clujean într-o cu totul
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
romane ale ciudatului scriitor evreu, Adriana Babeți, în prefața ediției, pune foarte bine în ecuație toate datele cazului interbelic reprezentat de H. Bonciu. Un studiu serios de istorie literară, cel mai documentat profil de până acum al scriitorului, reconstituie portretul insolit al celui care semna uneori cu pseudonimul Sigismund Absurdul. Reconstituie, de asemenea, atmosfera literară a anilor 1934-1937, dosarul de presă al procesului iscat de scandalul acuzelor de pornografie, atitudinea criticii postbelice și meditează la posibilitatea instituirii unui nou canon. Bazându
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]