2,850 matches
-
cea instructivă, cu unele diferențe. Astfel cadrele didactice cu experiență În Învățământ mai mare de zece ani (62,5% acordă mai mare importanță acestei activități decât cadrele tinere (52,1%, În timp ce profesorii diriginți (58% acordă mai puțină importanță decât Învățătorii/ institutorii (60,4%. sau frâna comunicarea. 3 Stilul de conducere al liderilor formali Itemul al treilea a vizat identificarea calităților În funcție de care sunt investiți liderii oficiali ai clasei; În timp ce cadrele didactice cu experință optează pentru liderul permisiv, comunicativ, perseverent, care-i
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
liderii oficiali ai clasei; În timp ce cadrele didactice cu experință optează pentru liderul permisiv, comunicativ, perseverent, care-i stimulează pe ceilalți În realizarea sarcinilor (stilul democrat, cadrele tinere consideră mai potrivit liderul autoritar, intransigent, inteligent și onest (stilul autoritar. Numărul Învățătorilor/ institutorilor care preferă liderul democrat este mai mare (62,5% față de cel al profesorilor diriginți (48%. Apreciem că, În general, dascălii doresc ca elevii pe care-i investesc cu diverse roluri să corespundă propriului stil de conducere. 5 Structura informală a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
clasă. - Numărul cadrelor didactice care nu cunosc elevii cei mai populari/ mai puțin agreați de colegii lor este mai mare În cazul cadrelor cu experiență (8,3% și mai redus În cazul cadrelor tinere (6,2% ; aceeași situație Între Învățători/ institutori și profesori diriginți. - Elevii izolați din grup nu sunt cunoscuți de un număr mai mare dintre cadrele tinere (16,6% comparativ cu cele cu experință (10,4%, În timp ce numărul Învățătorilor care nu cunosc acest aspect este mult mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
vizat evidențierea unor posibile/ reale surse de tensiune Între Îndrumătorii de grupuri școlare și membrii acestora. Datele obținute la modul declarativ evidențiază că majoritatea diriginților (70% susțin că nu există surse de tensiune Între ei și elevi, În timp ce numărul Învățătorilor/ institutorilor este mult mai mic (43,7%; diferențe În acest sens există și Între cadre didactice cu experiență (62,5% și cele cu experiență redusă (52,1%. Dincolo de conotațiile pe care educatorii le dau expersiei "surse de tensiune", există realitatea care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
iau cunoștință de problemele/ frământările grupului. Pentru cea mai mare parte a educatorilor 23% 29% 48% 1 2 3 23% 52% 25% 1 2 3 92 majoritatea informațiilor provin de la elevi, cu unele diferențe Între profesori diriginți (66% și Învățători/ institutori (54,1%; Între cadrele didactice cu experiență (70% și cele foarte tinere (50%. Datele indică faptul că există și educatori care preferă să cunoască aceste probleme În mod nemijlocit, fără intrmediar; cele mai preocupate În acest sens sunt cadrele tinere
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În activitatea de cunoaștere (științifică a grupului școlar; gradul de stăpânire și aplicare a unui set de metode, tehnici și instrumente specifice. Din analiza datelor obținute prin completarea acestui item a reieșit faptul că, cea mai mare parte dintre Învățători/ institutori (60,4% utilizează foarte des metoda observației, În timp ce profesorii diriginți apelează la această metodă În proporție mai mică (25%. Diferențe În ceea ce privește frecvența utilizării observației există și Între cadrele didactice cu multă experiență (45,8% și cele cu experiență
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
peste 65% dintre subiecți, există și un număr redus de cadre didactice (4,1%, În special diriginții și cadrele cu experiență În Învățământ care le consideră ineficiente. 6 Datele obținute prin completarea acestui item evidențiază faptul că pentru cei mai mulți dintre institutori (60% și pentru mai puțin de jumătate dintre profesorii diriginți chestionați, prioritară este cunoșterea relațiilor afectiv- simpatetice dintre membrii grupului; pentru celelalte categorii de cadre didactice (cu experiență redusă/ cu experiență bogată În Învățământ este mai importantă stabilirea/ respectarea regulilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
răspunsurile primite la itemul 19. Contrar așteptărilor cele mai multe cadre didactice au plasat pe primul loc Universitatea, pe locul doi C.C.D., iar pe locul trei O.N.G.-urile; C.J.A.P.P. este o instituție necunoscută pentru 97% dintre cadrele didactice. Punctual, institutorii au mai mare Încredere În instituțiile menționate (60,4% comparativ cu profesorii diriginți (47,9%, iar cadrele tinere (37,5%, la rândul lor, au mai multă Încredere decât cele cu experiență (31,2%. În schimb, O.N.G.-urile sunt credibile
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
comparativ cu profesorii diriginți (47,9%, iar cadrele tinere (37,5%, la rândul lor, au mai multă Încredere decât cele cu experiență (31,2%. În schimb, O.N.G.-urile sunt credibile pentru diriginți (25% și mai puțin credibile pentru Învățători/ institutori (16,6%. În concluzie, din datele obținute, prin completarea chestionarului reiese că activitatea de cunoaștere a grupului școlar este caracterizată de un ansamblu de disfuncții; educatorii cunosc și utilizează un număr redus de metode și instrumente specifice care le sunt
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
datele obținute prin completarea itemului 13 al chestionarului pentru cadrele didactice (ce viza evidențierea metodelor specifice de cunoaștere științifică a grupului și frecvența utilizării lor de către subiecții chestionați problema În discuție se completează cu noi aspecte. Dacă cei mai mulți dintre Învățători/ institutori (60,4% declară că folosesc foarte des observația, profesorii diriginți o utilizează În aceeași măsură, dar În proporție mai mică (25%; numărul cadrelor tinere care apelează foarte des la observație este mult mai mic (29,1% față de cel al cadrelor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
proporție mai mică (25%; numărul cadrelor tinere care apelează foarte des la observație este mult mai mic (29,1% față de cel al cadrelor cu experiență bogată În Învățământ (45,8%. Prin acest subindicator se confirmă ipoteza de lucru 2 (Învățătorii/ institutorii acordă mai mare importanță activității de cunoaștere a grupului, comparativ cu profesorii diriginți. În privința utilizării tehnicilor sociometrice se poate constata că ele sunt necunoscute pentru multe cadre didactice și mai puțin facile pentru altele. Testul sociometric, de exemplu este necunoscut
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
35,4% comparativ cu cele cu experiență (25% ,pentru un număr mai mare de diriginți (33,3% decât de Învățători (27%. Matricea sociometrică nu este folosită de un număr mai mare de cadre, comparativ cu testul sociometric; astfel, numărul Învățătorilor/ institutorilor (41,6% care nu folosesc acest intrument este mai mic decât al profesorilor diriginți (52%.Prin acești 2 subindicatori se confirmă iopteza de lucru nr. 2. Paradoxal, numărul celor care au declarat că nu folosesc deloc sociograma este mult mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cadrelor didactice (profesorii, precum și învățătorii de la școlile de aplicație) a constituit o preocupare de prim ordin, răspunzând, astfel, întrebării: cui încredințăm formarea viitorilor formatori? Este de la sine înțeles că în Școlile Normale, precum și în Colegiile Universitare care pregătesc învățători și institutori, prestațiile didactico educative trebuie să fie de o calitate ireproșabilă, să constituie modele pentru cei ce, la rândul lor, vor educa pe alții. Acceptând adevărul axiomatic că nu poți face educație altora, dacă tu însuți nu ești bine educat, subscriem
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a selecției materialului uman ce urmează să fie pregătit pentru a deveni învățători și educatoare) apare, în mod firesc, întrebarea: ce fel de criterii de selecție operează în școlile particulare (postliceale, fundații, colegii etc.), care pregătesc învățători, educatoare sau chiar institutori? Nici unul! Reclamele difuzate prin presa scrisă, radio, televiziune etc. fac oferte de primire a absolvenților de liceu, cu și fără Diplomă de bacalaureat, fără concurs de admitere, fără probe de aptitudini, fără măcar un examen medical, care să ateste sănătatea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
probe de aptitudini, fără măcar un examen medical, care să ateste sănătatea fizică și mentală a candidaților. Singurele criterii sunt taxele de înscriere și de școlarizare, deloc neglijabile, pe care trebuie să le achite aspiranții la diploma de învățător-educator sau institutor, transformându se, astfel, o activitate de importanță maximă pentru națiune, în S.R.L.-uri care comercializează diplome. Stimați guvernanți, care aprobați asemenea practici, dar vă trimiteți proprii copii și nepoți să învețe la școli de elită din străinătate, gândiți-vă și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
calculează punctajul pentru fiecare dimensiune și se raportează la numărul maxim de puncte pentru dimensiunea respectivă din tabelul de mai sus. Fișă-cadru de evaluare/monitorizare a calității activității didactice - observarea predării și învățării - (adaptare după AEC România) Școala: Școala: Profesor/institutor: Efectivul de elevi: Observator: Funcție: Disciplina: Nivel/an de studiu: 1. Pornind de la premisa că sunteți managerul unei instituții școlare, prezentați sinteza unei strategii de ameliorare a calității vieții școlare și a serviciilor educaționale oferite beneficiarilor. 2. Elaborați un cadru
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în alt sat, motivându-și astfel hotărârea: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. Iată un alt caz, în care omenia revizorului ni se dezvăluie în toată frumusețea ei: institutorul clasei a III-a de la școala primară de băieți din Vaslui, care a obținut „congediu, pentru a-și căuta de sănătatea sa cu totul zdruncinată... n-au avut nici un rezultat”. El nu mai putea stăpâni elevii, dovedindu-se „incapabil de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
corecției jurnaliere... E drept că unele momente ies cu artă: "...pe Podul Mogoșoaii? Și șart, part! O pereche de palme fierbinți peste urechile degerate." Mare paranteză ni se deschide pentru motivul corecției intempestive. Palmele jupînilor (1st place) , ale taților, amicilor, institutorilor, ba chiar a lui Lefter ("Și-i trage Țîchii o palmă, s-o năucească") se aud cum răsună în toată opera, ca un contrapunct impetuos. După caz, pot surveni și replicile, nu excluse din schema (sau scena) provocării. Iată una
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a soarelui, în țările calde, i se datorează excesului de umilințe, corvezi, ocări și lovituri. În disprețul profund din care nu-l mai scot oamenii, trebuie spus că școala noastră laică își are partea ei de responsabilitate. În secolul trecut, institutorii Republicii încă mai puneau pe capetele elevilor slabi la învățătură o "bonetă de măgar", pentru a-i face ținta batjocurii. Pentru că, într-adevăr, spre deosebire de învățător (de școală și nu numai), care are privilegiul, imensul avantaj de a se fi născut
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Trei Ierarhi ădirector și profesor Titu Maiorescu, mai mic decât C.). Maiorescu îl apreciază și-l pune învățător la Școala primară nr. 1 din Iași. La terminarea școlii preparandale, C. se clasează pe locul I. La 10 iunie 1865 devine institutor, cu certificat de absolvire. Are 28 de ani, e însurat, are și-un băiat, Constantin ănăscut la 19 dec. 1860).Acum îi moare și mama, Smaranda, bolnavă de epilepsie 8 ăde aceeași boală va suferi și Ionică). Timp de 12
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a fost reprimit în rândul clerului, ca diacon. Timp de 25 de ani, Creangă slujește școala, fiind un excelent pedagog, chiar dacă fusese destituit din învățământ între 1872-1874. E autorul unui număr de 4 manuale școlare, scoase în colaborare cu alți institutori. După un proces lung, tribunalul dă o decizie de divorț și Creangă are câștig de cauză, în procesul cu Ileana, primind copilul în îngrijire. Constantin avea 12 ani și tatăl său grijuliu caută o căsuță potrivită. O găsește în mahalaua
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
multe etape, implicând modificarea unor trăsături. Preocuparea fundamentală a primilor ani de viață este jocul, fără ca Nică să se deosebească în acest sens de ―copilul universal-, așa cum apare în vorbele tatălui, Ștefan a Petrei: ―Dacă-i copil să se joace...... -. Institutorul,Creangă știe că jocul presupune spirit inventiv, bucurie ă―....mă făceam tot mai neastâmpărat...-). În consecință, jocul presupune ―năzbâtii-, năstrușnicii. Uneori, Nică, agasează prin năzdrăvăniile lui pe cei din jur care-l etichetează drept―ușernic-, ―zbânțuit-, sau ―spânzurat-. Vârsta primilor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ănarquoise), dar și cu vigoare expresivă. În medalionul ăfișa de autor) asupra lui Creangă din cuprinsul Antologiei, Iorga apasă pe excentricitatea humuleșteanului, care a schimbat rând pe rând mai multe ocupații, de la preoție la a fi negustor și mai apoi institutor, dar mai ales pe faptul că simte cu adevărat și autentic "țarina", pământul natal, teluricul originar. Câțiva ani mai târziu, într-o altă panoramă destinată cunoașterii literaturii române peste hotare, cu deosebire în spațiul francez, Les écrivains réalistes en Roumanie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
elaborate noile planuri și programe de învățământ, manualele și sistemul de evaluare, fiind demarate în același timp și măsurile organizatorice de generalizare a obligativității frecventării învățământului preprimar la grupa pregătitoare, de încadrare treptată a rețelei învățământului preșcolar și primar cu institutori, de formare și perfecționare profesională a cadrelor didactice. Fiecare disciplină prevăzută în planul de învățământ a trebuit să-și redefinească obiectivele și să le eșaloneze pe anii de școlarizare în concordanță cu obiectivele generale ale ciclurilor curriculare, să-și restructureze
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
elaborate noile planuri și programe de învățământ, manualele și sistemul de evaluare, fiind demarate în același timp și măsurile organizatorice de generalizare a obligativității frecventării învățământului preprimar la grupa pregătitoare, de încadrare treptată a rețelei învățământului preșcolar și primar cu institutori, de formare și perfecționare profesională a cadrelor didactice. Fiecare disciplină prevăzută în planul de învățământ a trebuit să-și redefinească obiectivele și să le eșaloneze pe anii de școlarizare în concordanță cu obiectivele generale ale ciclurilor curriculare, să-și restructureze
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]