1,112 matches
-
de succes. În același timp este clar că a rămâne în afara "Europei" nu era o opțiune realistă, dată fiind locația României în colțul sudestic al continentului. Cu cine să interacționeze economic românii, dacă nu cu restul Europei? Prin urmare, procesul integrativ condus de UE este necesar, iar apartenența la o comunitate lărgită, fie formal, fie prin intermediul unor acorduri speciale, a devenit o necesitate, deoarece foarte puține state își pot permite să rămână în afara organizației. Ca atare, succesul integrării României (și al
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
intern. Funcționalitatea mișcării este datorată unui ansamblu În care intră analizatorul acustico- vestibular, cel de captare a stimulului auditiv (poezia,, melodia) și de echilibru al mișcării, proprioceptiv și optic. Astfel se determină o conceptualizare a actului motric și declanșarea mișcării integrative senzorimotrică (definirea ritmului, adaptarea la condițiile interne și externe de execuție, etc). Rolul esențial de conducere periferică senzitivo-motorie revine axului cerebrospinal bazat pe structurile kinestezice (proprioceptive) și cele efectoare (musculare). Neocortexul, forma dezvoltării complexe a scoarței cerebrale, condiționează perfecționarea funcțiilor
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
în înlănțuirea valorilor, ea apare când ca scop, când ca mijloc. Valorile teoretice, estetice, morale și religioase sunt scopuri absolute, pentru că conștiința nu le postulează ca mijloace în vederea atingerii unor scopuri mai înalte. Valorile mai pot fi integrabile, neintegrabile sau integrative, adică ele pot fi însumate în structuri axiologice mai cuprinzătoare (valori economice), pot să se refuze lucrării de însumare (valori estetice), sau pot lucra ca factori însumativi (valori religioase). O valoare integrabilă nu este neaparat și o valoare-mijloc; ea poate
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
estetice), sau pot lucra ca factori însumativi (valori religioase). O valoare integrabilă nu este neaparat și o valoare-mijloc; ea poate fi o valoare-scop. Deci, o valoare poate fi reală sau personală, materială sau spirituală, mijloc sau scop, integrabilă, neintegrabilă sau integrativă, liberă sau aderentă față de suportul ei concret, perseverativă sau amplificativă prin sensul și ecoul ei în conștiința subiectului. Ceea ce P. Andrei în 1945 desemnează prin valori primare și valori derivate apare la M. Rokeach în 1973 ca valori terminale și
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
Procesele ce influențează comportamentul agresiv / 99 Factorii biologici ai comportamentului agresiv uman / 99 Factorii cognitiv-afectivi ai comportamentului agresiv / 113 Capitolul V Abordarea teoretică a comportamentului agresiv / 121 Perspectivele teoretice tradiționale / 122 Teoriile socio-cognitive / 134 O privire de ansamblu asupra teoriei integrative / 148 Capitolul VI Metodele folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive / 151 Studiul experimental și non experimental / 153 Capitolul VII Diferite arii de cercetare / 181 Războiul: violența instituționalizată sau instituționalizarea violenței / 181 Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
psihicului. Într-o primă etapă, vom face o scurtă trecere în revistă a perspectivelor tradiționale. Apoi vom prezenta teoriile cele mai recente asupra comportamentului agresiv. Obiectivul acestui capitol este de a arăta că cercetările au evoluat în direcția unui model integrativ care pune accentul pe importanța proceselor afectiv-cognitve. Perspectivele teoretice tradiționale Teoriile mecaniciste asupra comportamentului agresiv Concepția mecanicistă despre agresivitate se bazează pe o concepție cibernetică a sistemului nervos conform căreia diferitele comportamente ale unui organism sunt rezultatul contextelor sociale în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentului agresiv nu pot fi disociate de antecedentele acestuia, de consecințele și procesele care intervin între condițiile de instigare și de manifestare a comportamentului. Pentru a înțelege pe deplin complexitatea învățării, dezvoltării și păstrării comportamentului agresiv, modelele recente sunt denumite integrative pentru că consideră că atât evenimentele de dinaintea agresiunii, cât și cele de după interferează fără încetare pentru a asigura continuitatea relației individului cu mediul său social. În analizele pe care le efectuează, teoreticienii țin cont de nivelurile diferite de funcționare atât pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aceluiași scenariu produce formarea unor scenarii mai complexe. Repetarea acțiunii se transformă într-o ocazie nouă de reevaluare a oricărui alt scenariu. Unele scenarii învățate inițial ar putea fi considerate inadecvate pentru reluările ulterioare. O privire de ansamblu asupra teoriei integrative Cercetările au arătat că analiza descriptivă a comportamentului agresiv este la fel de complexă precum analiza proceselor subiacente. Studiile clasice au fost făcute mai ales pentru a scoate în evidență factorii declanșatori și pentru a identifica diferitele forme de manifestare a agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Mediul înconjurător 38 fizic 9, 38 social 9, 47, 70 Memorie structurată 213 Meta-analiză 22, 24, 28, 64, 173-174 Metafora mersului la cumpărături (shopping) 79 Mijloace media 96 Mișcare voluntară 118 îndoire-întindere 178 Model de prelucrare a informației 135, 142-143 integrativ 145-150 multidimensional 149 unic 145 Moderator 113 Modulare cognitiv-afectivă 113-120 contextuală 118 N Negativă credință 12 emoție 12 motivare 12 Neglijență 73-75 Neuro motorie 120 vegetativ 118, 120, 150, 179 Nevoi fundamentale 20 personale 75 Normă 58, 63, 76, 234
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și paraverbale ale politeții negative Strategii subsumate politeții negative Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale prevenirea feedback-ului negativ al interlocutorului prin: (a) formularea de scuze, explicații/motivații etc.; (b) formularea indirectă/non-imperativă/ impersonală/ modalizatoare a unei solicitări; (c) formularea integrativă a unei solicitări (a) Scuze de deranj, trebuie să iau ceva din bibliotecă. (b) Ai putea să-mi (mai) dai câteva informații despre documentele pe care trebuie să le aducem mâine? Să scrie cineva procesul-verbal! Lucrăm în liniște... Poate-mi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
procesul civilizării, a modului în care obiectivele instituționale au fost atinse. Indicatorii sînt normativi, căci pot fi interpretați în funcție de criterii sau puncte de referință precise (de exemplu, eficiența poate fi evaluată în funcție de starea recidivei). În același timp, ei sînt și integrativi, căci furnizează informații pentru o interpretare cantitativă simplă și facilă, care permite luarea unor decizii la nivel superior. Indicatorii măsoară aspecte instituționale importante într-o manieră clară și fără echivoc, cu un nivel de abstractizare ridicat, evaluînd într-o măsură
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
elaborare și planificare a conținuturilor, se impun modalități noi de selecție a informațiilor ce vizează descongestionarea programelor școlare, dar și criterii de organizare, ierarhizare, de creare și aplicare cât mai potrivite a realității și obiectivelor educaționale privind realizarea unei viziuni integrative, holistice asupra fenomenelor cultural-artistice la elevi. Imaginea holistică a unui fenomen - de orice natură - se realizează benefic atât pentru educator cât și pentru cel educat prin intermediul conexiunii disciplinare, aceasta cunoscând patru nivele de concretizare: multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. în
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
dilemei Interdisciplinaritatea - opțiune sau necesitate?, am opta, cel puțin în ceea ce privește predarea-învățarea în cadrul orei de limba și literatura română, pentru cea de a doua variantă; și aceasta din câteva considerente simple: 1. această materie de studiu este ea însăși o „disciplină integrativă” 2. la nivelul fiecărei clase de elevi în parte ne adresăm inteligențelor multiple 3. există conținuturi care, prin însăși natura lor intrinsecă, nu pot fi altfel însușite în mod eficient. Și argumentele ar putea, desigur, continua. Le dezvoltăm succesiv: 1
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
elemente comune: ex. prezentul indicativului și cel al conjunctivului, morfeme care marchează opozițile sau recurențele între perfect simplu și mai mult ca perfect etc. Specialiștii în didactică, observă îndreptățit că «materia școlară limba și literatura română este, în esența ei, integrativă, deoarece urmărește familiarizarea elevilor cu două domenii distincte: fenomenul lingvistic și cel literar. Acest proces presupune asimilarea unor principii, concepte și trategii conturate de științele limbii și de științele litaraturii, precum și practicarea lor: mă refer la analiza lingvistică și la
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
element esențial în aplicarea teoriei inteligențelor multiple la clasă este cunoașterea profilului de inteligență al elevilor. Aflarea punctelor "tar"i și "slabe" este esențială pentru stabilirea strategiilor de diferențiere și individualizare.<endnote id="8"/> Astfel, un demers cu caracter interdisciplinar/integrativ, devine unicul adecvat acestui deziderat (de altfel, destul de greu de realizat încă!). O simpla căutare în spațiul virtual oferă câteva sugestii pentru modul de concepere a unei lecții adaptate specificului individual, cum ar fi de exemplu, un proiect didactic care
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
în care nu mai resimt presiunea unei materii obligatorii. NOTE, BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE WEB: <endnotelist> 1 Crișan, Alexandru, Reforme curriculare și obiective transdisciplinare, în Rev. „Perspective”, nr. 2/2003, p. 14 2 Pamfil, Alina, Studiul limbii și literaturii române. Perspectivă integrativă și perspectivă transdisciplinară, în „Perspective”, revistă de Didactica limbii și literaturii române, nr. 2/2003, p. 5 3 ibidem, p. 3 4 ibidem, p. 4 5 Papadima, Liviu, O disciplină in(ter)disciplinată, în „Perspective”, revistă de Didactica limbii și
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
întreprinderi de la noi cărora le lipsesc mijloacele necesare (nu numai financiare) de practicare a inovării. Subpunctele care urmează acestui paragraf vor trata aspectele particulare ale problemei inovării. Ceea ce vrem a sublinia acum constă în necesitatea de a avea o viziune integrativă asupra întreprinderilor. Întreprinderile fac parte dintr-un ansamblu instituțional care funcționează într-o strânsă conexiune. Întreprinderile noastre (cu capital prioritar românesc) au capacități limitate de cercetare-inovare pe cont propriu. Pe de altă parte, institutele de cercetare și universitățile nu au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
asigurat în timp viabilitatea. Un tablou al evoluției conceptului ne oferă M. Zlate (2004, p. 90) care încearcă o etapizare a tuturor definițiilor: 1. Perioada anilor 60, în care organizațiile au fost definite prin intermediul scopurilor, structurilor formale și în manieră integrativă. 2. Perioada anilor 70 80, când organizațiile au fost definite ca activități umane. Divergențele generate de aceste abordări au vizat tipologia activităților, mai exact: putem spune că toate activitățile reprezintă organizații? Eludează acestea rolul indivizilor într-o organizație? Răspunsurile au
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atunci, care de cele mai multe ori se epuiza într-o mecanică cu finalitate speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care să confere acțiunilor investigatoare valoare și o putere integrativă necunoscută înainte. Conceptual, în locul lanțului silogistic deductiv riguros moștenit de la Aristotel, Bacon a propus introducerea unor reguli diferite, pe cele proprii metodei inductive de gândire logică. Aceasta era la fel de riguroasă, dar avea o altă construcție formală, cu avantaje substanțiale în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de altă parte, de a fi și organul de unde se culeg și transmit informații asupra efectuării acțiunii (b). O accepțiune ce corespunde unei deschideri mai largi privind suportul reflex al comportamentului, de cuprindere mult mai elastică și deterministă a mecanismelor integrative ale organismului, realizată în funcție de variațiile mereu schimbătoare ale mediului înconjurător. Despre concepția lui Secenov s-a apreciat pe drept cuvînt că a avut meritul de a aduce explicația reflexologică aproape de determinismul cauzal propriu vieții psihice. Dar ceea ce astăzi se cataloghează
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Boțan, M., Telepreședinții: radiografia unei campanii prezidențiale. Comunicare.ro, București, 2011. Dahlgren, P., "L'espace public et l'Internet. Structure, espace et communication", în RÉSEAUX 100 (2), 2000, pp. 104-145. D'Angelo, P., "Studying framing in political communication with an integrative approach", în American Behavioral Scientist 56 (3), 2012, pp. 247-259. Delli Carpini, M. X., "Gen.Com: Youth, civic engagement and the new information environment", în Political Communication 17, 2000, pp. 341-349. de Vreese, C. H., Framing Europe: Television News and
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ed.), Feeling Politics: Emotion in Political Information Processing, Palgrave MacMillan, New York, NY, 2006, pp. 3-45. Marcus, G. E., Neuman, W. R. și MacKuen, M., Affective Intelligence and Political Judgment, University of Chicago Press, Chicago, 2000. Matthes, J., "Framing politics: An integrative approach", în American Behavioral Scientist 56 (3), 2012, pp. 247-259. Mead, G. H., L'Esprit, le soi et la société, PUF, Paris, 1934/1963. McCombs, M., Setting the Agenda: The Mass Media and Public Opinion. Polity Press, Cambridge, 2004. McCombs
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
suficientă, determinarea și elaborarea acestuia fiind îngreunată de anumite aspecte subiective, dintre care amintim: - relațiile de joc dintre jucători, care nu sunt întotdeauna perfect coordonate în realizarea scopului propus; - existența în competiție a factorului joc, cu rol determinat și caracter integrativ; - situațiile neprevăzute multiple ivite pe parcursul jocului. - acțiunea de multe ori necontrolabilă a factorilor interni și externi, în condițiile competiției, în care survin numeroase variabile tactice, adesea imprevizibile, care pot modifica (uneori esențial), modelul de joc deja cunoscut și perfecționat. Prin
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente / 66 3.3.2.Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii / 69 3.3.3 Teorii integrative și comprehensive / 74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe indivizi să consume droguri. Aceste teorii au fost grupate de Becona în (Abraham, P., 2004, p. 21. apud Becona): * teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente; * teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii; * teorii și modele integrative sau comprehensive. Sintetic, prezentăm aceste teorii și modele explicative în fig. 4. Figura 4: Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]