4,125 matches
-
vastă, e concepția materialistă. Acum patruzeci de ani, concepția aceasta a fost formulată de Karl Marx, genialul fondator al socialismului științific, împreună cu Fr. Engels, colaboratorul său. După concepția materialistă, factorul hotărîtor în mersul istoric al omenirei n-a fost nici intelectul, nici pornirile și pasiunile omenești, ci bazele materiale ale societăței, modul de producere și de împărțire a produselor trebuincioase traiului. Un sociolog poate găsi explicația vieței sociale în economia socială, care e fiziologia societăței. într-un cuvînt, mersul economic, procesul
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
28 octombrie 1704. Locke a continuat linia empiric-materialistă a lui Bacon și Hobbes, fundamentând orientarea senzualistă în teoria cunoașterii. Opera celebră a lui J. Locke, care a exercitat foarte mari influențe, se intitulează: "An essay concerning human understanding" (Eseu asupra intelectului omenesc), 1689-1690. Combătând teoria idealistă a ideilor înnăscute, Locke afirmă în această operă că toate cunoștințele provin din experiența senzorială. După el, mintea omului este la naștere ca o foaie nescrisă ("white paper, void of all characters") ("tabula rasa"): "În
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
omenesc), 1689-1690. Combătând teoria idealistă a ideilor înnăscute, Locke afirmă în această operă că toate cunoștințele provin din experiența senzorială. După el, mintea omului este la naștere ca o foaie nescrisă ("white paper, void of all characters") ("tabula rasa"): "În intelect nu există nimic fără să fi fost înainte în simțuri". Locke a făcut totuși unele concesii idealismului, admițând, alături de experiența internă, ca un izvor de sine stătător al cunoașterii și formulând teoria calităților secundare, după care calitățile "secundare" (culoarea, gustul
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
a fost criticată de pe pozițiile senzualismului materialist de Locke, Condillac ș.a. Materialismul dialectic respinge "teoria ideilor înnăscute", arătând că izvorul tuturor cunoștințelor noastre sunt senzațiile și percepțiile, care reflectă lumea obicetivă. Locke spune că nu există idei și principii înnăscute. Intelectul nu este în posesia anumitor idei cu care vine pe lume, când se naște omul. Ci toate ideile, fără deosebire, pe care le posedă intelectul, îi sunt procurate de simțuri, îi vin de la percepții. Intelectul, prin urmare, nu posedă originar
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
și percepțiile, care reflectă lumea obicetivă. Locke spune că nu există idei și principii înnăscute. Intelectul nu este în posesia anumitor idei cu care vine pe lume, când se naște omul. Ci toate ideile, fără deosebire, pe care le posedă intelectul, îi sunt procurate de simțuri, îi vin de la percepții. Intelectul, prin urmare, nu posedă originar și nici nu poate crea idei, ci el numai prelucrează ceea ce-i furnizează simțurile. Intelectul este activ dar nu este creator. Două sunt izvoarele din
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
există idei și principii înnăscute. Intelectul nu este în posesia anumitor idei cu care vine pe lume, când se naște omul. Ci toate ideile, fără deosebire, pe care le posedă intelectul, îi sunt procurate de simțuri, îi vin de la percepții. Intelectul, prin urmare, nu posedă originar și nici nu poate crea idei, ci el numai prelucrează ceea ce-i furnizează simțurile. Intelectul este activ dar nu este creator. Două sunt izvoarele din care provin cunoștințele noastre. Avem pe de o parte percepțiile
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
omul. Ci toate ideile, fără deosebire, pe care le posedă intelectul, îi sunt procurate de simțuri, îi vin de la percepții. Intelectul, prin urmare, nu posedă originar și nici nu poate crea idei, ci el numai prelucrează ceea ce-i furnizează simțurile. Intelectul este activ dar nu este creator. Două sunt izvoarele din care provin cunoștințele noastre. Avem pe de o parte percepțiile care ne pun în contact cu obiectele externe, pe care Locke le numește senzații ("sensations"), iar pe de altă parte
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
lucru-în-sine existent independent noi - continumuul temporal, precum și cel spațial aparține doar conștiinței noastre care astfel sintetizeaza realiatea fenomenală; iar Libertatea absolută este de asemenea cu putință doar datorită faptului că principiul cauzalității nu există decât subiectiv, ca și categorie a intelectul nostru. În consecință, această lume a fenomenelor pe care o percepem întotdeauna cauzal, într-un timp și într-un spațiu anume, este asemenea unui vis în spatele căruia se află adevărata lume-în-sine a unității absolute, lume ce nu poate fi deocamdată
Paul Deussen () [Corola-website/Science/322990_a_324319]
-
această lume a fenomenelor pe care o percepem întotdeauna cauzal, într-un timp și într-un spațiu anume, este asemenea unui vis în spatele căruia se află adevărata lume-în-sine a unității absolute, lume ce nu poate fi deocamdată decât intuită deoarece intelectul nostru este încă legat spațio-temporal de lumea fenomenelor (vezi și Advaita Vedanta în filosofia hindusă).
Paul Deussen () [Corola-website/Science/322990_a_324319]
-
de platformă pentru console sau "Doom" care a lansat genul First-person shooter pentru PC. Există și combinații de genuri cum ar fi jocurile de genul Massively multiplayer online role-playing game (MMORPG). Conform unor studii științifice, jocurile video ar favoriza dezvoltarea intelectului. În anul 2015, peste 4.000 de români produceau, dezvoltau și testau jocuri video pentru companii care dezvoltă aceste produse în România. Vânzările de jocuri video în România, pe ani: <div class="infobox jocuri" style="font-size: 90%;" "vertical-align: right;"> Puteți
Joc video () [Corola-website/Science/303382_a_304711]
-
și-a numit filozofia idealism „absolut” în contrast cu „idealismul subiectiv” al lui Berkeley și „idealismul transcendental” al lui Kant și Fichte, care nu se bazează pe critica filozofiei dialectice și finite a istoriei, spre deosebire idealismul lui Hegel. Exercițiul rațiunii și intelectului dă posibilitatea filozofului să cunoască realitatea istorică fundamentală, constituția fenomenologică a autodeterminării, dezvoltarea dialectică a conștiinței de sine și a personalității pe tărâmul istoriei. În "Știința logicii" (1812-1814) Hegel argumentează că calitățile finite nu sunt complet „reale” deoarece ele depind
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
existat eretici ai vremii care și-au argumentat pozițiile prin autoritatea lui Origene, cărora Sfântul Vasile cel Mare și Sf. Grigore de Nazianz le-au răspuns că Origene fusese înțeles incorect. S-a putut susține, astfel, că Triada plotiniană "Unu - Intelect - Suflet" se regăsește în gândirea lui Origene: „Unul” lui Plotin a fost identificat în lucrarea "Despre principii " ("Peri archon") cu Dumnezeu-tatăl, de unde concluzia că Tatăl este supraființial. Dumnezeu-Tatăl (ca „principiu” și cauză) generează sau dă naștere "logos"-ului sau Cuvântului
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
regăsește în gândirea lui Origene: „Unul” lui Plotin a fost identificat în lucrarea "Despre principii " ("Peri archon") cu Dumnezeu-tatăl, de unde concluzia că Tatăl este supraființial. Dumnezeu-Tatăl (ca „principiu” și cauză) generează sau dă naștere "logos"-ului sau Cuvântului, similar cu "Intelectul" plotinian și identic cu Dumnezeu-Fiul, a doua persoană a Trinității creștine. Dumnezeu este unul, simplu, desăvârșit. Logos-ul sau cuvântul conține în el însuși exemplarele tuturor creaturilor (recunoaștem aici din nou Formele platonice, înțelese însă ca idei aflate într-un
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
plotinian și identic cu Dumnezeu-Fiul, a doua persoană a Trinității creștine. Dumnezeu este unul, simplu, desăvârșit. Logos-ul sau cuvântul conține în el însuși exemplarele tuturor creaturilor (recunoaștem aici din nou Formele platonice, înțelese însă ca idei aflate într-un Intelect divin - nous), în acord cu care acestea sunt create. Această interpretare va deveni foarte cunoscută în Evul Mediu, prin intermediul lui Augustin și - la Ioan Scotus Eriugena - prin scrierile Pseudo-Areopagitice. Imediat după Logos se află Duhul (sau Spiritul) Sfânt, identificat cu
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
în revista "Cuvântul Românesc" din Canada care afirmă: ""Eficient de bună seamă, stilul acestui memorial nu cunoaște sticlirile de valori spurcate cu care îți ia ochii și îți ațâță imaginația marele Mateiu, dar eficiența lui provine din eleganta pondere a intelectului. Atmosfera se creează cu simplitate, cuvintele degajează ceea ce singura inteligență sensibilă îngăduie, simțurile păstrându-și buna cuviință."" În sfârșit, în alt articol de prezentare a romanului, Șerban Andronescu arată: ""Recunoaștem la Mihail Villara (Fărcășanu) acel gen de introspecție bine susținut
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
etc. Noi în mșănăstițre, zi de zi, suntem în așteptare, căci toate pricep ce nevoie este să ni se ridice prestigiul în ochii mirenilor, și toate s-au pus la muncă și au în ele dorința ridicării prestigiului moral și intelectul, iar scrisoarea aceea ar fi pentru ele un îndemn, un legământ, un sprijin pe noua cale, pe care încep a păși, iar pentru mine inovatoare la altă viață decât până acum, scrisoarea aceea ar fi o însutită mărire de influență
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
În septembrie 1968 devine ofițer de marină, apoi studiază finanțele publice și științele politice la Universitatea din Uppsala, urmând stagii de practică în Franța, Anglia și la New York. Imaginea prințului este însă una extrem de proastă: este considerat șters, cu un intelect limitat și este recunoscut ca fiind amator al vieții de noapte și al mașinilor de lux. Porecla de „Alteța Sa Casanova” reprezintă votul de neîncredere pe care majoritatea populației i-l acordă. Se merge până într-acolo încât Parlamentul convoacă o
Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei () [Corola-website/Science/315404_a_316733]
-
Transilvania. In universitatea medievală s-a încercat combinarea sistematică a modelului de gândire rațional al Greciei Antice (urmând pe Platon și Aristotel) cu teologia creștină. În final, această sinteză nu a avut succes. Ințelegerea în credința creștină este determinată de intelect (în sensul de intuiție personală, revelație), în contrast cu înțelegerea dată de rațiune (de exemplu, în problema de geometrie discutată de Socrate cu micul sclav în „Meno”). Subiectele propuse în dezbaterea scolastică devin din ce in ce mai abstracte și irelevante. La aceste probleme, s-au
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]
-
biografi. Legenda spune că a participat doar la un singur curs, preferând în schimb să citească 16 ore pe zi. Lecturile sale din această perioadă opere sunt "Istoria naturală" a lui Pliniu, "Despre natura lururilor" a lui Lucrețiu, "Încercare asupra intelectului uman" a lui John Locke, eseurile lui David Hume, scrierile lui Rousseau și ale altor iluminiști francezi. Dar cartea lui de căpătâi, descoperită încă pe când era elev la Eton, rămâne celebra "Cercetare privind principiile dreptății politice și influența acesteia asupra
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
la Moscova și a fost fiul cel mare al Țarului Alexei I al Rusiei și a primei sale soții, Maria Miloslavskaia. În 1676, la vârsta de 15 ani, i-a succedat tatălui său la tron. A fost înzestrat cu un intelect fin și cu o nobilă dispoziție; a primit o educație excelentă de la Simeon Polotski, cel mai învățat călugăr slavon. A fost credincios și avea aspirații literare; a contribuit la traducerea a doi psalmi dintr-o psaltire publicată în 1679. La
Feodor al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/325606_a_326935]
-
fascinant cu natura infinitezimală a existenței noastre personale". Thomas M. Wagner apreciază faptul că romanul "demonstrează că ficțiunea de idei nu trebuie să ducă lipsă de căldură, în timp ce ficțiunea umanistă nu trebuie să apeleze la trucuri emoționale care să insulte intelectul", considerând că "aici se găsește la fel de multă speculație hard SF cât și adevăr plin de sentiment despre modul în care privim viața și moartea, pe cei pe care-i iubim și pe noi înșine". Greg L. Johnson remarcă, la rândul
Turbion () [Corola-website/Science/320964_a_322293]
-
a aproape două veacuri în întreaga Europa, însemnând un moment deosebit de important pentru școala actoricească. Căci actorii commediei dell’arte în ciuda unor scenarii lipsite de logica strictă, știau întotdeauna cum să improvizeze, cum să se adreseze tuturor, și nu numai intelectului cât și auzului și văzului, adică perceperii imediate, ca divertisment. Jongleuri și mimi extraordinari, căntăreți virtuoși din gura sau foarte diferite instrumente, dansatori și acrobați de excepție, actorii își stăpâneau sufletul și trupul, vocea, scoțând la iveală minunile din spectacole
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
cunoașterea absolută, fie pe calea revelației, fie pe cea a rațiunii. Contradicțiile aparente între cele două căi sunt edificate de către Al-Ġazălī (m. 1111) într-un sistem de gândire ce întrunește aspecte ale filosofiei aristotelic-avicenniene, precum și ale teologiei islamice. Rolul atribuit intelectului este asociat modelului profetic cărora li se adaugă necesitatea inspirației ("ilhăm"): "Odată ‘Aișa, Allah fie mulțumit de ea, l-a întrebat: „O, trimis al lui Allah, prin ce se poate dobândi cel mai mare merit în lumea de jos?”. „Prin
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
lui Allah, prin ce se poate dobândi cel mai mare merit în lumea de jos?”. „Prin minte”, răspunse Profetul. „Dar în lumea de apoi?” continuă ea. „Tot prin minte.”" În viziunea lui Al- Ġazălī lumea însăși este o proiecție a intelectului divin, idee asimilată în mod tradițional cosmogoniei islamice alături de credința în deplina unitate a creației ("waḥdat al-wuğūd"). Originile Universului și evoluția acestuia sunt puternic corelate cu revelația coranică. „Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul” (59:24) se identifica cu "prima causa" a creației
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
P.E.N. Club România (2016). A debutat în 1981 cu placheta de versuri "Neuronia", apărută în "Bibliotecă Argeș", nr. 2 (supliment al revistei omonime), reluată ulterior în "Caietul debutanților, 1980-1981", Editura Albatros,1983, calificată de C. Rogozanu de „lume a dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata”. Despre "Laborator spațial" scrie Radu G. Țeposu în "Istoria tragică & grotesca a întunecatului deceniu literar nou", 1993 (p. 77) remarcând „acele fulgerări lirice care prind, în mișcări rapide, încordări autentice, vibrații ale
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]