9,535 matches
-
publică, nedumerit, ce mîncare de pește este și aia, scriitorul". De la "salahorul" Eminescu, "scriitorul literar a fost disprețuit de personajele și partidele politice vechi și noi", declară poetul, făcînd, de fapt, o tranziție către... tranziție. Oricum imaginea oferită în epoca interbelică e azi mai actuala decît fosta "actualitate" realist-socialistă ce ar fi fost dispusă a și-o anexă: "În două singure forme tolerează omul zis politic pe literat: întîi, hamal și odăiaș la gazeta, subt direcția unui făcător de voturi și
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
așa chip, încît cognomenul ce i s-a acordat, de "voievod al culturii", nu ni se pare doar un termen de complezenta, extras dintr-un dicționar de curte. Adevărul este că sub domnia în cauză asistăm la apogeul creației noastre interbelice, susținută masiv de Editură Fundațiilor Regale și de alte monarhice gesturi și inițiative: "Suveranul crede în putință infinită de creație a poporului peste care domnește și pe principiul unei libertăți, neîmpiedicată de nici o cenzură, nici de aceea a fățărniciei, a
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Demetrescu, Mihai Iosivas, Vasile Rusu, Constantin Cublesan, Rodica Mureșan, Ion Oarcăsu, Adrian Dinu Rachieru. Paginile cărții conturează trei linii distincte ale personalității lui Teodor Murăsanu: profesorul, animatorul cultural și poetul. Despre primul aspect al personalității sale vorbesc elevi din perioada interbelică și discipoli mai noi, ca Aurel Podaru, care l-a cunoscut în ultima parte a activității, subliniindu-se pe langă probitatea didactica și marea lui omenie. Ca profesor, Teodor Murăsanu rămâne exemplar și azi prin acea căldură afectiva a lecțiilor
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
lui omenie. Ca profesor, Teodor Murăsanu rămâne exemplar și azi prin acea căldură afectiva a lecțiilor de literatură, prin dragostea și înțelegerea pentru elevi, prin îndrumarea și stimularea inclinațiilor literare ale școlarilor săi. ESTE animatorul cultural al vieții literare turdene interbelice, cu iradieri benefice într-o bună parte din literatura Transilvaniei: revista "Pagini literare" de la Turda, continuatoarea "Abecedarului" de la Brad, al lui Emil Giurgiuca și George Boldea, pe care a scos-o timp de un deceniu (1933-1943), a strâns în jurul ei
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
fecunde în rezultate. Cartea d-sale, incitant intitulată Paradoxul român, dovedește, repet, cît de adînc și de fecund meditează autorul asupra cîtorva chestiuni cu adevarat nevralgice ale istoriei contemporane a României. Aflăm aici studii despre construcția României Mari, despre România interbelică democrată, despre Carol al II-lea, despre Ion Antonescu, despre fenomenul legionar și P.N.T.C.D. Și, sîntem avertizați, va urma un al doilea volum, aducînd în dezbatere alte momente devenite adevărate litigii ale istoriei României din perioada amintită. La început sînt
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
și contraste stilistice interioare. Alte categorii - numele descriptive, transparente sau cele simbolice - sînt desigur prezente, dar în măsura ceva mai redusă. Categoria numelor neutre, realiste, foarte probabile din punct de vedere statistic, de obicei relativ scurte - e puternică în perioada interbelică și se menține și mai tîrziu; o regăsim de la Radu Comsa al lui Cezar Petrescu sau Petre Barbu (la Cella Serghi), pînă la Liviu Dunca (Ivasiuc), la Sorin Vasiliu (Breban), Sebastian Pop (Grosan) etc., cu o puternică deplasare postbelică spre
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
care le-ar presupune această defrișare a unui teren virgin de către un lector, într-o oarecare măsură, inocent. Astfel, introducerea lui Florin Manolescu urmărește evoluția literaturii de ficțiune și a prozei scurte românești în particular. Fiind vorba de proza românească interbelică, o scurtă cronologie 1940-1990 "marchează" evenimentele (aproape toate nefaste) ale celor cinci decenii scurse de la finele ultimei conflagrații mondiale. Informații de ordin ortografic și fonetic au darul edificării oricărui cititor care s-ar întreba, descumpănit, cum Dumnezeu se va fi pronunțând
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
Z. Ornea Românul este o specie literară tîrzie în orice cultură și cum literatura noastră a aparut tocmai spre mijlocul secolului trecut, românul își poate revendică adevărată naștere după al doilea război mondial, înflorind efectiv în interbelic. Sigur, îi putem detecta începuturile tocmai în secolul al XVIII-lea cu baroca Istorie ieroglifica (1705) a lui Cantemir, apoi, făcînd un pas de un secol și jumătate, ajungem, în 1863, la Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, la
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
infamiile petrecute în raionul sau". Nimic n-a putut împiedica însă noul proces, care a dus la crearea românului românesc, ce, apărînd din 1920 încoace, nu putea fi decît modern. Lovinescu, apoi, de prin 1928, noua generație de mari critici interbelici (Cioculescu, Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vl. Streinu) stăteau de veghe iar romancierii, ei înșiși, precum Camil Petrescu, M. Eliade, Sebastian, Călinescu, aveau distincte opinii despre arta lor pentru a mai fi posibilă capotarea în neosămănătorism cu a sa vetusta ideologie
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
vetusta ideologie literară. Luat de apă reconstituirii evoluției genului românesc și de controversele în legătură cu modernitatea să, am omis să menționez că tot acest excurs e prilejuit de apariția cărții (de fapt, o ediție) a d-nei Carmen Matei Mușat, Românul românesc interbelic, la Editură Humanitas, în buna colecție "tezaur" coordonată de dl Paul Cornea. Cartea, urmărind un scop didactic mărturisit, e constituită dintr-un bun studiu introductiv (autoarea îl numește prefață), un dicționar de terminologie narativa, un dosar teoretic, o bibliografie a
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Editură Humanitas, în buna colecție "tezaur" coordonată de dl Paul Cornea. Cartea, urmărind un scop didactic mărturisit, e constituită dintr-un bun studiu introductiv (autoarea îl numește prefață), un dicționar de terminologie narativa, un dosar teoretic, o bibliografie a românului interbelic, unele opinii despre român, cîteva dosare critice (despre creația lui M. Blecher, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu), alcătuite din opinii critice rostite despre fiecare dintre aceste opere de primă mărime
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Păcat că nu e amintită apariția, la începutul acestui an, a amplei ediții, Bătălia pentru român, realizată de dl Aurel Sasu și d-na Mariana Vartic, care, fatal, e mai cuprinzătoare din punctul de vedere al opiniilor despre românul românesc interbelic și chiar de mai tîrziu. Revenind la dezbaterile despre românul interbelic, așa cum s-au petrecut în epoca, d-na Carmen Matei Mușat ne propune patru opinii. Au fost, incontestabil, bine alese. Mă voi opri la trei dintre ele. Mai întîi
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
amplei ediții, Bătălia pentru român, realizată de dl Aurel Sasu și d-na Mariana Vartic, care, fatal, e mai cuprinzătoare din punctul de vedere al opiniilor despre românul românesc interbelic și chiar de mai tîrziu. Revenind la dezbaterile despre românul interbelic, așa cum s-au petrecut în epoca, d-na Carmen Matei Mușat ne propune patru opinii. Au fost, incontestabil, bine alese. Mă voi opri la trei dintre ele. Mai întîi aceea a lui Mihai Ralea din 1927. E intitulată De ce nu
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
la fel de exagerată că unele dintre aprecierile lui Camil Petrescu. Indiferent de aceste polemici eseistice pe marginea românului românesc, el s-a obiectivat și citadinizat, criterii ale valorii sale complexe și moderne. Bătălia pentru românul românesc fusese, definitiv, cîștigată. Românul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici, opinii critice. Antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei Mușat. Editură Humanitas, colecția "Tezaur", 1998.
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
problemă tăiată în apele celei mai abstracte filosofii. Ca persoană fizică, avînd o dată de naștere, o stare matrimonială, un patrimoniu, da. Ca sulfuros, mic Fuhrer al literaturii române contemporane, conducînd edituri, diriguind colecții, țesînd intrigi, sugrumînd șuvoiul recuperărilor din literatura interbelică și amenințîndu-i, din pervazul prăfuit al rubricilor din România literară și Dilema, cu deget cocîrjat, de bătrînel reumatic, pe "extremiștii de dreapta", da. Ca "nume adunat pe-o carte", da (peste douăzeci de tomuri de istorie literară, acoperind perioada 1860-1944
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol. I, 1931-1935; Prefață de Romul Munteanu; Societatea Română de Radiodifuziune, Direcția Patrimoniu, București
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
homosexual notoriu: scriitorul Lytton Stratchey. E o "legătură primejdioasa" (nu ăntămplător filmul este semnat de cel ce a câștigat Oscarul pentru scenariul Legăturilor primejdioase ale lui Stephan Frears), o legătură care va fi catalogata chiar și de boema artistică engleză interbelică drept extravaganța și paradoxala. Și Sarah (My name is Joe, regia Ken Loach) este prinsă ăntr-o relație sentimentală complicată cu Joe - antrenor al unei amarate echipe de fotbal, un fost alcoolic pentru care dragostea acestei asistente sociale poate să ănsemne
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
aceasta noua lectură a operei lovinesciene ași propune, si, ăntr-o oarecare măsură reușește, să depășească imperativul didactic, situându-se, prin finețea nuanțărilor și subtilitatea speculației, sub semnul unei reevaluări lucide, din perspectiva unui alt orizont de așteptare, a operei criticului interbelic. De altfel, ăn "Cuvântul ănainte", autoarea ași precizează intențiile și specificul propriului demers: Aplicând operei lovinesciene câștigul unei lecturi teoretice și critice intertextuale, avem credință că fiecare recitire o face mai interesantă, măi incitantă; cu atat mai mult o lectură
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
de public. De curând, autorul nostru și-a adunat studiile și exegezele an volum, pe care l-a intitulat modest și alb Scriitori, cărți, reviste, purtând date an limitele deceniului optzeci (cel mai extins studiu, despre Viața Românească an perioada interbelică, fiind din 1989). Dar am găsit și succinte dar dense exegeze din anii nouăzeci. Recitite sau citite ăntre coperțile volumului, unele dintre aceste studii capătă brusc relevanță, dovedind finețe analitică, informare și riguros spirit critic. Vetustețea e, aici, o prezență
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
ca confundă estetică cu zoologia), dar și, implicit, cu Vianu și cu tot ceea ce ăntruchipa estetică. Studiul cel mai amplu (peste șaptezeci de pagini) și mai dens este, ăn volumul pe care al comentez, cel despre Viața Românească an perioada interbelică. E, nu e exagerat să notez, piesa de rezistență a volumului. Aici dl. Liviu Leonte ași da măsură convingătoare a capacității sale de analist al unei perioade a importanței, publicații literar-culturale. Am citit an câteva rânduri, pentru exegezele mele, acest
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
1960-1983, o operă care a schimbat față poeziei românești contemporane. Ea reflectă an același timp, ăn filigran, mitologia dramaticei experiențe a artistului de geniu viețuind an spațiul și timpul beznei și mizeriei totalitarismului postbelic românesc. Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea an literatura autohtonă de la modernismul ănceputului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut an poezia românească, după ăntemeierea ei de către Eminescu, a doua mare mutație a structurilor
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
literatura autohtonă de la modernismul ănceputului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut an poezia românească, după ăntemeierea ei de către Eminescu, a doua mare mutație a structurilor limbajului și viziunii poetice, prima fiind cea modernista a interbelicilor. Dacă pentru poetul modern existența este o problemă de limbaj, cu Nichita Stănescu limbajul ăncepe să devină tot mai mult o problemă de existență. an fine, curentele literare trec, poezia rămâne. Importantă cu adevărat pentru destinul postum al operei stănesciene
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
an al doilea rînd, viziunea artistului este una de tip sintetic și ea împăca, fără nici un fel de efort, natura documentar-istorică, psihologică și morală a unui personaj real, un adevărat mit al PNTCD-ului și al întregii noastre vieți politice interbelice, cu o stilistica vie și cu o concepție modernă despre statuar care nu introduce confuzie între reprezentare și obiectul reprezentat. ănfătisat că o figură umană așezată pe soclu, personajul lui Spătaru este compus strict din trei niveluri expresive și stilistice
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
nu a avut drept de semnătură. Preocupările sale de repunere an circulație a unor scriitori pe nedrept ignorați (unora le-a reeditat și opera) și de istorie a presei literare românești l-au dus la o cunoaștere aprofundată a publicisticii interbelice. ăntrebat de Grigore Scarlat cum i se par revistele de azi an comparație cu cele de dinainte de 1945, Nae Antonescu e de părere că: ăFată de publicațiile literare interbelice săntem astăzi cu cel puțin un semiton mai jos. Pe acea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
literare românești l-au dus la o cunoaștere aprofundată a publicisticii interbelice. ăntrebat de Grigore Scarlat cum i se par revistele de azi an comparație cu cele de dinainte de 1945, Nae Antonescu e de părere că: ăFată de publicațiile literare interbelice săntem astăzi cu cel puțin un semiton mai jos. Pe acea vreme am avut reviste purtătoare de ideologie distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar" - fiecare cu un profil al ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]