3,324 matches
-
din Europa (inclusiv în republicile fostei Uniuni Sovietice), într-o bună parte din țările Asiei și, desigur, în Oceania și Australia. Este un bun punct de plecare. Teoreticienii educației globale visează, nu fără justificare, la crearea unor modele de interconectare, interdependență și interrelaționare culturală pentru curricula internaționale bazate pe promovarea cooperării și progresele informaticii. În 1989, Diane Ravitch, una dintre cele mai controversate personalități ale istoriei educației americane, a susținut, în cadrul The American Forum for Global Education, desfășurat la New York, că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon instrucțional de factori independenți. Designul instrucțional și curricular postmodern susține că întregul nu poate fi divizat. Dacă folosești metoda socratică, atunci realizezi o predare care nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirii, conturarea sferei afective și exersarea voinței, care condiționează formarea sistemului de personalitate. Dată fiind importanța învățării, în desfășurarea ei sunt implicate și celelalte procese și activități psihice (percepția, atenția, memoria, gândirea, motivația, afectivitatea etc.), între ele existând relații de interdependență: pe de o parte toate procesele și funcțiile psihice sunt antrenate în cadrul învățării, iar pe de altă parte ele însele sunt constituite și structurate prin actul de învățare. Deci, se poate spune că învățarea antrenează întreaga activitate psihică a individului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teoria psihogenezei stadiale a operațiilor intelectuale (Piaget, Aebli), teoria anticipării operaționale, teoria gradient-dinamică ; modelul cognitivist în care pot fi incluse: teoria structurală, genetic-cognitivă (Bruner), teoria organizatorilor învățării verbal-cognitivă, teoria învățării cumulativ-ierarhice ; modelul intergrativist care include: teoria holodinamică asupra învățării, teoria interdependenței proceselor cognitive, dinamice și reactionale, teoria integratorie și deterministă a învățării, teoria învățării depline, teoria interdisciplinară (integrată) a învățării. În concluzie, teoriile asociaționiste sunt explicative, se referă la tipurile simple de învățare, iar teoriile cognitive explică fenomenele de învățare mentală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
indicilor funcționali ai vederii; - diminuarea dificultăților de localizare în plan și în spațiu; - creșterea ritmului și corectitudinii percepției; - exersarea rațională și eficientă a tuturor resturilor funcționale ale vederii etc. În sinteză, putem spune că între acești indicatori există raporturi de interdependență care favorizează calitatea vederii binoculare, evidențiată în special prin: perceperea corectă a distanțelor, a poziției reciproce a obiectelor în spațiu tridimensional, capacitatea de separare sau disociere dintre două semnale luminoase, capacitatea de fixare a privirii asupra unui punct fix etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
grupului, iar rezultatul se comunică atât elevului, cât și grupului din care face parte; b) interacțiunea directă - elevii se ajută unii pe alții, încurajându‑se și împărtășindu‑și ideile, explică celorlalți, discută ceea ce știu, se învață unii pe alții; c) interdependența pozitivă - elevii realizează că au nevoie unii de alții pentru a duce la bun sfârșit sarcina grupului; educatorii pot valorifica această interdependență pozitivă stabilind scopuri comune („învață și fii atent să poată învăța și ceilalți din grup”), recompense comune („dacă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
alții, încurajându‑se și împărtășindu‑și ideile, explică celorlalți, discută ceea ce știu, se învață unii pe alții; c) interdependența pozitivă - elevii realizează că au nevoie unii de alții pentru a duce la bun sfârșit sarcina grupului; educatorii pot valorifica această interdependență pozitivă stabilind scopuri comune („învață și fii atent să poată învăța și ceilalți din grup”), recompense comune („dacă toți membrii grupului realizează un lucru, fiecare va primi o recompensă/bonificație”), resurse comune (o coală de hârtie pentru întregul grup sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care vor duce la securizarea averilor informaționale în sectoarele critice. Grupul dorește să întărească protecția infrastructurii informaționale la toate nivelurile - local, regional, național și internațional - prin cercetare, dezvoltare și educație. Obiective: • identificarea aspectelor de securitate informaționale comune sectoarelor infrastructurii; • stabilirea interdependențelor dintre infrastructuri și importanța asigurării securității lor; • identificarea principiilor și tehnicilor de securitate care pot fi aplicate pentru protecția infrastructurilor critice; • dezvoltarea de soluții mixte de protecție a infrastructurilor, care să înglobeze metode științifice, tehnici de inginerie și politici publice
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
potențiale ale amenințărilor și vulnerabilităților; 3. securizarea mecanismelor Internet prin protocoale și sisteme de rutare îmbunătățite; 4. promovarea utilizării sistemelor de control digital/sistemelor de control pentru supraveghere și achiziția datelor; 5. reducerea și remedierea vulnerabilităților software-ului; 6. identificarea interdependențelor infrastructurii și îmbunătățirea securității fizice a telecomunicațiilor și sistemelor cibernetice; 7. stabilirea priorităților federale de cercetare a securității spațiului cibernetic și a agendelor de lucru; 8. evaluarea și securizarea sistemelor în curs de realizare. Prioritatea III:un program național de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
trebuie să reducă vulnerabilitățile din patru componente esențiale ale spațiului cibernetic: 1. mecanismele Internetului; 2. sistemele de control digital/sistemele de control pentru supraveghere și achiziția de date; 3. remedierea vulnerabilității software-ului și hardware-ului; 4. infrastructura fizică și interdependențele ei. 1.Securizarea mecanismelor Internet Conceperea și implementarea mecanismelor de securizare a Internetului sunt responsabilități ce cad în sarcina proprietarilor, operatorilor și utilizatorilor. Sectorul privat este responsabil de asigurarea funcțiilor esențiale ale Internetului din punct de vedere al securității lor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
preocupărilor utilizatorilor față de atributele de securitate ale produselor achiziționate; • folosirea lejeră a funcțiilor de securitate; • unde este fezabil, promovarea unor recomandări și a celor mai bune practici la nivel de ramură, care să vină în sprijinul eforturilor întreprinse. 4.Identificarea interdependențelor infrastructurii și îmbunătățirea securității fizice a telecomunicațiilor și sistemelor cibernetice Reducerea vulnerabilității infrastructurii cibernetice conduce la diminuarea potențialelor atacuri devastatoare din spațiul cibernetic care pot să apară când sunt distruse legăturile fizice esențiale ale sistemului. Impactul unor astfel de atacuri
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
defect. Cu atât mai mult, companiile de comunicații și ofertanții de servicii sunt stimulați, individual și colectiv, pentru analiza rețelelor de care dispun, consolidându-le siguranța în funcționare și redundanță controlată. Departamentul Securității Naționale va depune eforturi substanțiale pentru reducerea interdependențelor și a vulnerabilităților fizice. El va stabili și va coordona parteneriatele public-privat pentru identificarea interdependențelor intersectoriale, atât în spațiul cibernetic, cât și pe plan fizic. Parteneriatul va concepe planuri de reducere a vulnerabilităților înrudite, în strânsă legătură cu programele propuse
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și colectiv, pentru analiza rețelelor de care dispun, consolidându-le siguranța în funcționare și redundanță controlată. Departamentul Securității Naționale va depune eforturi substanțiale pentru reducerea interdependențelor și a vulnerabilităților fizice. El va stabili și va coordona parteneriatele public-privat pentru identificarea interdependențelor intersectoriale, atât în spațiul cibernetic, cât și pe plan fizic. Parteneriatul va concepe planuri de reducere a vulnerabilităților înrudite, în strânsă legătură cu programele propuse prin Strategia Națională pentru Securitatea Internă. Centrul de Analiză și Simulare a Infrastructurii Naționale din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
înrudite, în strânsă legătură cu programele propuse prin Strategia Națională pentru Securitatea Internă. Centrul de Analiză și Simulare a Infrastructurii Naționale din Departamentul Securității Naționale va sprijini eforturile de realizare a modelelor de identificare a impactului dintre spațiul cibernetic și interdependențele fizice. Departamentul Securității Naționale va încuraja eforturile voluntare ale proprietarilor și operatorilor rețelelor sistemelor informatice și ale centrelor de date din rețele pentru realizarea remedierilor și a planurilor de intervenție în cazuri de urgență pentru daunele fizice de amploare, pentru
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Mateiu I. Caragiale, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu ș.a. Demersul critic al lui R. se împlinește într-o largă viziune asupra fenomenului cultural și istoric românesc, încadrat în cel universal, ca în Interferențe spirituale (1970). Principiul metamorfozelor și al interdependenței între diferitele domenii ale culturii îi structurează mai toate studiile, eseurile și articolele. Concomitent, a elaborat mai multe ediții critice (în special din opera lui N. Iorga, majoritatea realizate în colaborare cu Sanda Râpeanu), riguroase din punct de vedere filologic
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt ideal servite de implicațiile fenomenului maladiv. În fine, viziunea degringoladei sociale, a degradării umane sub presiunea formelor urâtului găsește în mizeria fiziologică una dintre metaforele ei cele mai zguduitoare. Mai
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
conținut din estetica germană, P. procedează la o ierarhizare a „straturilor” textului, similară celor propuse de Roman Ingarden sau de René Wellek, dar de un grad mai ridicat de coerență și complexitate. Avantajul acestei concepții constă, mai întâi, în reliefarea interdependenței nivelelor: „Pentru Borges, labirintul este, concomitent, tipar compozițional, temă și motiv emblematic” - scrie autoarea, relevând întreita ipostază a semnului literar, ca element semantic, referențial și autoreferențial deopotrivă. Apoi, identificarea celor șase „nivele configurative” constituie o modalitate plauzibilă de a motiva
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
multe situații însă (lucru variabil în mod special în privința fenomenelor macrosociale), sociologul dispune de un număr redus de cazuri. Aceasta face dificilă separarea accidentalului, întâmplătorului de ceea ce este general necesar. Problema numărului este agravată aici de alte două probleme: a interdependenței și a interacțiunii. Problema interdependenței. Pentru a fi semnificative, faptele trebuie să fie reciproc independente. Ne interesează, de exemplu, modelul general al industrializării în primele faze ale revoluției industriale. Pentru aceasta dispunem de un număr relativ restrâns de țări - Anglia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în mod special în privința fenomenelor macrosociale), sociologul dispune de un număr redus de cazuri. Aceasta face dificilă separarea accidentalului, întâmplătorului de ceea ce este general necesar. Problema numărului este agravată aici de alte două probleme: a interdependenței și a interacțiunii. Problema interdependenței. Pentru a fi semnificative, faptele trebuie să fie reciproc independente. Ne interesează, de exemplu, modelul general al industrializării în primele faze ale revoluției industriale. Pentru aceasta dispunem de un număr relativ restrâns de țări - Anglia, Franța, Germania, SUA și alte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se industrializează se influențează și ele reciproc în strategiile pe care le adoptă. În plus, ele sunt influențate și de modelul de industrializare din țările capitaliste dezvoltate. Lumea actuală nu este deci compusă din colectivități care evoluează independent, ci interdependent. Interdependența limitează însă dramatic variația naturală a fenomenelor sociale, restrângând astfel baza empirică a sociologiei. Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici generale sau caracteristici accidentale, difuzate de la unul la celălalt. Problema interacțiunii. O lege pune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele sunt influențate și de modelul de industrializare din țările capitaliste dezvoltate. Lumea actuală nu este deci compusă din colectivități care evoluează independent, ci interdependent. Interdependența limitează însă dramatic variația naturală a fenomenelor sociale, restrângând astfel baza empirică a sociologiei. Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici generale sau caracteristici accidentale, difuzate de la unul la celălalt. Problema interacțiunii. O lege pune în evidență o relație simplă între două sau mai multe fenomene, făcând abstracție de interferențele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și jumătate (Udy, 1980). O teorie contextuală puternică poate evita cauzalismul slab, care constă în elaborarea unor liste cauzale nestructurate de factori despre care se presupune că își aduc o contribuție cauzativă, rămasă însă nespecificată. Analizând circuitele probabile ale determinării, interdependențele dintre factori, se pot opera discriminări în ceea ce privește ponderea cauzativă a diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ale diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ultime, în timp ce alții ca reprezentând mai mult variabile intermediare, cu o contribuție proprie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
problema costurilor devine tot mai importantă. Creșterea în complexitate a vieții sociale sporește cerințele de resurse atât economice, cât și noneconomice. Pentru sociologie este important de determinat tipul de resurse necesare diferitelor sisteme, gradul lor de raritate/abundență, de solicitare. Interdependența activităților sociale se manifestă nu numai prin influențele directe ale unora asupra altora, ci și prin competiția lor pentru resursele comune, prin degradarea resurselor celorlalte sisteme sau prin generarea de noi resurse. Ideea de cost pune deci în evidență un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
identificate două modele distincte de sistem: modelul funcțional și modelul structural. Dacă modelul funcțional privește sistemul ca un mod de organizare a unui complex de activități orientate spre realizarea unor funcții, finalități, modelul structural consideră sistemul ca un complex de interdependențe între elementele sale componente. Modelul funcțional de sistem se referă la sistemele orientate finalist, evidențiind modul în care finalitățile modelează întreaga lor organizare. Cele mai multe dintre sistemele sociale prezintă o orientare finalistă: întreprinderea trebuie să producă în mod rentabil bunurile necesare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cum ar putea fiperfecționat. În fapt, toate analizele care au ca obiectiv perfecționarea unui sistem adoptă un punct de vedere funcțional. Modelul structural al sistemului face abstracție de orientarea finalistă a acestuia (în măsura în care o are), concentrându-se asupra relațiilor de interdependență dintre elementele care îl compun. Capitolul de față se ocupă pe larg de acest model și în mod special de tipurile de analiză structurală. Structura reprezintă un pattern al relațiilor dintre elementele componente ale sistemului, o lege a relațiilor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]