1,124 matches
-
acestea, semnificațiile se stabilesc la nivelul unui proces de negociere între diferiții interpreți ai unei culturi particulare. Amestecul stilurilor în desfășurarea postmodernismului a dus la producerea unui context al circulației imaginilor și al referințelor încrucișate care au determinat o abordare interdisciplinară a culturii vizuale. Abordarea privirii ca practică, din perspectiva aceluiași înțeles al practicilor vorbirii ori scrierii, presupune nu doar învățarea interpretării ci și stabilirea unor relații de putere în funcție de determinarea alegerii și influenței. Angajarea în practicile privirii ar ține, astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
privită mai curând ca un câmp interdisciplinar, dificil de localizat. Aceasta deoarece, ca nouă disciplină, cultura vizuală s-ar baza pe un set de texte, de obiecte favorite și de metodologii interpretative, adunându-le și asamblându-le dintr-o perspectivă interdisciplinară. Într-unul din textele de referință în prezentarea scopului și caracteristicilor studiilor vizuale, James D. Herbert pune în discuție convenționalitatea desemnării studiilor vizuale ca o disciplină academică care are ca obiect de studiu cultura vizuală 112. Privite, totuși, ca forme
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
consecințelor studierii teoriilor postestetice la educația artistică presupune o asumare a multiplicității modalităților de transmitere a cunoașterii și dezvoltare a competențelor, precum și o asimilare a pedagogiilor critice. Aplicarea cunoștiințelor și metodelor de achiziționare, producere și distribuire a cunoașterii în practica interdisciplinară a studiilor vizuale deschide o varietate de posibilități ale învățării, cooperării și autonomizării individualităților. Înțelegerea studiilor vizuale ca modalități de raportare actuală la condițiile de manifestare ale culturii, artei și criticii contemporane în directă relație cu situațiile sociale, politice, economice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prevăzând următoarele momente: Familiarizarea copiilor cu conținutul cântecului; Anunțarea titlului și a autorului; Interpretarea model de către propunător; Analizarea cântecului; Reluarea interpretării model; Însușirea pe fragmente sau integral a cântecului; Consolidarea cântecului. Deosebit de importantă este contribuția cântecului la abordarea în manieră interdisciplinară a unei discipline de învățământ. De exemplu, o lecție desfășurată la Educația muzicală, poate fi gândită în viziune interdisciplinară, prin valorificarea educativă a conținutului de idei al cântecului, neapărat relaționat cu caracterul melodiei. Am luat ca exemplu cântecul „Ține Baba-Iarna
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Reluarea interpretării model; Însușirea pe fragmente sau integral a cântecului; Consolidarea cântecului. Deosebit de importantă este contribuția cântecului la abordarea în manieră interdisciplinară a unei discipline de învățământ. De exemplu, o lecție desfășurată la Educația muzicală, poate fi gândită în viziune interdisciplinară, prin valorificarea educativă a conținutului de idei al cântecului, neapărat relaționat cu caracterul melodiei. Am luat ca exemplu cântecul „Ține Baba-Iarna sfat”, muzica Liviu Comes. Acest cântecel poate fi un suport muzical pentru exersarea comunicării orale, privită prin prisma abordării
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
una drept cea principală, dacă n-ai cîteva noțiuni despre celelalte, chiar într-a ta orbecăiești adesea în întuneric."154 Și în această privință, Rousseau se dovedește a fi un vizionar. Educația contemporană pune un foarte mare accent pe predarea interdisciplinară a cunoștințelor. Nu întîmplător, printre calitățile care îi sînt necesare unui bun profesor este amintită și aceea de a deține o multitudine de cunoștințe nu numai din domeniul său de activitate, ci și din domeniile conexe disciplinei sale. Rousseau considera
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din dificultățile sau succesele organizației au la bază resursele umane și managementul acestora. Managementul resurselor umane s-a desprins din managementul general fiind un termen recent pentru ceea ce s-a numit tradițional „conducerea activității de personal” și presupune o abordare interdisciplinară și profesională a problematicii personalului din cadrul organizației. Acesta, trebuie să servească scopul și interesele patronului sau conducerii dar trebuie să acționeze și în interiorul angajaților în interesul societății. Abordarea mecanicistă a relațiilor cu angajații a condus la eșec. Acest eșec a
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
comportamentale etc.) nu este alterată de prejudecăți ideologice, naționaliste, fără Îndoială că imagologia nu poate refuza relaționarea anumitor reprezentări cu anumite Însușiri colective, bineînțeles, cu toată precauția reclamată de o atare perspectivă. Și În acest domeniu se remarcă o emulație interdisciplinară, de la studiile interbelice de morfologie a culturii, vizând delimitarea „matricilor stilistice” ale diferitelor popoare, continuând cu Încercările antropologiei culturale de a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sociale, a reprezentat o prejudecată ce a Îngreunat În modul cel mai serios comunicarea dintre istorici și psihosociologie. Dacă abandonăm Însă cele două niveluri ale psihologiei sociale evocate până acum, putem delimita, În fine, acea zonă optimă care permite colaborarea interdisciplinară Între psihosociologie, istorie, comparatistică și alte discipline, În folosul imagologiei comparate. Este vorba de așa-numitele teorii psihosociale „de rang mediu”, care vizează o generalizare moderată, un stadiu intermediar Între ipotezele de lucru restrânse și construcțiile speculative ordonate În jurul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-și uneori terminologia (de pildă, denumirea de „imagologie comparată”); dar este esențial ca ea să nu-și impună, Într-un mod exclusivist, și perspectiva. Desigur, nici În spațiul științei literaturii nu au lipsit temerile cu privire la pierderea specificului literar prin colaborare interdisciplinară, dar ele au fost, În general, depășite, printr-o Înțelegere mai largă a noțiunii de fapt literar, extinsă dinspre text către lectură și public și deschisă, astfel, Înspre câmpul realității istorico-sociale. Mult mai greu sunt acceptate Însă raporturile dintre psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1961, nr. 1. Said, Edward W., Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Said, Edward W., Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. I, Editura Minerva, București, 1982. Simionescu, Paul, Etnoistoria. Convergență interdisciplinară, Editura Academiei, București, 1983. Simpson, George Eaton; Yinger, John Milton, Racial and Cultural Minorities, Plenum Press, New York-Londra, 1985. Smith, Anthony D., Naționalism și Modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism, Editura Epigraf, Chișinău, 2002. Smith
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca exprese a unei deschideri față de umanitate, În general, când, de fapt, ele sunt concentrate asupra comunității. Pentru problema reflectării realității istorice În folclor, vezi: V.I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973; Paul Simionescu, Etnoistoria. Convergență interdisciplinară, Editura Academiei, București, 1983; Nicolae Roșianu, Eseuri despre folclor, Editura Univers, București, 1981, mai ales pp. 102-127: „Folclorul și realitatea”; Mihai Pop XE "Pop" , „Caracterul istoric al epicii populare”, Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1, pp. 5-15
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Folclor. Dialectologie (I-IV, 1969-1989). Adept al școlii lui Ov. Densusianu (care a pus un deosebit accent pe metoda monografică în studiul graiurilor), cercetătorul realizează una dintre cele mai complete monografii folclorice, zona Vrancei fiind investigată dintr-o perspectivă largă, interdisciplinară. Particularitatea culegerilor sale începe de la modul de anchetare , care implică respingerea culegerilor făcute de-a valma. Folcloristul se delimitează de metodele diletanților epocii, în sensul că pune accent nu numai pe rigoarea culegerii, ci și pe cercetarea aprofundată, ceea ce îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Eliade. Aș fi personal tentat de continuarea analizelor din această parte a lucrării cu utilizarea contribuțiilor speciale și nonconformiste ale lui Ioan Petru Culianu referitoare la mit și prezența lui în lumea contemporană. Perspectiva de analiză a mitului este una interdisciplinară: antropologică, religioasă, filosofică, istorică și lingvistică. Este privilegiată analiza relația mitului cu imaginea și simbolul, insistându-se pe figura eroului, cel care joacă ,,un rol central atât în mit cât și în banda desenată". Cel de-al doilea capitol are
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
psihologi, medici psihiatri, asistenți sociali, pedagogi, teologi (la nivel de licență); aceștia trebuie să prezinte o dovadă că sunt angajați într-o instituție în care oferă/pot oferi servicii de intervenție psihologică și au ocazia de a lucra în echipă interdisciplinară (de exemplu, psihologi, medici, asistenți sociali etc.). Parcurgerea Modulului Avansat condiționează înscrierea la Modulul de Formare Inițială (se pot face excepții, cu aprobarea președintelui Comisiei Profesionale, pentru înscrierea directă la nivelul Modulului de Formare Inițială, pe baza analizei activității profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
la locul de muncă, disciplină, controlul și evaluarea funcțiilor personalului, programarea muncii etc. Desprinzându-se din managementul general, managementul resurselor umane este o expresie relativ recentă pentru ceea ce s-a numit tradițional „conducerea activității de personal” și presupune o abordare interdisciplinară și profesională a problematicii personalului din cadrul unei organizații. Managementul resurselor umane este diferit de celelalte domenii ale managementului general deoarece trebuie nu numai să servească scopului și intereselor conducătorului organizației, ci și să acționeze în interesul angajaților, al ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
literatura de specialitate pe echipele care se autodirecționează reflectă din plin acest aspect. Echipele sunt grupuri de lucru axate pe sarcină, care răspund de planificarea șirealizarea unui produs finit, a unui serviciu sau a unui proces. În funcționarea CCT, echipa interdisciplinară este un element fundamental care fixează prioritățile pentru stabilirea calității unui produs, serviciu sau proces. La introducerea aplicațiilor managementului calității în instituțiile care oferă servicii educaționale este util să se facă diferența între managementul serviciului și managementul de susținere/aplicare
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
mediul sănătos de viață. În apărarea lui, se dezvoltă o disciplină biologică - ecologia, care studiază viețuitoarele (plante, animale, oameni) în dependență reciprocă de mediul ambiant. Pentru medicină, pentru sectorul apărării sănătății, ecologia devine cea mai largă, profundă și eficientă preocupare interdisciplinară, intervenind în toate ramurile existenței de pe planetă. Un anumit habitat nu este aceeași “casă” pentru reprezentanții diferitelor specii care îl locuiesc. Cercetarea științifică a mediului a devenit imperioasă. Se întreprind abordări largi, multi- și interdisciplinare, pentru evidențierea particularităților factorilor nocivi
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Autodepășirea prin perfecționarea artei didactice, revizuirea permanentă a competențelor generale și specifice necesare îndeplinirii finalităților curriculare ale geografiei, pot asigura o importanță sporită disciplinei și vor determina modernizarea curriculei, în general. Profesorii trebuie să devină specialiști în educație prin abordarea interdisciplinară și pluridisciplinară (crosscurricularitate) a predării geografiei. Devenind specialist în educație, profesorul, se va transforma în cea mai valoroasă resursă a sistemului de învățământ. Accentul pe o nouă concepție asupra calității actului didactic va determina în particular și creșterea importanței școlii
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
aparent inerte sau invizibile, din care trebuie reținute dominantele care influențează sau chiar definesc, în ansamblul său, peisajul respectiv. Arta citirii peisajului din spatele peisajului, este o întreprindere complexă dincolo de nivelul percepției geografice comune, accentul principal fiind pe intepretarea multidimensională și interdisciplinară și, de aceea, exigențele științifice nu recomandă aplicarea în cadrul învățământului liceal. Relieful reprezintă în cele mai multe situații osatura peisajului (prin formele sale de macro-, mezosau microrelief: munte, dealuri, piemont, luncă, terasă, crov, alunecare, torent, carieră etc.) alcătuit din „x” suprafețe, cu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
își etalează erudiția, nici cele de o vioiciune mai rar întâlnită în texte de această factură. Impresia dominantă rămâne una de ascuțime a percepției și de obiectivitate, la care se adaugă efectele pozitive ale unei abordări îndeobște situate în perspectivă interdisciplinară. Prima carte, Pactul cu diavolul. Șase zile cu Petru Dumitriu (1995), este un interviu amplu, care îi oferă lui P. ocazia de a-și pune în valoare calitățile de interlocutor atent și implicat în discuția pe care o dirijează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
acestuia și în urma rezultatului este selectată o nouă imagine; • A treia etapă prefigureză o influență mai substanțială a Noilor tehnologii informaționale și comunicaționale (NTIC), ca “sistem de învățare” ce va determina modificări în definirea obiectivelor educaționale, reorganizarea conținuturilor, în manieră interdisciplinară, integrată, modulară, adaptarea metodologică pe continuum-ul predare-învățare-evaluare, redimensionarea competențelor profesorilor și chiar o nouă filosofie și deontologie a profesiei. Așadar, putem vorbi de apariția “sistemelor expert” formate din: baza de cunoștințe (de date), cât mai apropiată de realitate; programul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
acestea, chiar dacă intențiile sale erau interdisciplinare, este evident că știința și ipoteza pozitivistă de bază reprezentau fundamentele studiului, așa cum se poate vedea din interpretarea lui Rogers și a lui Chaffee. În plus, au existat dovezi conform cărora modalitatea de abordare interdisciplinară era îndoielnică. Wayne A. Danielson, care a participat la programul Universității Standford între 1954-1957, a devenit cel de-al patrulea doctor în cercetare în domeniul comunicării de masă, după cum povestește Everett Rogers în istoria despre studiul comunicării (458). Danielson își
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi numărul 4-6, datat 1988, consacrat lui Emil Cioran, dar editat după revoluție. Ca o consecință a diversificării pieței culturale, publicația își pierde semnificativ din pondere și impact, anterior uriașe. Va fi preponderent o „revistă de sinteză”, cu o miză interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
de unde se aprovizionează, de ce cumpărătorul alege o marcă de produs și nu alta, cum ia consumatorul deciziile de cumpărare etc. Pe măsură ce studiile au progresat în acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului de cumpărare și consum solicită o abordare interdisciplinară. Astfel, evoluția studiului comportamentului consumatorului s-a aflat în strânsă legătură cu dezvoltarea altor științe precum psihologia, sociologia, antropologia și, în special, economia politică, primele abordări ale comportamentului de consum aparținând teoriei microeconomice,<footnote Andrei Anghelina, „Aspecte microeconomice clasice și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]