4,045 matches
-
et ses notables", Sociologie du Travail, 1996, pp. 246-275. 11 F. Dupuy și J.-C. Thoening, Sociologie de l'administration française (Paris: Armand Colin, 1983). 12 Acest lucru oglindește lucrarea americanului Deil Wright care a analizat din aceleași perspective "legăturile interguvernamentale", adică legăturile dintre diferitele niveluri de guvernare din sistemul federal american. Vezi D. Wright, Understanding intergovernmental relations: public policy and participants' perspectives in local, state and national, governments (North Scituate, Mass: Duxbury Press, 1978). R. A. W. Rhodes a aplicat aceeași
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
schița sa de tratat al Uniunii Europene, PE avusese în plan să îndrepte atenția asupra reformei instituționale, solicitând puteri crescute ale Parlamentului și o utilizare mai extinsă a votului majorității calificate în Consiliul de Miniștri. În decembrie 1985 o Conferință Interguvernamentală rapidă convenise deja asupra reformei instituționale ce a devenit ulterior Actul Unic European (AUE). AUE a avut în vedere în mod specific „programul 1992” pentru desăvârșirea pieței unice și a modificat principala regulă de decizie pentru măsurile pieței unice (cu excepția
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Financial Instrument for Fisheries Guidance (FIFG) A fost înființat în 1999. Asigură fonduri pentru măsuri structurale în pescuit, agricultură și procesarea și marketingul produselor piscicole și de acvacultură. Acest fond este alocat pe o bază regională. În anii 1980 logica interguvernamentală a continuat să se manifeste, chiar dacă a fost însoțită de încercări de a impune măcar aspectul raționalității economice prin dezvoltarea unor principii precum concentrarea, programarea și parteneriatul. Din 1986 politica regională a fost raționalizată în termeni de coeziune economică și
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Organizațiile internaționale subiecte ale dreptului internațional din perspectiva relațiilor internaționale / 87 Capitolul 2: Analiza comparativă a componenței, funcționării, modului de adoptare a deciziilor și atribuții ale adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale / 99 Capitolul 3: Adunări parlamentare ale diverselor organizații internaționale interguvernamentale / 105 1. Organizația Națiunilor Unite (ONU) necesitatea înființării unei adunări parlamentare în cadrul organizației / 105 2. Adunările parlamentare ale organizațiilor internaționale cu vocație regională și subregională / 108 2.1. Consiliul Nordic / 109 2.2. Uniunea Africană / 111 2.3. Adunarea parlamentară
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
2. Trăsăturile Uniunii / 147 Capitolul 2: Evoluția istorică a Parlamentul European / 151 1. Tratatul de la Roma/ Înființarea Comunității Economice Europene / 153 2. Evoluții și extinderi de competențe stabilite prin Tratatul de la Maastricht / 157 3. Tratatul de la Amsterdam / 158 4. Conferința Interguvernamentală 2000 / 159 5. Tratatul de la Nisa / 159 6. Tratatul de la Lisabona / 160 Capitolul 3: Organizarea internă și funcționarea Parlamentului European / 163 1. Parlamentul European, vocea cetățenilor europeni momente istorice importante / 163 2. Parlamentarul European / 165 3. Organizare și funcționare internă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de analiză a științelor politice și a domeniului specific relațiilor internaționale într-o lume globalizată, și dimensiunea parlamentară, ca mod de colaborare între actorii internaționali. Expunerea analitică vizează prezentarea succintă a fiecărei adunări parlamentare și a relațiilor funcționale cu organizația interguvernamentală internațională, dar și contribuția pe care o aduce la progresul cooperării între membrii săi. În secțiunea a treia, Parlamentul european, instituție fundamentală a Uniunii Europene, este expusă apariția, evoluția, locul Parlamentului European în construcția instituțională comunitară, atribuțiile specifice și raportarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
instituții fundamentale, care are darul de a apropia Uniunea Europeană de cetățenii ei, într-un efort permanent de limitare a deficitului democratic. Instrumente de lucru: limbă și limbaje În ceea ce privește terminologia internațională, este folosit termenul de adunare parlamentară, chiar dacă fiecare organizație internațională interguvernamentală are o terminologie specifică, nu întotdeauna uniformizată. În ceea ce privește terminologia comunitară, specifică dreptului comunitar, este folosit, în această lucrare, termenul de Uniune Europeană, adoptat odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, în 1993, chiar dacă, odată cu instituirea celor trei comunități, construcția
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a stabilit să i le confere și răspunzând obligațiilor pe care acesta i le impune. Cetățeanul european este persoana care are cetățenia unuia din statele membre ale Uniunii Europene. Acest concept a fost introdus prin Tratatul de la Maastricht. Organizația internațională interguvernamentală este un subiect al dreptului internațional care apare ca urmare a voinței statelor ca subiecte ale acestui drept de a se asocia în vederea atingerii unor obiective comune. Ea "reprezintă o structură instituțională cu personalitate juridică și statut propriu, ale cărei
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
CE Comunitățile Europene CEMN Cooperarea Economică a Mării Negre CJ Curtea de Justiție CM Comitetul de Miniștri EURATOM Comunitatea Europeană a Energiei Atomice FMI Fondul Monetar Internațional JOUE Jurnalul Oficial al Uniunii Europene NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord OIG Organizații Interguvernamentale ONG Organizații neguvernamentale ONU Organizația Națiunilor Unite OSA Organizația Statelor Americane OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PAP Parlamentul Panafrican PE Parlamentul European SUA Statele Unite ale Americii TFUE Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene TPI Tribunalul Penal Internațional
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
conflictelor 122. Uniunea Interparlamentară a jucat un rol important în stabilirea sediului Curții Permanente de Arbitraj la Haga. În timp, misiunea sa s-a axat pe promovarea democrației și dialogului interparlamentar. Uniunea Interparlamentară a acționat în direcția înființării la nivel interguvernamental a unei organizații care să coopereze cu parlamentele în anumite domenii. Numeroase organisme și-au exprimat interesul în posibilitatea transformării Uniunii Interparlamentare într-o Adunare Parlamentară a Națiunilor Unite, printre acestea numărându-se Comitetul Democratic al Națiunilor Unite, Bundestag-ul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
trebuie să depună eforturi pentru a-și rezolva divergențele pe căi pașnice. Trebuie semnalată aici și colaborarea Uniunii cu Națiunile Unite, inițiată în anii 1990, cu scopul de creare a unui canal de comunicație direct între cea mai prestigioasă Organizație interguvernamentală și partidele naționale. În iulie 1996, cele două organizații au semnat un acord inițial în baza căruia unul din punctele ordinii de zi a Adunării generale a Națiunilor Unite să fie rezervat analizei activităților inerente cooperării cu Uniunea. La prima
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
internaționale subiecte ale dreptului internațional din perspectiva relațiilor internaționale Domeniul relațiilor internaționale, disciplină academică născută ca ramură a științei politice, privește studiul politicii internaționale sub aspectul dimensiunii teoretice și, la modul empiric, al raporturilor dintre actorii sistemului internațional (state, organizații interguvernamentale, organizații nonguvernamentale, companii multinaționale sau transnaționale). Relațiile internaționale se întrepătrund cu alte domenii academice precum economia, istoria, dreptul, filosofia, geografia, sociologia, antropologia, psihologia și studiile culturale. Istoria relațiilor internaționale datează de la Pacea de la Westfalia din 1648, unde a fost dezvoltat
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dintre aceste tipuri diferite de state este disputată, iar sistemul internațional poate fi privit prin prisma "nivelurilor de analiză". Acesta constituie un mod de a analiza relațiile internaționale și include nivelul individual, statul- națiune, nivelul internațional al problemelor transnaționale și interguvernamentale, precum și nivelul global. Referitor la "actorii" relațiilor internaționale, răspunsul poate părea la prima vedere simplu-guvernele statelor lumii. În realitate, pe scena internațională evoluează, după cum am precizat, organizațiile interguvernamentale, ai căror membri sunt guvernele naționale (ONU, FMI, OPEC, NATO)138, corporațiile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și include nivelul individual, statul- națiune, nivelul internațional al problemelor transnaționale și interguvernamentale, precum și nivelul global. Referitor la "actorii" relațiilor internaționale, răspunsul poate părea la prima vedere simplu-guvernele statelor lumii. În realitate, pe scena internațională evoluează, după cum am precizat, organizațiile interguvernamentale, ai căror membri sunt guvernele naționale (ONU, FMI, OPEC, NATO)138, corporațiile multinaționale, agențiile birocratice ale ministerelor de externe, liderii individuali și cetățenii. Statele joacă în mod evident rolul cel mai important în relațiile internaționale, iar sistemul internațional reprezintă setul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
eronată. Relațiile internaționale sunt imprevizibile și depind de atitudini și decizii ale statelor, care interacționează în cele mai diferite moduri. Îndeosebi, a fost neglijată importanța tot mai mare a contactelor și relațiilor nonguvernamentale care au influențat, pozitiv sau negativ, relațiile interguvernamentale 146. De-a lungul timpului s-a intenționat ca relațiile internaționale să se bazeze pe un spirit comunitar, pe lege, pe justiție. Organizațiile create au avut structuri determinate de mediul internațional, de problemele economice și sociale, ale păcii și securității
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sunt luate în cadrul organizațiilor internaționale. Această internaționalizare a elaborării politicilor face guvernarea globală mai eficientă și conduce la rezultate îmbunătățite ale aplicării politicilor 159. Guvernarea internațională încă se concentrează asupra guvernelor naționale care interacționează și își coordonează politicile în cadrul organizațiilor interguvernamentale clasice, multe dintre acestea din urmă fiind înfățișate acum ca un organism parlamentar 160. În primul rând, într-o formă de guvernare democratică, legitimitatea politică este în mod tradițional asigurată prin intermediul unor mecanisme de reprezentare parlamentară 161. Aceste practici politice
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
non-guvernamentale (ONG), cu scopul de a oferi acces la informații și o mai bună verificare a deciziilor și acțiunilor. În sfârșit, alte propuneri pentru reformele instituționale se concentrează pe a aduce mai multă transparență în procesele decizionale de la nivelul organelor interguvernamentale. Adunărilor Parlamentare ale organizațiilor internaționale sunt foarte rar menționate în dezbaterile despre deficitul democratic precum și modalitățile instituționale pentru a-l atenua. Unii ar putea argumenta că Parlamentul European (PE), care a dobândit o gamă tot mai mare de competențe în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în care diferite ramuri ale guvernului sunt abilitate să supravegheze și sancționeze altele 165. Parlamentul național este cel care asigură transparența și garantează controlul parlamentar al puterii executive și al organelor sale decizionale, mecanism de responsabilitate care lipsește în cadrul organizațiilor interguvernamentale internaționale. Structura lor instituțională tipică constă dintr-un organ plenar cu reprezentativitate mare (compus din membri din toate statele membre), care servește funcțiilor participative și are scopul de a crea legitimitate (în cazul ONU, de exemplu, Adunarea Generală); un organ
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
generală a populației statelor membre, exprimată prin parlamentele proprii, să se poată reflecta în activitatea respectivei organizații. Prima adunare parlamentară de pe teritoriul Europei a fost creată de Consiliul Europei. Profesorul Adrian Năstase consideră că "relația dintre nivelul interparlamentar și cel interguvernamental este însă structurată în diverse grade. Astfel, Adunarea UEO, creată prin Tratatul de la Bruxelles (actul de constituire a UEO), primește rapoarte anuale de activitate din partea Consiliului UEO și are căderea de a adresa acestuia recomandări și întrebări detaliate despre probleme
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
internaționale sunt denumite rezoluții, decizii, declarații, hotărâri, recomandări etc. și se adoptă prin consens, cu unanimitate, vot ponderat sau majorități. Analiza activității organizațiilor internaționale, îndeosebi a Consiliului Europei și OSCE subliniază importanța unor legături puternice între organizațiile parlamentare și organismele interguvernamentale, ca o condiție prealabilă de control și influență. În cadrul Consiliului Europei, Consiliul de Miniștri și Adunarea Parlamentară se împletesc din punct de vedere instituțional în multiple moduri. În schimb, poziția Adunării Parlamentare a OSCE este mult mai fragilă, deoarece aceasta
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mai fragilă, deoarece aceasta este dependentă de cooperarea voluntară a organelor decizionale. Încercarea eșuată de a codifica unele drepturi care au fost dobândite în practică a arătat că procesul de ancorare a influenței parlamentare într-o organizație cu o cultură interguvernamentală adânc înrădăcinată este o încercare dificilă. De asemenea, faptul că multe state au o atitudine extrem de critică cu privire la orice propuneri ar putea pune în pericol prerogativele puterii executive în problemele externe 176. Un aspect important este implicarea activă a reprezentanților
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
iniția și susține un dialog la cel mai înalt nivel de autoritate politică. De asemenea, dreptul de a depune în scris întrebări pentru organele executive face posibilă aducerea în centrul atenției publice a unor probleme pe care factorii de decizie interguvernamentali nu sunt dispuși să le divulge, nici să se angajeze într-o dezbatere, contribuindu-se astfel la o guvernare mai transparentă. În general, cu toate acestea, gradul de control rămâne modest și multe aspecte ar putea fi încă îmbunătățite pentru
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
hotarârile se iau cu vot majoritar în cea mai mare parte a situațiilor, aceastea reflectă o armonizare chiar și parțială a pozițiilor în domenii diverse și chiar a unor capitole legislative 185. Capitolul 3 Adunări parlamentare ale diverselor organizații internaționale interguvernamentale 1. Organizația Națiunilor Unite (ONU) necesitatea înființării unei adunări parlamentare în cadrul organizației Poate cel mai reprezentativ sistem deschis în domeniul cooperării internaționale interguvernamentale îl reprezintă Organizația Națiunilor Unite (ONU), care, împreună cu instituțiile sale specializate sau alte structuri în domenii specifice
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
domenii diverse și chiar a unor capitole legislative 185. Capitolul 3 Adunări parlamentare ale diverselor organizații internaționale interguvernamentale 1. Organizația Națiunilor Unite (ONU) necesitatea înființării unei adunări parlamentare în cadrul organizației Poate cel mai reprezentativ sistem deschis în domeniul cooperării internaționale interguvernamentale îl reprezintă Organizația Națiunilor Unite (ONU), care, împreună cu instituțiile sale specializate sau alte structuri în domenii specifice de cooperare interguvernamentală, acoperă o gamă foarte largă de obiective la nivel planetar. Suveranitatea statală creează o nevoie reală de astfel de organizații
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Națiunilor Unite (ONU) necesitatea înființării unei adunări parlamentare în cadrul organizației Poate cel mai reprezentativ sistem deschis în domeniul cooperării internaționale interguvernamentale îl reprezintă Organizația Națiunilor Unite (ONU), care, împreună cu instituțiile sale specializate sau alte structuri în domenii specifice de cooperare interguvernamentală, acoperă o gamă foarte largă de obiective la nivel planetar. Suveranitatea statală creează o nevoie reală de astfel de organizații la nivel practic, întrucât nu există "un guvern mondial central care să îndeplinească funcția de coordonare a acțiunilor statelor în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]