688 matches
-
de semnificație, de importanță și de originalitate. Analiza oricărei vieți omenești ne pune în față aspecte inedite, interesante, pasionale, din care se pot scoate concluzii deosebit de importante teoretic și practic pentru cunoașterea ființei umane. Sensul vieții este dat de valorile interiorizate de individ prin educație, imitația modelelor etice, familiale, școlare, cultural-spirituale, dar și de temperamentul, caracterul și dispozițiile personale ale acestuia. Din aceste considerente, vom admite că viața unui individ este, pe de o parte, rezultatul dispozițiilor sale sufletești, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cultural-spirituale, dar și de temperamentul, caracterul și dispozițiile personale ale acestuia. Din aceste considerente, vom admite că viața unui individ este, pe de o parte, rezultatul dispozițiilor sale sufletești, iar pe de altă parte rezultatul valorilor morale, spirituale și culturale interiorizate de acesta și devenite pentru el, alături de natura sa biologică primară o a doua natură sufletească și spirituală. Ambele contribuie la configurarea psihobiografiei unui individ. 1) Modelele de existență psihologică În ceea ce privește modelele psiho-biografice, există numeroase contribuții în această problemă. Psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și autosuficientă; singurătatea ca aspect particular de a se lua pe sine însăși; modul de a fi singur, ca incapacitate de a se putea raporta la altul sau la alții. Afirmam mai sus că semnificația unei vieți stă în valorile interiorizate de persoana respectivă, de modul de desfășurare sau de prețuire și utilizare al vieții de către individ. Aceasta constituie dimensiunea morală a vieții care completează, în mod obligatoriu ca sens, aspectul psihologic al modelelor de viață. 2) Modelele morale ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
destin Există o corelație directă între identitatea individului și destinul acestuia. Orice destin este înscris în natura personalității individului. El nu are un caracter ocult, supus hazardului, ci este rezultatul naturii sale, al dispozițiilor sale sufletești și morale, al valorilor interiorizate de acesta prin imitația unor modele pozitive și prin educație și cultură. Modelul psiho-biografic caracterizat prin eșecul destinului trebuie înțeles ca fiind în corelație cu un anumit defect structural al personalității, de regulă de factură caracterială, așa cum este el întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aparțin acestor grupe. Este cunoscut faptul că individul, persoana umană, nu este numai produsul biologic al eredității și al mediului său natural. El este, în mod egal, și produsul factorilor culturali, istorici, sociali și morali, religioși, pe care acesta îi interiorizează fie prin imitație, fie prin educație, începând din familie, din școală, din mediul socio-cultural căruia îi aparține. El sfârșește prin a se identifica cu valorile mediului său, care-i marchează tipul de „personalitate etno-culturală”, identitatea, modelul de gândire, formele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care "vorbirea și sistemul ei, limba, dă simțurilor, intuițiilor, reprezentărilor o a doua ființare-în-fapt, mai înaltă decît ființa lor faptică imediată, în genere o existență, care își are valabilitatea în domeniul reprezentării"55. În continuare, acesta arată că inteligența (= intelectul) interiorizează relația implicată de semn, transformînd-o dintr-o legătură singulară într-o legătură universală, adică stabilă, în care numele (= forma semnului) și semnificația sînt legate din perspectiva ei în mod obiectiv. În acest context, intuiția în care constă la început numele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fi competent", "capacitatea de a se pronunța, de a decide pe baza unei bune cunoașteri", dintr-o astfel de calitate decur-gînd "dreptul, autoritatea de a se pronunța într-un domeniu". De aceea, în esență, competența lingvistică este "sistemul de reguli interiorizate de subiecții vorbitori care, datorită științei lor lingvistice, îi face capabili de a realiza și de a înțelege un număr infinit de fraze inedite, conforme spiritului limbii și normelor ei de funcționare". Competența unui subiect vorbitor explică deci posibilitatea sa
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
folosirea formelor limbii, nu se manifestă, așadar, în mod singular, ea fiind însoțită de și corelată cu alte competențe care asigură realizarea textelor și transmiterea mesajelor. Cînd este definită competența lingvistică se spune că ea este "un sistem de reguli interiorizate de subiecții vorbitori". Cuvîntul interiorizat vizează însă un fapt de conștiință raportabil la conștiința lingvistică. Eugen C o ș e r i u261 arată că prin sintagma competență lingvistică se redă un corespondent pentru ceea ce în spaniolă se spune saber
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe drept cuvânt Friederich Hegel . Pentru a acționa cu adevărat liber, putând să-și realizeze proiectele sale fără a fi stânjenit de necesitate, omul nu are decât o singură cale : să nu o nesocotească, să o cunoască și să o interiorizeze la nivelul mobilurilor, care prezidează opțiunea pentru o variantă posibilă de acțiune. Doctrina liberului arbitru închide însă calea de acces spre o autentică libertate de acțiune pentru că asociază fără temei descoperirea virtuților de creativitate ale subiectivității umane cu abandonarea determinismului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Dar , întrucât aceste scopuri nu reprezintă rezultatul capriciului subiectivist sau bunului plac al omului, ci apar din condiții obiective ale vieții omul, libertatea de acțiune în realizarea scopurilor - nestânjenită de necesitate - depinde de măsura în care necesitatea a fost cunoscută, interiorizată în mobilurile acțiunii. Astfel înțeleasă, libertatea marchează trecerea de pe planul ignoranței pe planul cunoașterii (Spinoza ) și totodată, trecerea din încorsetarea unor mobiluri egoiste , în orizontul acțiunii prin care se realizează conștient necesitatea istorică universală (Hegel ). Tocmai pentru că este o ființă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care le instituie din rațiuni de eficiență socială sau pentru promovarea propriilor interese, În funcție de puterea de care dispun În sistem. Autori ca Selznick (1948) sau March și Olsen (1984) accentuează pilonul normativ al instituțiilor. Instituțiile sunt În primul rând valori interiorizate de actorii sociali; aceștia vor acționa consecvent valorilor sociale, generând astfel acțiuni sociale conforme. Valorile sunt concepții referitoare la ceea ce este preferabil sau dezirabil, precum și la elaborarea unor standarde În cadrul cărora comportamentul sau structurile existente pot fi comparate și evaluate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Brâncuși” ale Universității din Craiova. Încă din cartea de debut, Visele cuvintelor (1981), se conturează profilul unui liric elegiac, reflexiv, de o seninătate apolinică, cu o scriitură de factură blagiană, recurgând frecvent la metafore revelatorii. Discursul poetic apare tot mai interiorizat în Trăiri (1987), în care se remarcă o mai mare siguranță a experienței lirice și unde este valorificat, încă din titlu, conceptul diltheyan Erlebnis. În viziunea autorului poezia este, înainte de toate, „trăire”, cea mai sigură garanție a autenticității. În Seva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
social, procesul comunicării îi angajează pe oameni cu toată încărcătura lor psihică. Dialogul actul de comunicare cel mai simplu dintre două persoane se desfășoară permanent în contextul unui cadru social. Vocabularul, gestica, sintaxa gramaticală precum și logica, cerințele contactului psihologic sunt interiorizate de individ ca o zestre socio-culturală. Din acest motiv, se vorbește de interacțiune socială în contextul comunicării, iar de aici a apărut în mod firesc expresia abilități sociale ale comunicării. Ele pot fi descrise, învățate și folosite cu succes. Abilitățile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu lumea. Profitând de spațiul minuscul ce le despărțea de masa noastră (chiar dacă e ditamai restaurantul italian din mall, aglomerația sufocantă ce-mi provoacă vesela amintire a autobuzelor suburbane din timpul navetei, e nelipsită!), două primate boite care nu-și interiorizaseră limbajul, de profesie cheltuitoare de bani ai soțului, ne-au pus gratis la curent, pe mine și pe soția mea, cu adevăratele știri, cele care fac deliciul și care frământă lumea "personalităților culturale" adunate în feluritele "forumuri" ale primarului. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
muta nici gratis, după ce am văzut cum a fost construită!), la tradiționalele hârâieli ale camioanelor de marfă, urmate de vreo jumătate de oră de pocnete metalice asezonate cu înjurături, îndemnuri smucite și răgete ale unor primate care nu și-au interiorizat încă limbajul, pot spune, cu mâna pe inimă (și palmele pe urechi), că nimic din suferințele audive ale reparațiilor de vară nu mi-a fost străin. Bâzâielile infernale de rotopercutoare, pocnete de schele, moloz aruncat "în ploaie", huruit de rabă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
știut din capul locului că era o cedare pentru a putea ieși, de câteva ori în două decenii, din închisoarea numită RSR și că Noica juca un rol în fața lor. (În ce mă privește, nu am niciun dubiu, Noica nu interiorizase nimic din acest discurs, dar, știind că este înconjurat de turnători, l-a susținut consecvent în toate situațiile. Și a avut dreptate, căci turnătorii au transmis, după cum arată dosarele, exact ceea ce, cu viclenie, voia el.) Și, spre deosebire, de unii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trei ani, la copilul crescut în familie limbajul situativ cedează tot mai mult locul limbajului contextual, la copilul preșcolar din casa de copii, limbajul situativ abia se formează. Dacă la 4 ani și jumătate 5 ani limbajul începe să se interiorizeze, să-și intensifice funcția cognitivă și cea reglatoare, pentru a-i permite planificarea mintală și reglarea proceselor psihice, la preșcolarii din casa de copii, predomină limbajul situativ chiar la grupa mare. Ei sunt dependenți de material intuitiv, aceasta întârziind formarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și Weber imaginea comunității se conturează clar, aceasta bazându-se pe o serie de elemente esențiale (Zani, Palmonari, 2003): * interdependența sistemelor de relații între persoane; * grad ridicat de omogenitate în raport cu valorile și normele împărtășite de comunitate; * valorile și normele sunt interiorizate și mai puțin exprimate; * sentiment puternic de ingroup. În timp ce Weber se referă în principal la tipul de autoritate pentru a esențializa realitatea socială și a o încadra într-o tipologie, Durkheim este atras de diviziunea muncii, diferențiind între solidaritatea organică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mult sau mai puțin complete sau exacte despre istoria comunității și a locului respectiv. Toate acestea construiesc diverse fațete ale sentimentului identitar. Rolul limbii este covârșitor, inclusiv prin faptul că este unul din primele elemente, legate de identitate, care sunt interiorizate de-a lungul vieții: "Limba maternă, cultura comunității etnice și valorile ei, transmise nu pe cale genetică, ci însușite în procesul complex al socializării, constituie elementele fundamentale ale identificării individului cu etnia sa, marcându-i pentru toată viața, mentalitatea și comportamentul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
banale descrieri peisagistice sau al simplei confesiuni. Orologiul din oglinzi (1975) continuă linia marinelor și a eroticelor din volumul de debut, dar într-o tonalitate mai melancolică, conferită, oarecum, și de întoarcerea dinspre prezentul percepției către trecutul amintirii. Lirismul se interiorizează, în căutarea unui peisaj lăuntric semnificativ, dar adesea printr-o notă exagerat didactică și sentențioasă. Izbânda se simte în poemele vizionare, de notație oniric-expresionistă, cum sunt Viziune colectivă, Noaptea crescută sau Clipa de răgaz: „Când atingeam, în treacăt,/ trandafirii, palmele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
peisaj va începe să existe prin ochii pictorului-personaj, prin intermediul crochiurilor sale îmbrăcate în cuvinte. Și în Elveția romandă, francofonia ridică problema unei răspîntii identitare, a unei dinamici a eu-rilor duble sau multiple, a unui univers de oglinzi care spațializează și interiorizează totodată un între cultural, căci nici acolo nu se pot evita ambiguitatea concep telor sau apartenențele discutabile. Să nu uităm că o limbă nu este doar un instrument de comunicare, un mijloc de expresie, ci ea condensează un întreg raport
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Poetul, apreciat de Titu Maiorescu, pe care îl cunoscuse la Paris, a fost membru al Junimii și un timp a susținut foiletonul literar la „Gazeta de Iași”. Versurile lui N., amestecând elegia cu satira, între lamentație și sarcasm, adună și interiorizează motive caracteristice momentului de destrămare a iluziilor ce a urmat revoluției de la 1848. „Desperarea” de a fi, „gândirea spăimântată” de pierderea virtuților străbune (Dor și jale, În memoria celor morți pentru patrie și libertate), prinse în faldul romantic al fatalității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
narativ este prezent și simbolismul scoabei din ,,îmbinătura de lemn a bisericii..."62, unealtă magică folosită la descântatul apei sfințite. Prin magicele practici demult furate, Sara ajungea la captarea răului celorlalți în ,,alcătuirile argintii din adâncul vasului"63. Ritualul era interiorizat de un alt personaj al romanului, Iza. Scopul ultim este ,,slobozirea din gândul rău"64 al Celuilalt. Eliberarea spirituală este excelent descrisă de Aurel Brumă. Ea ne solicită inițiatică forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
desfășoare mereu după aceleași tipare, după un anumit algoritm, nici măcar în clasă cu elevii, în educația actuală. Principiile oferă doar repere orientative de acțiune pentru a realiza obiectivele propuse, iar modul în care fiecare practician le va înțelege, le va interioriza și le va pune în practică conferă o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea curentă, mereu în expansiune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]