846 matches
-
individul încearcă să dețină alte atribute, trăsături, competențe și valori pentru sine. Trăsăturile, competențele și valorile pe care individul dorește să și le atribuie sunt cele care sunt valorizate de către grupul de referință la care aspiră individul. Pentru a obține interiorizarea atributelor, indivizii trebuie să fie constanți în timp și situații. De exemplu, cu privire la competențe, indivizii trebuie să stabilească control asupra rezultatelor sarcinii, proiectului pentru a genera acel tip de feedback social sau la sarcină care este în concordanță cu percepțiile
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele mai potrivite pentru a realiza acest lucru. Prin transpunerea textului În acțiune (dramatizare) se face primul pas spre Înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de dramatizare. I-am obișnuit să respecte reguli În fiecare moment al orei de limba română pentru a putea surprinde mesajul textelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a celor de Învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de Învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă În mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; stadiul coeziunii socio afective care influențează dinamica grupului; stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața grupului.’ (C. Neamtu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
stabili timpul, persoana, numărul. Urmează apoi efectuarea unor analize propriu-zise, consolidarea și automatizarea infaptuindu-se prin exerciții aplicative. 2) INSTRUIREA PROGRAMATĂ 3) EXERCIȚIUL "Exercițiile sunt considerate că acțiuni motrice sau intelectuale ce se repetă relativ identic cu scopul automatizării și interiorizării unor modalități sau tehnici de lucru de natură motrica sau mintală"<footnote I. Nicola, Pedagogia, p. 328. footnote> Exercițiul este calea principala de formare și consolidare a cunoștințelor de gramatică. Nu se pot forma deprinderile și priceperile gramaticale doar pe
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
prin limbajul adoptat, prin activitățile extracurriculare și extrașcolare desfășurate cu elevii). Departe de a fi doar un simplu demers didacticist, educația moral-religioasă ar trebui să vizeze „umanizarea" ființei umane, prin cultivarea sentimentului de libertate a elevului, pentru a se favoriza interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase. Religia propune elevului noțiuni care trezesc în sufletul său sentimente și convingeri apte a-l determina să acționeze nu doar pentru propria perfecționare spirituală, ci și pentru a celor din jur, toate acestea sub semnul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lui Dumnezeu făcut ființei noastre din momentul creației, împreună cu întrega sa spiritualitate. Aceasta este atributul distinctiv al personalității noastre umane, este „ecoul dreptății veșnice a lui Dumnezeu” Componentele conștiinței sunt cunoștiințele, sentimentele, convingerile și atitudinile morale. Prin asimilarea și prin interiorizarea cunoștiințelor morale (noțiuni, norme, principii morale) se dezvoltă sentimente morale ( trăiri afective ale cunoștințelor morale). Acestea stau la baza dezvoltării convingerilor și atitudinilor morale (manifestate față de semeni, față de sine, față de întâmplări și de evenimente etc.). Trăirea învățăturilor creștine cuprinse în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-l caracterizau: dreptatea, curajul, stima, respectul. Decalogul studiat la clasa a IV-a, le indică elevilor datoriile față de Dumnezeu și față de aproapele și îi solicită în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează prin aplicarea la clasă a mai multor metode activ participative: conversația, exercițiul, problematizare, dezbaterea etc. Unele activități extrașcolare, precum Concursului Interdisciplinar Județean Un copil bun pentru o lume mai bună, inițiat și organizat de școala noastră
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cercetărilor privitoare la raportul inteligență creativitate, urmărind conținutul și procesualitatea intimă a celor două concepte A. Stoica Constantin (1983, p. 92 -93) constată atât elemente de separare, cât și de suprapunere: * Inteligența se formează la copilul de câțiva ani prin interiorizarea în plan mintal a acțiunilor reale, externe, supuse logicii, lucidității, raționalului. Așadar, prin natura ei, logica intelectuală este mai rigidă decât cea creativă. Ea implică crearea unor atitudini cognitive conformiste, de acceptare necondiționată a cunoștințelor certe și definite care exprimă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
caracteristicile alegerilor sale libere, lipsite de repere axiologice, misterul său. Libertatea existențială, căutată de Jaspers prin renunțarea la pretențiile de a raționaliza universul și retragerea narcisistă în dimensiunile vieții interioare, întâlnește în acest punct interpretarea sartreiană a libertății, ca „ perpetuă interiorizare, neantizare și subiectivizare a contingenței care astfel modificată, trece în întregime în gratuitatea alegerii . Datorită însă erorii metodologice pe care o comite concepția existențialistă în interpretarea libertății existențiale ( prin ignorarea dialecticii elementului intern și extern a elementului subiectiv și obiectiv
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
bazată pe conceptual de sine. Autoarea pleacă de la premisa că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul unei organizații: motivația intrinsecă, motivația instrumentală, motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ca eforturile lor să fie vitale în obținerea unui lucru, și ca ideile și acțiunile lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Dacă un individ
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în obținerea unui lucru, și ca ideile și acțiunile lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Dacă un individ va fi sau nu motivat de către
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Dacă un individ va fi sau nu motivat de către conceptul de sine și dacă sursa motivației va fi internă sau externă, depinde de mai multe lucruri. După cum s-
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
individul încearcă să dețină alte atribute, trăsături, competențe și valori pentru sine. Trăsăturile, competențele și valorile pe care individul dorește să și le atribuie sunt cele care sunt valorizate de către grupul de referință la care aspiră individul. Pentru a obține interiorizarea atributelor, indivizii trebuie să fie constanți în timp și situații. De exemplu, cu privire la competențe, indivizii trebuie să stabilească control asupra rezultatelor sarcinii, proiectului pentru a genera acel tip de feedback social sau la sarcină care este în concordanță cu percepțiile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sale. Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: - stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; - stadiul coeziunii socio-afective care influențează dinamică grupului; - stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente în viață grupului.’ (C. Neamțu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
tip de deficiență (în realitatea școlară românească regăsim situații în care, în special în școlile profesionale, alături de elevi surzi sunt integrați elevi cu alte tipuri de deficiențe) și se confruntă cu diverse acte negative care pot favoriza tendința acestora de interiorizare (Gregory, Bishop și Sheldon, 1995). Având în vedere că elevii cu deficiențe auditive comunică preponderent prin limbajul semnelor, fiind dificil să susțină o conversație alături de ceilalți, se izolează de restul grupului și devin mai vulnerabili și predispuși atât victimizării cât
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele mai potrivite pentru a realiza acest lucru. Prin transpunerea textului în acțiune (dramatizare) se face primul pas spre înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de dramatizare. I-am obișnuit să respecte reguli în fiecare moment al orei de limba română pentru a putea surprinde mesajul textelor
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
parametri de funcționalitate adecvați. 3.2. Deprinderile dobândite se regăsesc într-un stil de muncă îmbunătățit. COMPONENTA DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI SOCIAL Descriere: Unitatea de competență se referă la rolul cadrului didactic în socializarea elevilor. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Mediază procesul de interiorizare a sistemului de valuri al societății 2. Asigură cunoașterea, înțelegerea și însușirea regulilor sociale 3. Promovează un comportament social dezirabil CRITERII DE REALIZARE 1.1. Modelele sociale oferite sunt relevante pentru sistemul de valori al societății. 1.2. Situațiile de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a celor de învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă în mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
ea o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința apuseană a formulat o problemă din care, în ceea ce o privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
crize, în timpul cărora stereotipurile vechi se destramă și se formează altele noi. Anihilarea consecințelor negative ale frustrării severe pretinde dezvoltarea de către fiecare persoană nu numai a gradului de toleranță individuală la frustrare, dar și a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea în așa fel a valorilor și a normelor morale, încât acestea să poată acționa ca motivații interioare. Integrarea morală a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. Astfel, de mare importanță
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
o premisă esențială a pregătirii corespunzătoare a copilului pentru a face față activității de învățare cerute de școală. Dezvoltarea operațiilor de analiză, sinteză, comparație, clasificare, generalizare, abstractizare și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice obiectuale, nemijlocite asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire intuitiv concretă, preoperatorie, la o gândire operatorie cu calitățile ei (suplețe, reversibilitate, organizare, obiectivare, independență etc.) deosebit de necesare pentru orientarea în sisteme mai complexe de cunoaștere din școală. Totodată, ținând seama
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
activitățile educative; - creșterea încrederii în sine prin valorizarea aspectelor pozitive. STUDIU DE CAZ 2 I. Date personale ale copilului Numele și prenumele: M.I. Vârsta 7 ani - cl. I; Domiciliul - Loc. Belcesti - Iași; A frecventat grădinița 3 ani; Manifestă timiditate, emotivitate, interiorizare. II. Date familiale Familia cuprinde 4 membri; a) date despre părinți: Tata - studii mediilucrează în străinătate; Mama - studii mediilucrează în străinătate; b) Frați - un frate mai mic; c) Situația actuală a cuplului parental: Nu sunt conflicte între părinți; d) condiții
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Este perioada de „foame intelectuală” sau perioada „de ce’’-urilor. Copilul dorește să știe totul despre tot. Este vârsta când dezvoltarea operațiilor gândirii ( analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea) și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice, obiectuale, nemijlocite, asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire situativ-intuitivă, preoperatorie, la o gândire concret operatorie cu calitățile ei: suplețe, sensibilitate, organizare, obiectivitate, independență. Deci, de la etapa constatativă, copiii trec treptat la efectuarea de operații pe baza datelor certe obținute
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]