3,367 matches
-
la fiecare serie de elevi, am depistat pe cei cu aptitudini Înalte și am lucrat cu ei În cadrul cercului „Micii matematicieni”. Cercul Își desfășoară activitatea bilunar, iar cu o parte din ei desfășor sesiuni speciale de pregătire a concursurilor județene, interjudețene, naționale și internaționale. Activitățile din cadrul cercului sunt concepute, ținând seama de particularitățile de vârstă, de orizontul de așteptare a elevilor precum și de exigențele evaluării moderne. Am realizat materialele suport pentru desfășurarea acțiunilor din cadrul cercului de matematică și a proiectului educațional
PERFORMANȚA ŞCOLARĂ – MOTIVAȚIE ŞI PERSPECTIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
Toderașcu a fost redactor la un ziar, dar de peste un deceniu s-a retras la gospodăria părintească din Costești și nu scrie decât epigrame și chiar lumea din sat nu-l cunoaște, deși a câștigat mai multe premii la concursuri interjudețene de epigrame. Nu pare a avea nici "suprafață socială", adică influență de vreun fel asupra consătenilor, nici impact al 383 activităților sale literar - artistice și cu atât mai puțin... de model ! Cam aceeași situație o are Aurel Cehan, epigramist cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Ex Ponto, Constanța, 1999. Stere, Constantin, Marele Războiu și politica României, Editura Ziarului "Lumina", București, 1918. Ureche, Grigore, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955. Vasiliu, Rodica (coord.), Simpozionul interjudețean La Putna lumina nu s-a stins, 27 martie 2004. Studii de specialitate, Editura Optima, Iași, 2004. Teorie, metodă, modele de investigație Abramson, Daniel, Make History, Not Memory. History's Critique of Memory, în "Harvard Design Magazine", Fall 1999, nr.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
demitizată, în "Evenimentul Zilei" din 16 august 2006, p. 16. 19 Ibidem. 20 Vezi intervenția învățătoarelor Rodica Zimbru și Angela Hofman, sub titlul Locul lui Ștefan cel Mare în actualele manuale școlare, în volumul coordonat de inspectoarea Rodica Vasiliu, Simpozionul interjudețean La Putna lumina nu s-a stins, 27 martie 2004. Studii de specialitate, Editura Optima, Iași, 2004, p. 208. 21 Pentru mult timp și pentru majoritatea elevilor (cei care parcurgeau doar școala primară), singura istorie predată în școală a fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Victoria Expoziția interregională, pictură, sculptură, grafică Participă cu lucrări în ceramică neagră 1967 septembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interregională, pictură, sculptură și grafică Expune lucrarea Portret ceramică 1968 februarie, Iași, Sala Victoria Expoziția artiștilor ieșeni decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeană, pictură, sculptură, grafică, arte decorative Participă cu lucrarea Maternitate-ghips patinat. 1969 aprilie, București, Sala Dalles Artiști plastici contemporani, Iași București, pictură, grafică, sculptură Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Dan Grigorescu. iulie, Iași, Expoziția profesorilor Facultății de Arte
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
cu lucrarea Maternitate-ghips patinat. 1969 aprilie, București, Sala Dalles Artiști plastici contemporani, Iași București, pictură, grafică, sculptură Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Dan Grigorescu. iulie, Iași, Expoziția profesorilor Facultății de Arte Plastice decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziția interjudețeană, pictură, sculptură și grafică Expune portretul Mihai Viteazu gips 1970 Iași, Galeriile de Artă A doua personală Expoziție de sculptură și ceramică neagră Lucrări expuse Portrete III-III, A. D. Xenopol, Păun, Vis, Compoziție I,II,III, Cocoș, Păpușă, Măști Sala Victoria
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
plastică Participă cu lucrările Belșug și Compoziție lemn patinat decembrie, Iași, Sala Victoria Salonul anual 70 pictură, grafică, sculptură Expune lucrările Inceputuri gips patinat și Portret lemn patinat Vaslui, Casa de Cultură Expoziție de artă plastică 1973 decembrie, Sala Victoria Interjudețeana 73 Pictură, sculptură, artă decorativă Expune - Portret lemn patinat septembrie, Skopje-Iugoslavia Expoziție de artă plastică decembrie, Iași, Sala Victoria Interjudețeana '73, pictură, sculptură, artă decorativă 1974 Expoziție de grup, organizată de U.A.P. Iași, la Skopje și Bitolia. Una din
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
lucrările Inceputuri gips patinat și Portret lemn patinat Vaslui, Casa de Cultură Expoziție de artă plastică 1973 decembrie, Sala Victoria Interjudețeana 73 Pictură, sculptură, artă decorativă Expune - Portret lemn patinat septembrie, Skopje-Iugoslavia Expoziție de artă plastică decembrie, Iași, Sala Victoria Interjudețeana '73, pictură, sculptură, artă decorativă 1974 Expoziție de grup, organizată de U.A.P. Iași, la Skopje și Bitolia. Una din lucrările expuse, a fost reprezentată pe afișul manifestării culturale august, Iași, Galeriile de artă "Cupola" Expoziție de artă plastică Pictură
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Bârlad, cu 20 de sculpturi (realizate în colaborare cu Ion Rotaru); * 1977 - Expoziții de grup - organizate în cadrul Festivalului Național „Cântarea Românieiʺ , î n Sala „Artaʺ a Muzeului Județean „Ștefan cel Mareʺ Vaslui și la Palatul Culturii din Iași; * 1978 - Expoziția interjudețeană de grup - organizată în Sala „Artaʺ a Muzeului Județean „Ștefan cel Mareʺ Vaslui de către membrii cenaclului plas tic „N. N. Tonitzaʺ din Bârlad: pictură, sculptură și grafică; * 1980 - Expoziția de grup „Salon ul de primăvarăʺ - realizată la Casa de Cul tură
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
constituie pregătirea profesională și perfecționarea continuă a ei, prin diferite forme de perfecționare:grade didactice, activități în cadrul comisiilor metodice, activități la nivelul județului în cadrul cercurilor pedagogice, activități de perfecționare și alte cursuri organizate de Casa Corpului Didactic, simpozioane la nivel interjudețean, etc. Un rol deosebit îl au activitățile de formare și perfecționare metodico-științifică a cadrelor didactice realizate în cadrul comisiilor metodice. Dintre aceste activități enumerăm : - proiectarea și desfășurarea lecțiilor prin respectarea principiilor didactice și prin îmbinarea optimă a metodelor moderne și
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
ocupare a populației rurale, martie 2002. (Sursa de date: INS Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002). Pentru definirea tipurilor regionale de ocupare vezi REF Ref48973707 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8. Condiționări ale ocupării neagricole Abordare la nivel regional. Variația interjudețeană a populației rurale ocupată în sectoare neagricole este preponderent determinată de relieful județului, vechimea urbanizării, oferta urbană regională de muncă salarială și particularitățile istorice de dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează modul regional de ocupare a forței de muncă rurale. Relieful și urbanizarea nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile interjudețene ale modului de ocupare a populație rurale. Dincolo de aceste aspecte, localizarea în regiuni istorice sărace, de tipul Moldovei sau Olteniei continuă să exercite o influență în sensul defavorizării modului de ocupare neagricolă în rural ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
muncă într-o localitate din alt județ nu este decât cu 1,6% mai mare decât cea a celor care lucrează temporar într-o altă țară. Direcția rural-urban rămâne în continuare dominantă în navetismul rural actual, atât intra cât și interjudețean (în medie 85% din totalul navetiștilor). Diferența dintre numărul tinerilor și adulților navetiști este de aproape 20% în favoarea tinerilor, vârsta medie a navetistului din rural situându-se la limita superioară a vârstei tinere. În schimb, vârstnicii din rural, chiar dacă aparțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de eligibilitate, acestea își pierd treptat din valoarea simbolică și practică de diferențiere între comunitățile sărace și cele mai puțin sărace. Accentul major este pus pe identificarea comunităților care nu au avut acces la proiecte FRDS în vederea reducerii disparităților intracomunale, interjudețene și/sau interregionale. Cu alte cuvinte, dacă în timpul SDF s-a încercat identificarea satelor sărace la nivel național, în cadrul SDSCM, de pildă, sărăcia unei comunități a fost evaluată relativ la nivelul de dezvoltare al comunei sau orașului din aria de operare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau a unui obiectiv neeligibil). Pe de altă parte, FRDS a înregistrat în cadrul programului diferențe semnificative, pe județe, în ceea ce privește numărul de proiecte depuse, eligibile, respectiv finanțate. Cele mai evidente discrepanțe sunt redate în tabelul de mai jos. Tabelul 1. Disparități interjudețene în ceea ce privește numărul de proiecte primite, eligibile, respectiv finanțate de FRDS Județ Număr de localități rurale din județ Proiecte depuse de comunitati rurale Din care neeligibile finanțate nr.%nr.%nr.%Sălaj 281 149 53% 21 14,1% 46 30,8% Ialomița
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
9% 2 28,5% 2 28,5% Dolj 380 10 2,6% 0 0% 5 50% Un studiu elaborat în 2002 de Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții la cererea Fondului Român de Dezvoltare Socială și menit să explice aceste disparități interjudețene - în special în ceea ce privește inițierea de către comunitățile eligibile în cadrul programului a unor proiecte adresate FRDS - semnala faptul că diversitatea și lipsa de omogenitate dintre județe, gradul de implicare a autorităților locale, dar și a celor județene în inițierea proiectelor, nivelul capitalului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
36 aprobare a contului de execuție definitiv o are parlamentul, ca și în cazul bugetului de stat. C) Bugetele locale constituie instrumentele financiare cu ajutorul cărora autoritățile locale obțin fondurile necesare pentru finanțarea acțiunilor, sarcinilor și obiectivelor de interes local și interjudețean. În categoria resurselor financiare care se constituie ca venituri proprii ale bugetelor locale se regăsesc: impozitele și taxele datorate de contribuabili persoane fizice sau juridice, dar caracteristice comunităților locale și la ale căror poziționare, înțelegere și administrare autoritățile locale își
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Participă la Expoziția intrregională de la Iași cu 7 lucrări printre care menționăm Livadă în Bucșa și Pe coasta Runcii. 1968 I se acordă Ordinul „Meritul Cultural clasa a V-a pentru activitatea deosebită în domeniul artelor plastice. Participă la expoziția interjudețeană de la Iași cu 5 lucrări printre care menționăm: Prășitori, Iarna la Ciric și Dealul Humăriei. 1969 Organizează la Iași în sala „Victoria, o expoziție împreună cu Constantin Radinschi. Expune 7 uleiuri și 19 acuarele. Expune în grup la Vaslui, Bârlad și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
plastici contemporani din Iași organizată de Filiala U.A.P. - Iași, în luna martie la București, în sala Dalles. Printre lucrările expuse 26 menționăm: Iarnă în pădure, Ciuperci, Pomi pe deal și Balta Bucșei (acuarelă). Figurează cu 5 lucrări la Expoziția interjudețeană deschisă la Iași, în sala „Victoria, în lunile decembrie 1969 - ianuarie 1970. 1970 Participă la „Salonul ‗70 deschis la Iași. Printre lucrările expuse menționăm Toamnă la Liteni și Lunca Siretului. Expune la Salonul republican de desen și gravură - deschis la
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
persoană fizică, managerul activității de transport rutier, care Îndeplinește pentru Întreprindere condițiile de onorabilitate și competența profesională , care este angajată pe bază de contract de munc) să conducă, permanent și efectiv, activitatea de transport a Întreprinderii; 34. program de transport interjudețean program Întocmit și aprobat de autoritatea competența, prin care se stabilesc traseele pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate, graficele de circulație, capetele de traseu, autogările stațiile publice, numărul, tipul și capacitatea autovehiculelor necesare; 35. program de transport
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
traseu de plecare și capul de traseu de destinație, prin care se efectuează transport rutier public de persoane prin servicii regulate și servicii regulate speciale. În funcție de amplasarea capetelor de traseu și de itinerarul dintre acestea, traseele pot fi locale, județene, interjudețene și internaționale. Traseele dintr-o asociație de dezvoltare intercomunitară având ca obiect transportul public rutier de persoane prin servicii regulate sunt considerate locale. Traseele dintre municipiul București și alte localități sunt trasee interjudețene, cu excepția traseelor dintre municipiul București și localitățile
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
dintre acestea, traseele pot fi locale, județene, interjudețene și internaționale. Traseele dintr-o asociație de dezvoltare intercomunitară având ca obiect transportul public rutier de persoane prin servicii regulate sunt considerate locale. Traseele dintre municipiul București și alte localități sunt trasee interjudețene, cu excepția traseelor dintre municipiul București și localitățile din județul Ilfov, care sunt trasee locale. Traseele dintre aceleași două capete de traseu pe itinerare diferite se considera trasee diferite. 41. transport rutier operațiune prin care se realizează deplasarea persoanelor sau a
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
de utilitate public) nr. 51/2006, coroborate cu prevederile corespunzătoare din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007. 47. transport rutier județean transport rutier care se efectuează Între două localități situate pe teritoriul aceluiași județ; 48. transport rutier interjudețean transport rutier care se efectuează Între capul de traseu de plecare și capul de traseu de destinație, situate pe teritoriul a două județe diferite, cu sau fără tranzitarea unuia ori mai multor județe; În sensul prezenței ordonanțe de urgență, transportul
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
și capul de traseu de destinație, situate pe teritoriul a două județe diferite, cu sau fără tranzitarea unuia ori mai multor județe; În sensul prezenței ordonanțe de urgență, transportul rutier Între municipiul București și alte județe este considerat transport rutier interjudețean, cu excepția transportului dintre București și localitățile județului Ilfov, care este considerat transport local. 49. transportator rutier orice Întreprindere care, În activitatea să, pentru transportul public sau transportul În cont propriu al persoanelor ori al mărfurilor, utilizează vehicule sau ansambluri de
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
a transportului rutier, În conexiune cu politicile similare din zonele limitrofe și În conformitate cu politica național) În domeniu; b) aprobarea programelor de transport rutier public de persoane În trafic județean, după armonizarea acestora de către autoritatea competența cu programele de transport rutier interjudețean, feroviar, naval său aerian, după caz. ART. 8 2 La realizarea proiectului de program de transport rutier public de persoane În trafic județean vor fi consultate și asociațiile existente la nivel județean. CAP. ÎI Efectuarea transporturilor rutiere ART. 9 (1
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]