2,350 matches
-
în text. Cu ocazia dezbaterilor privind aliniatele a și b ale notei explicative: a. S-a convenit că nu este necesar să se specifice că în teritoriul unui stat sunt cuprinse apele teritoriale și spațiul aerian, așa cum este definit în dreptul internațional; b. S-a stabilit că este necesar să se reamintească problema recunoașterii și cea a calității de membru al O.N.U. pentru a nu exista îndoială asupra sferei de cuprindere a noțiunii de agresiune; c. Toate delegațiile au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și a VII-a, dezbateri care au avut ca punct central folosirea sau nefolosirea, în context, a termenului "crimă". Delegațiile occidentale (Anglia, Franța etc.) s-au pronunțat în favoarea expresiei "o violare gravă" susținând că acest termen este folosit uzual în dreptul internațional. Delegațiile țărilor est-europene, inclusiv delegația țării noastre, s-au pronunțat în favoarea cuvântului "crimă", termen 44 care a fost consacrat, pentru situații similare celor din textul paragrafului în discuție, în documentele tribunalelor militare de la Nürnberg și Tokio. A existat, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în pericol Delta Dunării și altele asemenea; se pot deroba guvernanții noștri de la o asemenea răspundere? Egalitatea în drepturi a statelor care sunt părți la un tratat internațional, respectiv fac parte dintr-o organizație internațională, constituie, desigur, regula fundamentală în Dreptul internațional. Cu toate acestea, regula cunoaște unele abateri (acomodări la situația de fapt), în cazul unor tratate și organizații internaționale, când responsabilitatea fiind inegală, apare și o diferențiere între ele; avem în vedere cazul membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate (art.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Rusă), continuatoare ori succesoare, nu cuprinde nici ea pe teritoriul său un segment din Dunăre, deoarece nici predecesoarea sa U.R.S.S., odată cu dispariția ei, nu a mai avut un segment din Dunăre. Cuvântul destrămare nu este un termen consacrat în Dreptul internațional; el exprimă, totuși, cel mai bine situația de fapt care s-a produs în speță și când Federația Rusă se pretinde a fi statul care tocmai a dispărut, ocupând în comunitatea internațională exact aceeași poziție. Dacă ne raportăm la terminologia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
face nimic fără ea, fiindcă are calitatea de parte la Convenția încă în vigoare, că acest stat nu poate fi eliminat din Comisie; prin urmare, celelalte state nu puteau să decidă nimic în această privință. I-am replicat că, în Dreptul internațional, există reguli potrivit cărora un tratat încetează (clauza rebus sic stantibus) și că, de regulă, un stat care nu are legătură cu materia reglementată într-un tratat nici nu poate, nu are capacitatea de a participa la acesta; Convenția de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Am fost președinte al Comitetului în anii 2002-2003, de mai multe ori vicepreședinte și raportor. Am fost reales în Comitet în 2008 și din nou în 2012. 8. Din 2007 am predat la Universitatea "Spiru Haret" "Protecția drepturilor omului în dreptul internațional", pentru care am publicat două ediții ale cursului universitar; am organizat un cerc de cercetări pentru drepturile omului al studenților și masteranzilor și sărbătorirea cu studenții a zilei de 10 decembrie, aniversarea adoptării Declarației Universale a Drepturilor Omului. În toată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
New Stage", în contextul alegerilor pentru această Curte, care rămâne singura satisfacție din acea campanie. Am acordat atenție și problematicii drepturilor omului în ansamblu, publicând o primă lucrare în 1995, apoi în 2001 și ultima, mai completă, "Drepturile omului în dreptul internațional contemporan, teorie și practică", în 2010, la Editura Lumina Lex. Adaug numeroase articole și studii pe aceste teme, în reviste române și în limbi străine. Alte lucrări sunt în șantier și în perspectivă. În 2010, am fost propus și ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1979. 91 Idem, Fundația Europeană "N. Titulescu", 2006, pp. 633-635; C. Vlad, Tratatul de la Varșovia, Doc. Dipl. Sec. XX, Introducere, VII-XL. 92 Documente diplomatice române, M.A.E., Editura Alpha, 2009, p. CV. * Autorul, jurist ca formație, este specialist în Dreptul Internațional și Dreptul Uniunii Europene. Diplomat de carieră, deținând, în Centrala M.A.E., funcțiile de șef al sectorului juridic, director (al Direcției consulare și șef al Consiliului juridic) și de consilier al ministrului, iar în serviciul exterior pe acelea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
December 1996); Vienna Document 1999 (November 1999); Charter for European Security (Istambul Summit, November 1999); OSCE Strategy to Address Threats to Security and Stability in the TwentyFirst Century (Maastricht Ministerial Council, December 2003). * Autorul, jurist ca formație, este specialist în Dreptul Internațional și Dreptul Uniunii Europene. Diplomat de carieră, deținând, în Centrala M.A.E., funcțiile de șef al sectorului juridic, director (al Direcției consulare și șef al Consiliului juridic) și de consilier al ministrului, iar în serviciul exterior pe acelea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
al reabilitării pentru că «a reușit să‐ l readucă în actualitate pe Mihai Eminescu». Despre Grigore Vieru scrie prima monografie însuși acad. Mihai Cimpoi. Cea mai aprofundată lucrare despre Grigore Vieru, intitulată «Duminica Mare a lui Grigore Vieru» , (Ed. Litera 317 Internațional , Chișinău , 2004 ) rămâne, până acum, cea a lui Theodor Codreanu. Cât privește «Moment poetic, 29», apărută la C hișinău în 2005, autoarea recenziei se oprește și asupra datelor autobiografice, în care Patria și Mama ocupă lo curi principale: «Pierzând pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
of Europe, ed. E. Muir și G. Ruggiero, trad. E. Branch (Baltimore, 1991), 101-118. Despre distrugerea de obiecte sfinte de către evrei și alții, vezi G. Jaritz, "The Destruction of Things în the Lațe Middle Ages", în Emotions and Material Culture. Internațional Round Table Discussion. Krems an der Donau, October 7 and 8, 2002 (Viena, 2003), 67 și 73, pl. 4. 110 Paolo di Tommaso Montuari, Cronică senese, în Croniche senesi, ed. A. Lisini și F. Iacometti, Rerum italicarum scriptores, a 2
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Valahia-Târgoviște. Limbi străine: franceza, engleza, italiana și latina; cunoștințe de rusă și greacă. Studii: Liceul teoretic Vasile Alecsandri Galați (1941 1947); Facultatea de Drept București (1948 1952), ca șef de promoție; Doctoratul în Dreptul internațional și în Dreptul civil, la Universitatea București (1968); Academia de Drept Internațional Haga (cursurile de vară din iunie-august 1966); cursul Dreptul refugiaților la Institutul Internațional de Drept Umanitar San Remo (1989); stagii la UE Bruxelles. II. Activitatea 1. În domeniul diplomației
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
procurorilor; 1962 1966, a predat, în cumul, ca lector, Dreptul roman la Școala de Ofițeri a M.A.I.; 1966 1968, lector, la Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe în cadrul Universității București; 1969 1970, lector Drept internațional, la Academia de Științe Social-Politice Ștefan Gheorghiu; în 1990, profesor la Școala de administrație publică și la Facultatea de Drept Hyperion; 1994 1996, lector -Dreptul roman și Dreptul diplomatic la Universitatea C. Drăgan Brașov; 1994 1996, a predat Drept diplomatic
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
profesor invitat (Drept comunitar) la Facultatea de Științe juridice, Universitatea Valahia Târgoviște; 1998 2002, membru al Senatului Universității Valahia; 2002 2005, Academia Diplomatică (profesor, secretar științific al Senatului universitar și în Consiliul de Administrație); membru în comisii de doctorat în Dreptul internațional. III. Activitatea publicistică A publicat cu mult peste 150 de studii (30 cărți): sub formă de monografii Dreptul diplomatic și consular, Dreptul tratatelor, Răspunderea în dreptul internațional, Personalitatea juridică a Uniunii Europene și altele; manuale universitare Dreptul roman ș.a.; studii și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al Senatului universitar și în Consiliul de Administrație); membru în comisii de doctorat în Dreptul internațional. III. Activitatea publicistică A publicat cu mult peste 150 de studii (30 cărți): sub formă de monografii Dreptul diplomatic și consular, Dreptul tratatelor, Răspunderea în dreptul internațional, Personalitatea juridică a Uniunii Europene și altele; manuale universitare Dreptul roman ș.a.; studii și articole publicate în reviste de specialitate (unele în reviste din străinătate Franța, Belgia). Participări la reuniuni științifice, cu prezentarea de comunicări la câteva zeci de sesiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în colaborare), Lumina Lex, 2003 * Personalitatea juridică și competențele Comunităților Europene/ Uniunii Europene, Lumina Lex, 2006 * Personalitatea juridică și competențele Comunităților Europene/ Uniunii Europene, ed. revăzută și adăugită, Lumina Lex, 2007 * Răspunderea civilă (în colaborare), Editura Științifică, 1970 * Răspunderea în dreptul internațional (în colaborare), Lumina Lex, 1998 * Mecanisme de reglementare pașnică a diferendelor dintre state (în colaborare), Editura politică, 1982 * Aspecte juridice ale naționalizărilor în România, Editura științifică, 1968 * Corneliu Mănescu diplomat (în colaborare), Lumina Lex, 2006 * Diplomați ai României (în colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1963 asupra dreptului consular și Convenția din 1986 privind dreptul tratatelor. Din cele peste 100 de studii și 30 de cărți publicate, se disting la loc de frunte "Dreptul tratatelor" (3 volume), "Drept diplomatic și consular" (3 volume), "Răspunderea în dreptul internațional" și, mai nou, în pas cu noile realități, "Personalitatea juridică a Uniunii Europene". După cum cunoașteți, în acest context, a fost unul dintre principalii piloni ai edificării Facultății de drept de la Târgoviște, așa cum a fost și la București la Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Îmi privesc "Diploma de absolvire" fotografia, numele, promoția, media finala "10" și, pe verso, Discipline anul I, 1966-1967: Probleme ale teoriei dreptului, Istoria relațiilor internaționale, Drept internațional public, Drept constituțional, Literatura română și universală, Limba germană; anul II, 1967-1968: Drept internațional privat, Economie mondială, Politica externă a României, Bazele muncii diplomatice și consulare, Arta universală și românească, Limba germană. Și cine ne-au fost dascăli: George Călinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Malița, Tudor Popescu, Virgil Cândea, Dinu C. Giurăscu... În anul al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
schimbărilor, precum și posibilitatea inovării reglementarilor juridice 43. Dacă în definirea conceptului de "codificare", atunci când este vorba de dreptul intern, prevalează după cum se vede mai sus ideea de sistematizare și sintetizare într-un act normativ a reglementărilor dintr-un domeniu, în dreptul internațional, plecând de la aceleași elemente de bază se pune, în schimb, accentul pe dezvoltarea progresivă a dreptului internațional (în competența Adunării generale a O.N.U. intră și "încurajarea dezvoltării progresive a dreptului internațional și codificarea sa" art. 13 alin. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cercetarea științifică, legate de căutarea celor mai potrivite tipuri de explicare teoretică a fenomenului normativ, cât și de metoda cea mai adecvată pentru investigație în acest domeniu. Nivelul teoretic implică și o dimensiune epistemologică, de problematizare a cunoașterii științifice în dreptul internațional, în special în ceea ce privește rolul și funcțiile sale sociale, izvoarele și fundamentul său, ca și limitele sale ca instrument de acțiune socială. O dificultate majoră în examinarea acestor aspecte în cadrul științei dreptului internațional, prin comparație cu științele naturii, este legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exagerări și erori din trecut, doctrina postbelică a dreptului natural a jucat un rol important în dezvoltarea dreptului internațional și, între altele, în afirmarea drepturilor omului. Autorii "neonaturaliști" de drept internațional din epoca contemporană adoptă, în general, dualitatea dreptnatural drept internațional pozitiv. Ei îl fundamentează pe cel din urmă prin cel dintâi și, în general, asimilează ordinea naturală cu ordinea morală. Acordând prioritate valorilor morale, explicarea lui de către doctrina dreptului natural prezintă o deosebită atracție. Pentru a o face și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
semnificații noi ale raporturilor sociale și structurilor organizaționale pe care le determină transformările respective, se reconsideră idealurile și orizonturile de realizare umană, de manifestare a destinului uman8. 2. Drepturile omului într-o concepție axiologică Mecanismele de schimbare se evidențiază în dreptul internațional în lumina raportului dintre nivelurile structural (relațiile internaționale), axiologic (valorile existente) și normativ (regulile adoptate). Dată fiind eterogenitatea membrilor comunității internaționale, nu poate exista un consens general al subiectelor de drept internațional asupra tuturor dimensiunilor și configurației unei table de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
noi ramuri nu sunt încă pe deplin lămurite. În mod tradițional, în manualele de drept internațional public, aspectele legate de drepturile omului erau examinate în capitolul referitor la populație. Acoperă în întregime dreptul internațional al drepturilor omului problematica populației în dreptul internațional public? Care este, pe de altă parte, relația cu dreptul internațional umanitar? Adepții tezei "integrationiste" consideră că există un singur drept internațional al drepturilor omului, în cadrul căruia dreptul umanitar ar reprezenta un subsistem, adică ansamblul de norme ce reglementează situația
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internațional. Desigur, în mod logic, alături de elementele comune cu celelalte ramuri ale dreptului internațional, dreptul internațional al drepturilor omului are și anumite trăsături specifice. O altă problemă ce nu a fost încă clarificată este aceea a integrării drepturilor popoarelor în dreptul internațional. Ce soluție va fi preferată? Se va afirma o ramură distinctă a dreptului internațional dreptul internațional al drepturilor popoarelor sau se va considera că drepturile omului (în sens larg) cuprind și drepturile popoarelor? S-ar putea, de asemenea, ca ramura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
normativ, acesta din urmă fiind, în mod evident, juridic. Din complexitatea abordărilor se trage concluzia că și drepturile omului au o natură complexă (ceea ce este adevărat). Dar, spre exemplu, marea poate face obiectul de studiu pentru biologie, zoologie, geografie, drept internațional etc. Dreptul mării, însă, nu mai este direct relevant decât pentru dreptul internațional. Spre a se evita această logică, se afirmă că drepturile omului fac parte din realitate. De fapt, însă, în planul realității se afla omul și societatea, care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]