679 matches
-
parte, întîlnirea dintre sociologia istorică realistă clasică (vezi cap. 3) și materialismul istoric în formele sale istoricistă sau gramsciană. El extrage esențialul din subiecte cum ar fi revoluția (Halliday 1990, care se referă la weberianul Rosecrance 1977 [1963]). Mai ales internaționalizarea crescîndă a sociologilor și politologilor comparativiști (Skocpol 1977, O'Donell 1973, 1978; Giddens 1985; și Mann 1986) îi face să se întîlnească cu dependența, cît și cu abordările clasice engleze în conceptualizarea statului și a relațiilor stat-societate (Evans, Rueschemeyer și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
iredentist, statul bunăstării a devenit un important factor de stabilitate al societății de masă. El este un instrument necesar pentru stabilitatea internă, întrucît compensează și redirecționează acele grupuri care ar putea avea de suferit în urma ridicării barierelor comerțului și a internaționalizării producției (Katzenstein 1985). Dar e clar că, dacă politicile distributive sînt trăsături necesare pentru legitimitatea și stabilitatea unui regim, atunci competiția internațională a regimurilor se va intensifica ori de cîte ori tortul din care fiecare stat ia cîte o felie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Eliot și terminând cu comparatiști ca L. Foscolo Benedetto, n-au gândit altfel. Dreptul european la pluralitate și diversitate literară este imprescriptibil și inviolabil. Nu se poate vorbi în nici un caz de un bloc coerent, de omogenizare latentă sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom vedea imediat în ce sens) este una, uniformizarea și supranaționalizarea este alta. Din convergența heterogeneităților naționale rezultă general-umanul în expresie literară, nu o literatură apatridă și nediferențiată. Ideea este larg îmbrățișată, inclusiv de comparatiști. Scriitorul european
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
influențelor literare străine, care încep să fie recunoscute și studiate sub această emulație (și care se transformă în perioada pozitivistă în simplă erudiție istorico-literară), are la origine conștiința participării la tradiții și valori europene, recunoașterea și cultivarea elementelor literare comune, internaționalizarea creațiilor locale, ieșirea din izolare, lărgirea orizontului. Cine nu cunoaște decât o literatură nu cunoaște decât o singură pagină a cărții. (Mazzini) 3. Literatura europeană (=universală) încurajează competiția și spiritul de emulație al literaturilor naționale, care-și păstrează în continuare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de recomandări; apoi, luarea deciziilor pe bază de unanimitate era înlocuită prin ambigua sintagmă a ""unității de idei""; amplificarea ponderii decizionale a secretariatului organizației, care ar fi urmat să fie configurat "proporțional cu contribuția la acoperirea cheltuielilor" CAER; în sfârșit, "internaționalizarea forțelor de producție prin repartizarea teritorială rațională" (Cătănuș: 2005b, 78-79). Delegația română va respinge sistematic și ferm aceste propuneri în baza dreptului, ideologic potențat, de a își construi propria industrie grea în vederea dezvoltării economice a țării și, de ce nu, a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În al doilea rând, "patriotismul revoluționar socialist" era considerat ca fiind pe deplin "internaționalist". Ceea ce înțelegea însă leninismul romantic prin internaționalism nu avea aproape nimic în comun cu accepțiunea dată "internaționalismului proletar" de către leninismul sistemic. Pentru Brejnev, "importanța principială a internaționalizării experienței revoluționare" rezida, invocându-l ritualic pe Lenin, în conștientizarea faptului că "fiecare încercare separată de construire a unei noi societăți (socialiste, n.m.) poate suferi de o unilateralitate sau alta, de imperfecțiune, că "socialismul integral" se făurește "pe baza colaborării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de Curtea Constituțională, datorită faptului că nu a fost îndeplinită condiția cetățeanului privitoare la dispersia teritorială și a numărului minim de semnături înregistrate în fiecare județ.8 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT "Pacta sunt servanda" (Ulpianus) Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului constituțional și "constituționalizarea" Dreptului internațional VICTOR DUCULESCU* Sommaire L'étude présente d'une manière critique deux théories, qui ont été largemenet analysèes au cadre des quelques débats scientifiques internationales, "la constitutionnalisation" du droit international et "l'internalisation" du droit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în modul următor: există o serie de juriști care, pornind de la faptul că ideile privind democrația politică și drepturile omului, principiile constituționale democratice (de pildă: alegeri libere, responsabilitatea guvernanților etc.) s-au impus, din ce în ce mai mult, în lumea zilelor noastre, preconizează "internaționalizarea" dreptului constituțional; deci, cu alte cuvinte, adoptarea unui cod universal al democrației care să devină obligatoriu pentru toate statele și pentru toate națiunile. Pornind de la constatările bine cunoscute făcute de juriști, economiști, oameni politici, specialiști în relațiile internaționale, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
10. Într-o lucrare intitulată sugestiv "Constituționalizarea dreptului internațional general un răspuns la globalizare", profesorul Theodor Schilling imaginează mai multe procedee prin care s-ar putea realiza constituționalizarea regulilor de drept internațional (în sensul impunerii obligativității și respectului acestora): a) internaționalizarea (cum este cazul convențiilor ce privesc drepturile omului); b) generalizarea respectului lor, prin formarea unor noi reguli de drept cutumiar sau prin consens și c) consolidarea sistemului normelor de drept internațional prin recunoașterea unor ierarhii a acestora, în vârful cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
negociere și compromis. Dar, marile sale principii pot și trebuie respectate, la fel ca și angajamentele internaționale la care statele au subscris în virtutea vechiului și verificatului principiu de drept pacta sunt servanda. 3. O analiză atentă demonstrează că tezele cu privire la "internaționalizarea" dreptului constituțional care constituie de fapt "reversul" teoriei amintite mai sus seamănă, în mod izbitor, cu opiniile exprimate după cel de-al doilea război mondial privind instaurarea unui stat și a unui drept mondial. După cum se cunoaște, în perioada care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
candidații prezidențiali Patrick Buchanan și Ross Perot, care s-au opus cu vehemență încheierii unor acorduri internaționale care ar afecta suveranitatea națională a S.U.A. în asemenea domenii, cum ar fi mediul, comerțul și finanțele. 4. Rezultă, deci, că ideea internaționalizării dreptului constituțional sub forma impunerii unor coduri de conduită obligatorii vizând guvernarea politică a diverselor țări este iluzorie, pentru că toate statele și, în primul rând, cele mari, nu sunt dispuse să se supună unei autorități mondiale, decât în condițiile în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
specifice ce pot determina o poziție de "blocare" (Clauza Ioannina) a hotărârilor adoptate sau recunoașterea pe calea unor declarații sau protocoale a intereselor specifice ale unor țări, ca de pildă Polonia și Marea Britanie. 8. La capătul unei analize legate de "internaționalizarea" dreptului constituțional și "constituționalizarea" dreptului internațional, răspunzând celor două probleme pe care le-am evocat la începutul studiului nostru, următoarele concluzii de desprind: în ce privește internaționalizarea dreptului constituțional, aceasta poate fi acceptată în principiu, dar numai ca o largă difuzare și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unor țări, ca de pildă Polonia și Marea Britanie. 8. La capătul unei analize legate de "internaționalizarea" dreptului constituțional și "constituționalizarea" dreptului internațional, răspunzând celor două probleme pe care le-am evocat la începutul studiului nostru, următoarele concluzii de desprind: în ce privește internaționalizarea dreptului constituțional, aceasta poate fi acceptată în principiu, dar numai ca o largă difuzare și influență politică a societății civile, a forțelor politice pentru generalizarea unor principii democratice de guvernare, iar nicidecum sub forma unui "tratat cu privire la democrație" impus statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de acte de terorism intern (individual sau în grup) la care se adaugă un element de extraneitate, referitor la autori, victime, locul de executare și locul de producere a efectului. b) statal, atunci când actele respective sunt îndreptate împotriva unui stat. Internaționalizarea terorismului este realizată prin extinderea zonelor sale de acțiune și este însoțită de schimbări calitative majore în privința mijloacelor și metodelor pe care le utilizează. Terorismul, scria Brian M. Jenkins, a sporit în mod simțitor în ultimii ani. Extremiștii politici și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sau în slujba unei organizații teroriste să sustragă zilnic o mică cantitate de plutoniu și în timp de 60 de zile, ar putea acumula doza necesară pentru a face o bombă nucleară comparabilă cu cea lansată la Nagasaki în 194511. Internaționalizarea terorismului ridică, totodată, o serie de probleme juridice pentru state, pentru relațiile și colaborarea dintre ele. Refugierea autorilor actelor de terorism pe teritoriul altor state poate duce la complicații în relațiile dintre acestea. Diferențele existente în ce privește reglementările în materie de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL 65 .Sofia Popescu, Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea 66 .Ioan Vida, Controlul constituționalității activității de legiferare 86 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT 95 .Victor Duculescu, Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului Constituțional și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion Diaconu, Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și minoritățile din Europa 128 .Ioan Maxim, Perspective în domeniul combaterii terorismului internațional 152 .Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
op. cit., p. 573. 38 A.N. Mandelstam, La protection des minorités, R.C.A.D.L, 1923, vol. 1, p. 368. 39 B. Mirkine Guetzevitch, op. cit., p. 192 40 R. Redslob, Les principes du droit des gens moderne, Paris, 1937, p. 209-210. "Internaționalizarea"sublinia F.Pocar nu a făcut nimic altceva decît să dea un caracter internațional comportamentului statelor la ceea ce îi privește pe indivizii care se găsesc pe teritoriul lor, în special comportamentului de care dreptul internațional ține seama, fie că este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a-l propulsa încă o dată pe șugubățul poet, acum și cu ajutorul culorilor, decisiv, în orbita Nobelului. Ajunse, de aici, de la Casa Armatei (sau piața Matache, sau...), prin canalele diplomatice, în Suedia, glumițele plastice ale simpaticului nostru parodist au toate șansele internaționalizării. Se pare că, vai, ce n-am reușit, cîndva, prin Grigorescu, sîntem pe cale de a reuși acum prin autorul inubliabilei epopei La lilieci. Nițică răbdare. 19 aprilie Sugestia de a merge la Școala "Vasile Alecsandri", pentru a vedea (pe un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
instituțiilor reale ale puterii. Sistemul pseudo-genurilor literare din culturile post-bizantine ortodoxe, rediscutat atât pe axa distributivă, în tot arealul respectiv, cât și integrativ, în relația transversală cu performanțele locale, ar putea constitui primul moment al unui proiect mai amplu, de internaționalizare a "literaturii" noastre medievale, mai întâi regional (genul proxim), iar apoi zonal (pin diferențele specifice). Una dintre mizele majore ale acestui program de anvergură, atât de necesar nu doar nouă, ci întregii regiuni ortodoxe, ar putea fi depășirea obsesiei apartenenței
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
profesionale, sport, agricultură, retail) 4. Categorii și opțiuni pentru afacere: - Tipul de afacere (clasificarea IMM) - Preluarea unei afaceri existente - Transferul afacerilor - Franciza - Comerțul electronic - IT și hi tech - Afacerile la domiciliu - Afacerile part time și full time - Freelancing - Consultanță independentă - Internaționalizarea afacerii - Incubatoare de afaceri - Asigurări - Afaceri de familie - Rețele de comunicare și asociere - Alegerea afacerilor mici profitabile - Investiții rentabile - Leasing - o alternativă pentru dezvoltarea afacerii - Cercetare-dezvoltare - un sector care merită explorat 5. Marketing: - Misiunea și viziunea firmei - Out source-ing - Strategii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186614_a_187943]
-
sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a unui set de reguli, practici și mecanisme economice, internaționalizarea producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor nonstatali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor nonstatali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și internaționalizarea finanțelor, schimbările intervenite în structura diviziunii internaționale a muncii, tendința de convergență, sincronizare și interconectare a piețelor sau tranziția de la un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt a mobilității globale a capitalului, creșterea
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]