1,806 matches
-
tranziție (1998) ori Istorie și finalitate. În căutarea identității (ed. a 2-a: 2004) jalonează în mod unic o preocupare pentru domeniu care, fără a face rabat de la standardele profesionale asumate, se traduce într-o publicistică vie și sensibilă la interogațiile veacului. Asemenea zonă de interes și astfel de abordări au darul de a deschide un drum prea puțin frecventat de istoricii români; pe de o parte, datorită slabei lor apetențe pentru autoreflexivitate și explorarea propriilor unelte teoreticometodologice, pe de alta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exemple ilustre din alte istoriografii - de la Fernand Braudel la François Furet -, procedeul este însă binevenit, oferind accesul la problematica trecutului unui public cultural mai larg. Nu este de mirare că Al. Zub își focalizează astăzi atenția asupra acestor modalități și interogații. Odinioară, în timpurile încremenite ale comunismului, când marile figuri ale modernității istoriografice românești erau încă ocultate de ultimele reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan și A. D. Xenopol. Monografiile respective jalonează înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trecut, București, 1995; Un ghem de vise, București, 1998; Simplă suflare - Souffle éphémère, ed. bilingvă, tr. Oana Cuzub, Botoșani, 2002. Traduceri: Kenneth Grahame, Vârsta de aur, pref. trad., București, 1983, Am găsit o prințesă, București, 1994. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Interogații lirice, RL, 1978, 37; Constanța Buzea, „Regina cu pași furați”, AFT, 1978, 9; Valentin F. Mihăescu, „Peisajul din care lipsesc”, LCF, 1981, 24; Ion Bogdan Lefter, Poezie sentimentală, RL, 1981, 31; Laurențiu Ulici, Monografie lirică: Cleopatra Lorințiu, „Peisajul din care
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
pe săptămînă și mîncam același lucru cu ceilalți, m-am Îngrășat 6 kg și mă simțeam Îngrozitor. Doctorul Paskowitz era uimit. Încerca să dovedească cît de sănătoasă era pentru toată lumea o dietă compusă din mîncare naturală (contrazicea prejudecățile convenționale prin interogația „Cum poți fi plin de viață dacă te hrănești cu mîncare moartă?”) și eu nu mă potriveam În teoria sa. Mă prinsese entuziasmul unei diete naturale și mă așteptam ca experimentul să funcționeze. N-am trișat mîncînd noaptea pungi cu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță, În niște sisteme umane alternative, dispuse să-și integreze reciproc câștigurile. Modulul gândirii științifice nu mai este de mult unul Închis, preocupându
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță, În niște sisteme umane alternative, dispuse să-și integreze reciproc câștigurile. Modulul gândirii științifice nu mai este de mult unul Închis, preocupându-se astăzi de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Corin. Nicolae Turcan: Totuși, din câte am Înțeles eu din spusele lui Cornel Vâlcu nu era vorba de Îngânare, ci tocmai, de două lucruri primordial ostile sau primordial diferite. Textul lui Nichita Stănescu de fapt nu Îmi răspunde la interogații, nu este o Îngânare a textului, ci o formă paradoxală de a face posibilă Întâlnirea dintre niște lucruri care altfel ar putea să nu se Întâlnească. Cornel Vâlcu: Ce te face să crezi că el de fapt nu Îți răspunde
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre ultimele anchete cu privire la Miorița a lansat-o, cu ani În urmă, tot o publicație literară (revista Tribuna)? Și asta doar pentru a Încerca să răspundă la Întrebări ținând de hermeneutica profundă, practicată de vârfuri specializate ale elitei. (Una dintre interogațiile formulate atunci a fost dacă nu cumva cei trei ciobănași sunt o Întruchipare autohtonă a ideologiei indo-europene tripartite evidențiate În lucrările lui Georges Dumézil.) Mămăliga S-a Întâmplat un fapt mirabil. Deși porumbul a ajuns târziu (prin secolul al XVIII
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
civilizațională) a unor interese politice de rang național și internațional. Legătura dintre cultural și politic este, mai e nevoie să o certific, una din trăsăturile moștenirii clasicității culturii europene, dar nu numai europene. Cunoașterea de sine, Întrebarea despre virtute și interogațiile despre cine trebuie ales să conducă exercițiul politic au jalonat, de la Platon Înspre modernitate, legătura dintre o cultură a sinelui și una a societății. Continuând să vorbesc despre „o conștiință a crizei”, reamintesc chiar Într-o formă succintă modul În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru stilistica interogativă a acestui text de pornire e deliberată. Prefer să pun Întrebări, cu speranța unor deslușiri ulterioare - ale unor aspecte: chiar În dezbaterea noastră de azi -, decât să formulez verdicte finale sau concluzii erudite, generale, docte, dar pripite. Interogațiile se mai datorează și faptului - mă văd silit să recunosc - că nu dețin răspunsuri bine echilibrate la unele dintre Întrebările pe care vi le pun. S-ar putea Însă, la fel de bine, ca unele dintre răspunsurile pe care mi le-am
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care le Întâlniți aici ( În ce lume au trăit bunicii și părinții noștri? Toți cei care au trăit În comunism au fost duplicitari? Sunt ei toți vinovați, sau există grade diferite de vină? etc.), și am dorit să trimit interogația mai departe, să fac din ea o dezbatere publică. Propun, așadar, un text mai degrabă introspectiv. Pe de altă parte, el conține multe Întrebări la care nu noi, optzeciștii, suntem chemați să răspundem, ci oamenii care vin după noi, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
subversive; de pildă, Problema spinoasă a nopților e o pledoarie implicită pentru statutul inalienabil al poetului și poeziei, iar Ieremia, din poemul omonim apărut în volumul Nevoia de cercuri (1966), dând cu oiștea-n gard, este instituit ca simbol al interogației, al încercării și erorii fertile și pus în opoziție cu „ticăloasa spiță a moluștelor grave/ a celor ce nu dau cu nimic în nimic/ de frica îndrăznelii și a înnoirii”: personaj emblematic („un caz de remitizare” - Eugen Simion) pentru situarea
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
și al limbii vorbite. Psaltirea în versuri se caracterizează printr-o diversitate a măsurii și ritmurilor, prin varietatea și, uneori, prin sonoritățile rare ale rimei, în genere printr-un limbaj poetic evoluat, uzând de comparație și metaforă, metonimie, hiperbolă, paralelism, interogație, antiteză, dar și de unele procedee stilistice sau lexicale specifice creației orale ori preluate din literatura religioasă sau istorică anterioară. Au fost remarcate la el frecvența dislocării sintactice, prezența termenilor populari, regionali sau arhaici și a seriilor sinonimice, spontaneitatea lexicală
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ecouri din discursul teoretico-literar: „punctul central”, de pildă. Dar și un crez deliberat, acela că prin vers se poate pătrunde înlăuntrul marelui tot, căruia poeta i se integrează, căutând să îi deslușească rosturile întocmirii. O lirică plină de sensuri și interogații, la care răspunsul nu se lasă descoperit. Cea dintâi culegere de contribuții istorico-literare, Spațiul continuu (1972), se plasează în sfera metodologiei avansate de noua critică franceză. Deși unele dintre studii, remodelate întrucâtva în vederea publicării, fuseseră concepute după principiile mai vechii
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
este tragismul conștiinței umane, perceput ca un sentiment de cutremurare față de ororile lagărului de la Auschwitz. Simbolurile tradiționale („pasărea neagră”), utilizate în exces și golite de sens, precum și o paletă de figuri de stil de asemenea convențională și destul de sărăcăcioasă, abundența interogațiilor retorice încarcă și sufocă substanța poemului. Iarna când au murit cangurii (1984), subintitulat „microroman”, se încadrează în tiparul „literatură de vacanță” - o proză marcată de gratuitate, dar salvată de un umor care face lectura agreabilă. Personajele principale alimentează o intrigă
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
căruia îi sunt elogiate bunătatea, înțelepciunea, prudența, generozitatea, abilitatea și priceperea politică, patriotismul. Durerea pricinuită de dispariția nedreaptă a acestui „noroc” al țării ia forma unei lamentații universale, remarcabil turnată într-o foarte frumoasă construcție bimembră, simetric guvernată de două interogații ce prepară terenul pentru lansarea imprecației: „Iar toată țara plângea pre Costandin postelnicul, că au pierdut un stâlp mare, care au sprijinit toate nevoile țărâi. Plângându-l și săracii, că și-au pierdut mila; plângându-l carii au avut de la
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
nonverbale. O altă modalitate de a reduce costurile materiale, dar păstrând reprezentativitatea este utilizarea eșantioanelor contrastante (Radu, 1994b). Ele se introduc atunci când nu urmărim o descriere generală a populației de cercetat, ci avem o ipoteză prealabilă sau cel puțin o interogație mai specifică. Într-o atare situație, în locul unei eșantionări aleatorii, selectăm două sau mai multe eșantioane (subeșantioane) net diferențiate sau chiar opuse cu privire la variabila (variabilele) care ne interesează. Dacă, de pildă, vrem să testăm ipoteza că în România (statisticile arată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de atractivitate a fost mult mai mic și el a fost legat de nivelul de atractivitate autoestimat al bărbaților. Atractivitatea fizică este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem sau nu acest lucru. Mecanisme psihosociologice de genul „strugurelui prea acru”, ale apărării eului în general conduc la multe distorsiuni în crezurile și declarațiile noastre. Așa cum arată însă viața de zi cu zi, dar și cercetările exprese pe această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
înseamnă că ești despărțit cu adevărat. Personal, mă întreb în ce măsură, indiferent de sentimentele de afecțiune pe care le mai avem, putem ajunge la o asemenea liniște superioară, fără umbră de invidie și gelozie. După cum putem constata, de data aceasta fără interogație, câți dintre noi nu ne facem doar că nu ne pasă. Privitor la cauzalitatea divorțialității, să mai observăm, în final, că pe lângă chestiunea convertirii factorilor „exteriori-obiectivi” (starea economică, școlaritatea etc.) în mobiluri „interior-subiective”, se mai ridică una gravă din punct
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
are o deschidere mai largă, cei doi decid să trăiască împreună în afara constrângerilor căsătoriei și a eventualelor presiuni din partea mediului social mai apropiat sau mai îndepărtat. Dar „consensual” ce vrea să spună? Cum pot fi coabitările decât consensuale? Bineînțeles, aceste interogații contează mai puțin în ceea ce privește fenomenul ca atare. Probabil că dacă „uniunii consensuale” i se va consolida statutul oficial, termenul se va impune și în limbajul academic de la noi, oamenii obișnuiți continuând să folosească expresii ca „stauîmpreună”, „concubinaj”. În ceea ce mă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
am reiterat, nu toate formulele de coabitare și de creștere a copiilor sunt egal îndreptățite din punct de vedere sociouman. Să presupunem deci că încurajarea prin multiple mijloace, inclusiv prin programe elaborate, este justificată. Rămân însă în continuare următoarele două interogații majore; 2. există resurse, voință politică, aprobarea publicului larg pentru a le „pune în lucru”, a le implementa, cum se spune mai prețios? Mulți analiști sunt sceptici, iar reținerea lor vine și din răspunsul echivoc la cea de-a treia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Drumeș, Nichita Stănescu. Poeziile din Răstignit pe un fir de nisip (1997), Răspântii pustii (2001), Hermeneutica iubirii (2003), Teroarea clepsidrei (2003) reflectă, după opinia lui Dumitru Micu, „maree ale unei conștiințe răvășite, intermitent de-a dreptul traumatizate. În reflecții și interogații pe cele mai diverse teme, eterne și seculare, de la geneza cosmosului la moartea universală, de la specificitatea, derutantă, a naturii umane la măștile disimulative ale dezumanizării, de la Dumnezeu și Iisus la absurdul istoriei contemporane, discursul poetic transmite mișcări și atitudini sufletești
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
este și cea dintre atitudine și sistemul de credințe (beliefs) asociat ei. Termenul „credință” desemnează pentru analiștii mentalităților, în particular pentru cei americani, unitatea cognitiv-evaluativă cea mai cuprinzătoare. Ea constituie infrastructura ideatică a psihicului uman și a spiritualității omenirii. În afară de interogații, în credințe intră toate genurile de propoziții și judecăți, de la cele pur constatative, până la cele de gusturi și valori sociale. În acest sens, și atitudinile sunt, într-un fel, credințe. Diferența de nuanță este că ele au un astfel de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai arătat, majoritatea studiilor - și în cvasitotalitate cele de laborator- se referă la ajutorarea în situații de urgență. Pe asemenea materiale empirice s-au construit și modelul procesului decizional, și teoria responsabilității difuze. Există însă cercetări care au pornit de la interogații și ipoteze privind motivele și efectele actelor prosociale cu bătaie mai lungă. Posibilele efecte asupra beneficiarului de ajutor și studiile aferente au fost invocate în secțiunea anterioară. Cu privire la motivele angajării în voluntariat, mai importante par a fi următoarele constatări bazate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în analizele sociometrice nu „forțăm uși deschise”. Oare simpatiile și antipatiile, indiferențele și falsele percepții nu sunt ele vizibile cu ochiul liber? N-ar fi suficient să stăm de vorbă cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]