4,210 matches
-
performanței în muncă pentru slujbe specifice: Pentru posturi de bază în servicii (Hunt, 1996): Respectarea regulilor Tehnicitate Persistență în fața obstacolelor Flexibilitatea programului Prezență Comportament în afara sarcinii Neutilizarea medicamentelor Pentru manageri (Conway, 1999, Borman și Brush, 1993): Conducere și supervizare Relații interpersonale și comunicare Comportamente tehnice (de exemplu, administrare) Comportamente utile (de exemplu, rezolvarea crizelor) Dimensiuni ale performanței în muncă (în general) Bernadin și Beatty (1984): Calitate Cantitate Respectarea termenelor Eficiența costurilor Nevoia de supervizare Impactul interpersonal Viswesvaran (1993): Performanță generală pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1993): Conducere și supervizare Relații interpersonale și comunicare Comportamente tehnice (de exemplu, administrare) Comportamente utile (de exemplu, rezolvarea crizelor) Dimensiuni ale performanței în muncă (în general) Bernadin și Beatty (1984): Calitate Cantitate Respectarea termenelor Eficiența costurilor Nevoia de supervizare Impactul interpersonal Viswesvaran (1993): Performanță generală pe post Productivitate Efort Cunoașterea postului Competențe interpersonale Competențe administrative Calitate Competențe de comunicare Conducere Respectarea regulilor Newell (2000) consideră că odată cu schimbările din economie și din domeniul organizațional se vor schimba și calitățile care subliniază
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
administrare) Comportamente utile (de exemplu, rezolvarea crizelor) Dimensiuni ale performanței în muncă (în general) Bernadin și Beatty (1984): Calitate Cantitate Respectarea termenelor Eficiența costurilor Nevoia de supervizare Impactul interpersonal Viswesvaran (1993): Performanță generală pe post Productivitate Efort Cunoașterea postului Competențe interpersonale Competențe administrative Calitate Competențe de comunicare Conducere Respectarea regulilor Newell (2000) consideră că odată cu schimbările din economie și din domeniul organizațional se vor schimba și calitățile care subliniază performanța în muncă a angajaților. La modă acum este managementul cunoașterii (engl.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
astfel încât cei mai potriviți să realizeze selecția sunt angajați tipici, care exprimă evident cultura organizației. În cazul în care selecția se face pentru a obține o potrivire cu grupul, atunci se urmărește capacitatea candidaților de a juca roluri tehnice și interpersonale necesare pentru buna funcționare a echipei, componenții echipei fiind cei mai nimeriți selectori (Herriot, 2003) Atunci când scopul principal al selecției este inovația și schimbarea se vor căuta candidați atipici, incapabili să coopereze cu angajații tipici, grupul de selecție fiind alcătuit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
observația, testele, chestionarele, interviul și focus-grupul. 5.1.1. Observația Este o metodă științifică de bază ce constă în urmărirea și notarea sistematică a unor comportamente stabilite în prealabil pentru a înțelege structura sau dinamica unor procese psihice intra sau interpersonale. Deși există mai multe modalități și tipuri de observație, majoritatea lor implică parcurgerea următorilor șase pași: se stabilește obiectul observării și unitățile comportamentale ce vor fi observate; se decide asupra modului de eșantionare a comportamentelor ce vor fi observate; se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
termenul este utilizat pentru a descrie pregătirea sau formarea deprinderilor de bază pe care o persoană poate construi deprinderi specifice unei ocupații. Printre deprinderile de bază care satisfac cerințele mai multor profesii, se numără cele de comunicare, relaționare intra și interpersonală, rezolvarea de probleme și managementul proceselor de organizare (Lankard, 1990). Valoarea deprinderilor ocupaționale rezidă din posibilitatea aplicării lor la mai multe ocupații și a asigurării fundamentului unei pregătiri comune pentru a satisface nevoile diferitelor ocupații. Schimbările de la nivelul mediului de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comportamentală apărută ca rezultat al reflecției asupra experienței. Învățarea incidentală însă, este consecința unei acțiuni spontane, este neintenționată și rezultă în urma îndeplinirii unei sarcini, individul descoperind sau înțelegând un anumit lucru în timp ce lucrează la altceva (învață din greșeli, din experiențele interpersonale) (Ross-Gordon și Dowling, 1995, apud. Lankard, 1995). Ceea ce este important în cazul tipurilor de învățare amintite, este faptul că angajează persoana într-o învățare experiențială și au în același timp o dimensiune colectivă, pentru că la locul de muncă învățarea are
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a întâmplat și de ce, cu sugestii pentru o rezolvare mai bună în viitor. Este o metodă foarte dinamică și cu un grad mare de implicare al participanților care, puși în locul altei persoane, ajung să înțeleagă ce înseamnă trăirea unui conflict interpersonal. Este eficientă în dezvoltarea deprinderilor de relaționare interpersonală. Indiferent care sunt acele modalități de pregătire și învățare pentru care s-a optat, dacă nu are loc și un transfer la locul de muncă al cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor câștigate în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rezolvare mai bună în viitor. Este o metodă foarte dinamică și cu un grad mare de implicare al participanților care, puși în locul altei persoane, ajung să înțeleagă ce înseamnă trăirea unui conflict interpersonal. Este eficientă în dezvoltarea deprinderilor de relaționare interpersonală. Indiferent care sunt acele modalități de pregătire și învățare pentru care s-a optat, dacă nu are loc și un transfer la locul de muncă al cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor câștigate în mediul de învățare, nu putem vorbi de o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
calorice; hiper/hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în stare gazoasă, lichidă sau solidă; Factori biologici microorganisme; Factori psihosociali relații interpersonale; particularități temperamentale; aspirații; stil de conducere, etc. 8.4.1. MICROCLIMATUL Microclimatul constituie o grupă a factorilor fizici din încăperile și zonele de lucru, din care fac parte (Roșca, 1997): temperatura ambientală - radiațiile suprafețelor înconjurătoare, determinate mai ales de natura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ocupațional În cazul în care stresul afectează angajații dintr-o organizație pot apărea mai multe simptome negative. Broadbridge (2002) sintetizează cele mai importante dintre acestea ca fiind: pasivitatea din partea angajaților, evitarea responsabilităților și a sarcinilor, rigiditatea în viziune, apariția conflictelor interpersonale și a problemelor de comunicare, scăderea motivației și a satisfacției în muncă, rezistențele la schimbare, scăderea productivității și a eficienței în muncă, scăderea calității și a interesului și orientării pentru client și dorințele acestuia, luarea unor decizii eronate, etc. De
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbării, iar aceasta depinde deopotrivă de contextul social în care s-a dezvoltat individul și de beneficiile pe care el le obține din participarea sa socială împreună cu ceilalți membri ai grupului de muncă și, implicit, de efectul schimbării asupra relațiilor interpersonale. Descoperind rolul structurii informale în cadrul organizației formale, școala relațiilor umane a contribuit la zdruncinarea principalelor supoziții pe care se baza paradigma raționalistă de abordare a organizațiilor (Vlăsceanu, 1999). Rezultatul cel mai important este acela de promovare a viziunii organizațiilor ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
intrinseci, astfel că, în condiții favorabile, oamenii nu numai că acceptă responsabilități, dar vor și dori acest lucru. Chiar dacă au fost aduse critici, uneori chiar acide orientării relațiilor umane ce vizau concentrarea exclusivă a interesului pe studierea factorilor personali și interpersonali sau limitarea explicațiilor privind problemele organizațiilor la consecințele psihologice ale relațiilor interpersonale defectuoase, nimeni nu poate ignora conceptele avansate de școala relațiilor umane. Nu poate fi minimalizat nici impactul pe care l-a avut școala relațiilor umane la nivel practic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dar vor și dori acest lucru. Chiar dacă au fost aduse critici, uneori chiar acide orientării relațiilor umane ce vizau concentrarea exclusivă a interesului pe studierea factorilor personali și interpersonali sau limitarea explicațiilor privind problemele organizațiilor la consecințele psihologice ale relațiilor interpersonale defectuoase, nimeni nu poate ignora conceptele avansate de școala relațiilor umane. Nu poate fi minimalizat nici impactul pe care l-a avut școala relațiilor umane la nivel practic - prin reconsiderarea metodelor de organizare a muncii sau de conducere - cât și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Clasificarea informațiilor 5. Sistemul informațional 11. 5.1 Definiția sistemului informațional 11. 5.2 Funcțiile sistemului informațional 5.3 Deficiențe majore ale sistemului informațional 6. Instrumentele comunicării 6. 1. Comunicarea în scris 6. 2. Comunicarea prin telefon 6. 3. Comunicarea interpersonală OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să prezentați elementele definitorii ale comunicării; să identificați aspectele esențiale pentru psihologia muncii și organizațională ale comunicării pornind de la diferitele abordări; să evidențiați elementele definitorii ale comunicării organizaționale; să argumentați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
bidirecțional, bazat pe reciprocitate, pe cunoștințele sociale comune ale emitentului și receptorului, pe „istoria comună” a partenerilor. Principiile de bază ale comunicării formulate de reprezentanții școlii de la Palo Alto (Watzlavick, P., Beavin, J.H, Jackson, D.D.) arată că în situații interpersonale comunicăm încontinuu, orice comportament are valoare informațională (astfel, transmitem ceva chiar și atunci când nu vorbim, când ne depărtăm de ceilalți, când ne întoarcem etc.). În concepția lor orice mesaj este în același timp un conținut și o relație, aspectul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nonverbale sunt la fel de importante, uneori chiar mai importante decât cele verbale. Eficiența lor poate fi surprinsă în special în comunicarea atitudinilor și sentimentelor. 11. 2. Abordarea comunicării din diferite perspective Având în vedere că într-o organizație comunicarea se realizează interpersonal, intrași intergrupal, intrași extraorganizațional, psihologia muncii și organizațională poate fi interesată de abordarea comunicării din mai multe perspective: a psihologiei personalității, a psihologiei grupurilor mici și a teoriei organizaționale. 11. 2.1 Comunicarea din perspectiva psihologiei personalității Psihologia personalității consideră
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și precizia ei sunt influențate de structura organizațională, de factori ce țin de relațiile umane în general și cele de putere în mod special. Cunoașterea posibilelor bariere în comunicarea organizațională este un prim pas în înlăturarea lor: Bariere specifice comunicării interpersonale (Bogáthy, 1999): Lipsa informației reale sau „mesajele sărace” în care nu apar noutăți pentru primitor - noutatea informației este ceea ce atrage atenția în primul rând. Ignorarea informațiilor ce contravin celor ce „știm” sau credem că știm - în general, oamenii evită, resping
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pot fi cauzate de folosirea unui limbaj specializat care nu este bine cunoscut de receptor, unele simboluri au sensuri neclare etc. (În unele situații partenerii nu vorbesc nici măcar aceeași limbă.) Perturbațiile (zgomotele) - uneori pot exista zgomote propriu-zise care perturbă comunicarea interpersonală. Bariere specifice comunicării organizaționale: Comunicarea verticală de obicei are reguli stricte de comunicare care pot deveni bariere în comunicare. Nerespectarea acestora, de obicei, se penalizează. Astfel conținuturile sunt filtrate. Cu cât organizația este mai mare, cu atât este mai cronofagă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2001) Devenind din ce în ce mai utilizate, unele organizații se ocupă chiar de formarea abilităților de a comunica prin telefon. Stanton (1995) formulează următoarele reguli telefonice de bază: Fiți scurt! Fiți politicos! Fiți ingenios! Vorbiți clar! Vorbiți mai rar! 11. 6.3 Comunicarea interpersonală Această formă de comunicare rămâne totuși cea mai eficientă și cea mai cunoscută formă. Faptul că nu doar îl auzim, ci îl și vedem pe interlocutor, face comunicarea mai eficientă. Dezavantajul major al acesteia este timpul și costul ridicat pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
extrinseci sau de context: evenimentele asociate unor atitudini negative față de locul de muncă sunt cele extrinseci muncii propriu-zise și sunt asociate mai degrabă contextului activității, decât activităților corespunzătoare postului (politica și administrația întreprinderilor, securitatea locului de muncă, salariul, conducerea, relațiile interpersonale și condițiile de muncă). Figura 12.5. Comparație între factorii motivatori și igienici (Mullins, 1989) Herzberg susține că rezultatele studiilor indică faptul că opusul satisfacției în muncă nu este insatisfacția: dacă îndepărtăm aspectele care produc insatisfacție în muncă nu facem
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
predictibilitate în mediul de existență. Normele care sporesc predicitibilitatea comportamentelor membrilor grupului sunt instituite și promovate cu tenacitate. Prin aceasta, membrii grupului își pot anticipa reciproc acțiunile și își pot pregăti răspunsuri adecvate. Regulile de conduită care pot reduce divergențele interpersonale între membrii grupului sunt de asemenea instituite ca norme. Ele devin importante prin faptul că asigură satisfacția membrilor grupului și previn disconfortul în grupul de lucru. Statutul reprezintă rangul, poziția socială sau prestigiul social acordat unui membru în grup (i.e.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
foarte eficace în contextul exercitării autorității membrului care deține o astfel de poziție în grup. 13.4. Conformare și devianță în grupul de lucru În centrul dinamicii de grup se află raporturile de putere între membri și procesele de influență interpersonală în contextul cărora gândurile, sentimentele și comportamentele unui individ pot suporta modificări dramatice. Puterea pe care o poate exercita grupul asupra membrilor individuali face ca aceștia să se comporte adesea într-o manieră diferită decât ar face-o dacă ar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în grup. Acest efect este susținut de prezența următorilor factori (Spector, 2000; Smither, 1988): valori și opinii similare Acest factor reprezintă una dintre cele mai puternice surse ale coeziunii, cunoscut fiind faptul că similaritatea este un factor important în atracția interpersonală (cf. Dillard și Miller, 1988). Oameni agrează compania celor similari lor în privința opiniilor pentru că le induc sentimentul că propriile opinii sunt corecte. duritatea inițierii într-un anumit grup sporește atractivitatea acestuia pentru membri. mărimea grupului Grupurile mici permit o interacțiune
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nivel informal, astfel încât sensul viziunii propuse de el și obiectivele desprinse de aici își păstrează valoarea și însemnătatea în conștiința oamenilor chiar și în momentele dificile ale traseului, aceștia urmându-l îndeaproape. Într-o definiție tradițională, conducerea apare ca influența interpersonală orientată către atingerea obiectivului sau obiectivelor (organizaționale). Deși nu reușește a surprinde întreg tabloul, accepțiunea general acceptată a conducerii are meritul de a sublinia, prin termenul „interpersonal”, importanța factorului uman antrenat în dinamica acestui fenomen. Liderul de succes influențează opiniile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]