2,321 matches
-
Un reflector nu are nici un fel de relație personală cu cititorul și prin urmare nu este responsabil în nici un fel de ceea ce este înregistrat de conștiința sa și de ceea ce nu este perceput. Fixarea și demarcarea perspectivei pot fi desigur interpretate ca o explicare a selecției unui sector specific al realității reprezentate. Oricum, aceasta nu-i dă cititorului nici o garanție că un lucru sau un eveniment din afara sectorului înregistrat al lumii reprezentate nu ar putea fi important pentru povestire. Prin urmare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fi mai lungi și această manieră de prezentare s-ar extinde de-a lungul textului. Este decisiv faptul că modul reflector, marcat de prezența lui Bloom ca personaj-reflector pe scenă, predomină aici, adică toate procesele externe și interne prezentate trebuie interpretate ca parte a conținutului conștiinței lui Leopold Bloom. Monologul interior și situația narativă personală se întîlnesc și se îmbină fără a se vedea vreo urmă de îndeplinire a acestei funcții narative, ca și cum nu ar mai fi relevant pentru cititor dacă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
unei jaluzele deschise puțin și destul de tîrziu este, desigur, imposibil să vezi ceva. Tot ce poți face este să închizi jaluzelele cu ajutorul baghetei laterale 535. Informațiile despre mecanismul de deschidere și de închidere a jaluzelelor venețiene poate fi cu siguranță interpretat ca avînd fie o natură auctorială, fie una personală. Din nou, tehnica de tip "camera eye" a acestui roman nu este nicidecum întotdeauna depersonalizată în întregime. Cîteodată aceasta lasă să se insinueze presupoziții, concluzii incerte, chiar amintiri, ca în următorul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
al XVI-lea, în Europa, apar statele reformate. La originea lor sînt bisericile cu același nume. La originea acestor biserici există un "curent de gîndire". La originea acestuia, găsim textele foi tipărite, legate și transmise din mînă în mînă, citite, interpretate, adnotate. Deci, sămînța: cele Nouăzeci și cinci de teze ale lui Luther (1517) sau Instituția creștină (Calvin, 1534), și recolta: războaie civile, orașe noi, frontiere noi, emigrare. Noțiuni noi, națiuni noi. Noțiuni care îmbătrînesc, națiuni care se anemiază, în timp ce altele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
capitolul III, cartea a IX-a din Istoria Revoluției), că spre deosebire de girondini, care "acționau mai ales prin presă", iacobinii "foloseau cu precădere comunicarea verbală, circulația orală de la om la om și de la club la club, cuvinte care pot fi totdeauna interpretate, ba chiar dezmințite". Captînd în folosul lor rămășițele oralității ecleziastice, acești mari preoți, spune anticlericul nostru, utilizau "semiobscuritatea publicității verbale, așa cum se întîmpla în Evul Mediu", fiindcă era mai indicată simularea unei unități catolice de fațadă și îndepărtarea contradicțiilor.39
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cunoaște îndeobște ca modelul Big Bang , completat, acolo unde nu se pronunță, printr’un Big Crunch ș.a.m.d. cu o perioadă estimată la 80x10 (la a 9) ani. În acest model, Big Crunch-ul are ca pol o gaură neagră, interpretată îndeobște ca un astru cu o densitate enormă de materie. Știind că o tonă de materie conține 1029 nucleoni, dacă am accepta masa unei găuri negre (de exemplu 109 tone) concentrată în volumul unui nucleon, ar rezulta o densitate incredibil
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fost neglijate de filosofiile individualiste: reciprocitate, (ncredere, solidaritate, tradi(ie etc. În fine, a treia teză este una metodologic(: modalitatea de a elabora etici (( principii politice nu este aceea a deducerii (( aplic(rii unor principii fundamentale universal valabile, ci trebuie interpretate (( rafinate ca valori care sunt imanente modurilor de viaț( reale ale grupurilor umane. Astfel, principiile etice pot fi acceptate (( (nsu(ite de actorii sociali. Aceste teze conturează modalități specifice de raportare la probleme de importanță deosebită. Comunitari(tii vin (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
societar i se scădeau cheltuielile pentru casă, hrană ș( (mbrăcăminte. Deși hrana era preparată ș( servită (n comun, funcție de posibilitățile fiecăruia se putea opta pentru meniuri diferite. Cu toată avangarda ideilor referitoare la respectul datorat fiecărei persoane, libertatea individuală era interpretată (ntr-o manieră destul de pitorească, dacă ținem seama de următorul pasaj dintr-un raport redactat de către un trimis al autorităților (n urma unei vizite la Scăieni: "...ei toți supuși la oareșcare reguli morale, ș( de a nu putea nici să iasă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
studenții mergeau din sala de disecții în sala de nașteri amplificând riscul infecțiilor puerperale). Spălatul mâinilor și schimbarea echipamentului au dus la scăderea evidentă a mortalității. Această observație esențială, făcută înaintea lui Lister și Pasteur, n-a fost din păcate, interpretată corect. Louis Pasteur, (1822-1895), descoperitorul lumii invizibile a microbilor, unul dintre cei mai mari binefăcători ai umanității, spunea: Dacă aș avea onoarea de a fi chirurg, pătruns de convingerea pericolului la care ne expun microbii pe suprafața tuturor obiectelor, nu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
conceptul de om ca ființă, investindu-l cu darul rațiunii și cu virtute, având ca substrat sufletul, care este interioritatea. Interioritatea socratică este condiția cunoașterii de sine, a autodefinirii și autodeterminării (C. Enăchescu). În aceste condiții, mă întreb cum trebuie interpretată afirmația lui Cioran: "....nu-i bine pentru om să-și amintească în fiecare clipă că este om?" Socrate reprezintă un moment istoric, crucial în evoluția gândirii și civilizației, o personalitate care a marcat evoluția spiritualității, fondatorul și simbolul umanismului. A
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
sunt elemente ce împiedică omul să-și atingă perfecțiunea, să poată ajunge la beatitudine. Miracolele nu există, ele sunt efecte cărora le ignoră cauzele. Dumnezeu există, dar n-are formă umană, nu i se pot atribui sentimente omenești. Învierea trebuie interpretată simbolic, ca o trecere la o viață nouă. Spinoza era republican, antimonarhist. Considera că se acordă onoruri exagerate clerului, milita pentru o religie imanentă, religie redusă la principii esențiale, inteligibile, care să propage dreptatea și caritatea. "Etica" este lucrarea la
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
însă, unele produse care au fost interzise în țările dezvoltate, mai sunt folosite doar în țările subdezvoltate. S-a scris mult în lume despre problemele utilizării pesticidelor (Dudley, 1987; Pesticides Trusts, 1989), dar acestea nu au fost bine sintetizate și interpretate. Pesticidele sunt adesea chimicale străine pentru mediul ambiant și au potențialul de a distruge un șir lung de ecosisteme, începând cu solul și microorganismele sale, până la animalele superioare. Această distrugere poate fi cauzată prin toxicitatea directă, dar de obicei efectele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
posibilitatea de a greși și de a înțelege că aceasta i se poate întâmpla oricui face parte din colectivul său. O atenție deosebită din partea învățătorului trebuie îndreptată spre elevii creativi, care iubesc libertatea în activitatea lor creatoare, ceea ce nu trebuie interpretată ca o abatere disciplinară. Această categorie de elevi, în cazul în care atitudinea față de ei nu este cea corespunzătoare, devine o problemă majoră care trebuie rezolvată cu tact și într-un timp foarte scurt, pentru a nu avea urmări neplăcute
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sau performanțele școlare sunt cel mai puternic determinate tocmai de originea socială, de statusul socioeconomic al părinților. Pe de altă parte, chiar dobândirea unei dovezi empirice a creșterii influenței nivelului de instrucție asupra statusului social final al persoanei nu trebuie interpretată exclusiv în termenii utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe baza calificărilor aduce un spor de competență și o creștere a productivității. Creșterea importanței diplomelor pentru ocuparea pozițiilor din sistemul diviziunii sociale a muncii capătă la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului în ultima perioadă a regimului comunist și începutul perioadei postdecembriste. 6.2. Limite metodologicetc "6.2. Limite metodologice" Analizele de mai sus trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate fi înregistrată. Este posibil ca, măsurând mobilitatea cu mai multe categorii de instrucție (în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acordul orb al majorității. Acordul majorității se naște însă prin modularea adevărului la canoanele specifice vederii proprii fiecărui cetățean. E adevărat că la Platon se află o distincție între miturile - „povestiri adevărate” și fantasme. Dar distincția, așa cum poate fi ea interpretată azi, nu are decât slabe conotații gnoseologice. Veridicitatea miturilor este o valoare predominant etică (reiterăm aici ideea heideggeriană potrivit căreia agathon s-ar traduce mai potrivit cu „bun pentru...”, adică apt pentru a revela) și acesta este spiritul pe care Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
semnificațiilor reale ale (fb)-urilor sub presiunea subiectivității. Poate apărea, atât la profesor cât și la elev/elevi mecanismul psihologic al raționalizării (al explicațiilor iluzorii, autojustificative) ca apărare în fața unor adevăruri supărătoare. Neatenția generalizată a clasei va fi mai probabil interpretată Ă de profesoră ca semn de oboseală, decât ca indice al neînțelegerii celor predate (fb I); în aceeași manieră, și elevul va interpreta nota mică primită mai probabil ca semn al ghinionului, decât al faptului că nu a învățat suficient
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unde asociațiile de femei ocupaseră o parte vizibilă a sferei publice Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea. În România, reprezentarea marginală a problemelor femeilor În discursul politic și intelectual al perioadei interbelice reprezintă contextul, extrem de diferit, În care trebuie interpretate motivațiile și semnificațiile participării femeilor În proiectele și organizațiile eugeniste. Am ales să folosesc trei metode specifice În demersul de a oferi ideilor eugeniste o nouă lectură și noi semnificații. Mai Întâi, folosesc tehnica criticii literare, elaborată În istoria intelectuală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a societății. Schema „clasă contra clasă” nu rezistă unei analize decât dacă asimilăm „ordinele” sau „statele” din Vechiului Regim cu niște clase în sensul modern. Or, aceste ordine prerevoluționare erau niște grupări stratificate în competiție. Revoluția Franceză este mai bine interpretată ca rezultat al rivalității dintre „ordine” sau „stări”, decât ca o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de ordin material, poate fi Învinsă de conștiința valorii tale sufletești. * „Asupra oricărui lucru se pot face două afirmații exact contrarii.” (Protagoras) Pentru faptul știut că interesele și mentalitățile individuale fac să difere criteriile sub care lucrurile sînt privite și interpretate (de aceea, de exemplu, unii nu văd Într-un act de bunăvoință nimic altceva decît o dovadă de ipocrizie disimulată). * „CÎtă poezie Într-o lacrimă omenească.” (Petre Andrei) Este, de fapt poezia „timpului”, silit să se concentreze, de exemplu, În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, aceste istorioare arată toate că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului îieri ca și astăzi) face din el un personaj cusurgiu, afemeiat, mâncău, băutor, amoral, imoral
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de influența investigației istorice și a jurisprudenței. Aceasta influență este vizibilă atât în educația principalilor promotori, cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui E.H. Carr referitoare la naivitatea fazei infantile de construcție a disciplinei, acuzație adesea reducționistă și nedreaptă, care și-a lăsat însă amprenta pe studiul relațiilor internaționale timp de mai bine de o jumătate de secol. Totuși, așa cum vom
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statele sunt singurele unități cu rol de actori în politica internațională); agenda relațiilor interstatale constă dintr-o multitudine de teme, care nu sunt aranjate într-o ierarhie clară sau consistentă); guvernele nu utilizează forța militară acolo unde prevalează interdependența complexă. Interpretat, de regulă, drept o critică devastatoare la adresa realismului, modelul interdependenței complexe este, în fapt, o completare a acestuia. Interdependența complexă, arată Nye, este o „lume antirealistă”: realismul și interdependența complexă sunt tipuri ideale, iar lumea reală se află undeva între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interacțiuni la toate nivelurile, fiind supusă unei permanente evoluții. Schimbarea este o condiție a socialului, iar motorul ei sunt ideile. De exemplu, politica novatoare a lui Gorbaciov a produs o mutație culturală semnificativă în felul în care era gândită și interpretată era bipolară. „Războiul rece” s-a încheiat cu adevărat în momentul în care cele două părți au fost de acord că nu se mai situează pe poziții conflictuale. După cum s-a văzut într-un capitol precedent, există abordări care fac
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu vremea”. Metodele psihologice de reabilitare a infractorilor, tehnicile de lucru cu grupul și consilierea devin centrale în intervenția serviciilor de probațiune, servicii considerate în acest context înalt profesionalizate și cu autoritate. Garland (1997) observă că infracționalitatea era în continuare interpretată ca o problemă socială a indivizilor, familiilor și comunităților dezavantajate care reclamă o intervenție profesională și soluții sociale din partea asistenților sociali. Pe fondul rezultatelor unor studii întreprinse de cercetătorii americani (Martinson, 1975), anii ’70 și ’80 sunt marcați de așa-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]