1,253 matches
-
afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă în ATÎT DE intensiv din versul 1 din T3. Versul al doilea aduce un răspuns-explicație desigur enigmatică pentru misterul acestei frumuseți extraordinare ("atît de frumoasă"). Faptul că "întrebarea" nu este adresată de către un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
slab dezvoltat, prezintă dificultăți în decodarea semantică<footnote Pufan C. (1982), Elemente de surdopsihologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București footnote>. Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
multe detalii Socki D.S., Hunter M.D., Wilkinson I.D., Woodruff P.W.R., „Male and female voices activate distinct regions in the male brain”, în NeuroImage, nr. 27 (3), 2005, p. 572-578. Prozodia este ansamblul de fenomene de accentuare și de intonație a fonemelor (durată silabică, intensitate sonoră, înălțime melodică). Ce influență au părinții asupra limbajului copilului lor? Influența pe care o are tatăl în achiziția limbajului la copil Mult timp, specialiștii au studiat influența mamei asupra diferitelor achiziții ale copiilor. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de organizare familială în mediul de culoare urban; formează deci o colecție de mărturii ale procesului de aculturalizare într-un moment vital al istoriei negrilor americani" (Ball 8). Același lucru se poate spune și despre "Voices of Dawn46", care înregistrează intonațiile lingvistice ale englezei cu parfum creol pe străzile în care vânzătorii ambulanți merg din casă în casă ca să vândă fructe și alte alimente la ivirea zorilor în New Orleans (266-68). Dacă nu altceva, versalitatea de scriitor a lui Lafcadio Hearn
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
oricum, evaluat. O altă problemă a reprezentat-o calitatea transcrierilor. Așa cum s-a menționat deja în capitolul 3, tipurile diferite de analiză implică niveluri diferite de precizie în transcriere. Deși cercetătorii lingviști merg până într-acolo încât notează lungimea tăcerilor, intonațiile și așa mai departe, în cazul de față eu am preferat transcrierile complete, fără detaliile extraverbale. După identificarea episoadelor dificile din relatările noastre, am căutat aspectele lingvistice formale pe care le-am expus mai sus. În următoarele pagini ofer două
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
M. Heidegger (1889-1976), hermeneutica fenomenologică din școala lui H.-G. Gadamer (1900-2002) a confirmat efectivitatea conștiinței istorice prin analiza limbajului ca mediu al oricărei reflecții și comprehensiuni. Atât încărcătura subiectivă, cât și depozitul de echivoc al rostirii - de la mimică și intonație până la expresiile verbale intraductibile - trasează limitele efortului nostru de comunicare și de construcție tematică a unei lumi. Nu doar idiomul național, ci mai ales limbajul cultural în care am fost educați cu sau fără voie condiționează operația de traducere țintită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este de copil, nostalgiile nevinovate, iar naivitatea candidă. Repetatele succese citadine se datorează numai neîntreruptei sale dăruiri către celălalt, fără calcul, fără temere, cu gratuitate neselectivă. Părintele acționează mereu complementar: sfaturile sunt însoțite de o mimică deferentă, sancțiunile de o intonație adecvată, iar glumele de un zâmbet complice. Ființa sa este mereu într-o necuprinsă îmbrățișare; aceasta aduce cu sine, inefabil și întru preaplin, „dragostea cea dintâi” (Apocalipsa 2, 4). Nu poate fi o întâmplare că a fost botezat cu numele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mimică, tonul vocii, distanța fizică față de interlocutor, postură, contact vizual (Mathieu et al., 1977). Suntem adesea frapați, ascultând o persoană care are de făcut reproșuri, dar care nu vrea să pară dezagreabilă, de decalajul dintre cuvintele bine măsurate și o intonație extrem de agresivă. Mathieu et al. subliniază că această capacitate de a se afirma prin exprimarea sentimentelor nu este o trăsătură constantă de personalitate, subiectul practicând-o mai ușor în unele situații decât în altele. O particularitate a acestui mecanism de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ei, apoi o îndepărtează. Acest joc în doi timpi declanșează hohotele de râs ale fetiței, care este apoi luată de unchi și așezată pe genunchi, cu spatele spre el, pentru ca fetița să poată vedea grupul familial. Copilul gângurește intens, cu intonații care par să reproducă sunetele emise de bunicul ei, într-un fel de autodialog însoțit de mișcări necoordonate ale mâinilor, care încearcă să se unească. „Prin aceste tentative de joncțiune, ale căror eșecuri rezultă din dificultățile de coordonare psihomotrică, fetița
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
genuri literare constă în exprimarea frumosului și sublimului fără un proces narativ prestabilit sau logic, întrucât poezia este un act al producției continue. Construcția poeziei presupune tropii ontologic ce iau parte la finalizarea obiectului real al poziei. Ritmul, metrul sau intonația sunt tropii ce funcționează prin impunerea unui schematism interior, în virtutea unei rezonanțe muzicale. Ritmul variază în funcție de limbaj și de stilurile poetice. Limbajul poetic este înzestrat cu mai multe calități, precum silabele sau accentele și se impune o formă de isocronism
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Diferența dintre limbaje se poate face prin identificarea tipului de silabe pe care le au la bază, deci dacă limbile latine sunt definite de silabe temporizate, limbile anglo-saxone și slave sunt definite de silabe forțate. Pentru că ritmul este influențat de intonație se impune un ritm metric care are, în general, un aranjament de silabe (scurte sau lungi) numite picior metric 37. Versurile se pot diferenția prin aplicarea rimtului metric fondat pe modelul de silabe singulare sau elidate. Piciorul metric duce la
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dizabilitățile lor. exprime propriile nevoi, dar sunt incapabili să înțeleagă sentimentele, emoțiile, ideile și credințele celorlalți. O serie de persoane cu autism nu dispun de capacitatea de a transmite ori de a înțelege informațiile folosind gesturile, expresia facială, postura corpului, intonația vocii etc. Cei cu nivel funcțional crescut folosesc gesturile dar nu întotdeauna cele corespunzătoare. Autiștii cu un vocabular bun au limbaj elevat, un nivel concret de înțelegere și folosire a cuvintelor, o exprimare pompoasă. Unii sunt fascinați de cuvinte și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
kah" de trei ori consecutiv, sau un cuvânt, copilul poate reuși să pronunțe secvența corectă prima dată, însă apoi va ceda iar rata discursului va scădea; tulburări de prozodie (prozodia e melodia discursului oral, și include rata, accentul, pauza și intonația). Copii cu apraxia discursului pot vorbi mai repede sau mai încet. Pot să greșească accentuarea silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
gramaticii latine”, în care școala gramaticului căpătase un renume uriaș 4; după ce copilul învăța scris-cititul acasă cu un praeceptor, urma această școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia versificației clasice și marile texte juridice și istorice 5. „Școala gramaticului” reușea să confere o vastă cultură generală, punând bazele formării paideutice 6. Tânărul absolvent urma, apoi, Școala retorului - o școală de nivel înalt, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
există o strânsă legătură între lungimea și flexibilitatea vălului palatin și gradul de Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 20 hipersonare. O mică comunicare naso-faringiană poate produce același grad de hipernasonare ca și deschiderea largă” (82; p.850). Această intonație aparte a vocii care se formează din cauza unei sonorități anormale este denumită de Hvattev „fonfăire”, tulburare ce provine din cauza direcției nejuste a curentului de aer pe calea orală, fie în urma unor „defecte mecanice ale rinofaringelui, ale cavității nasale, ale cerului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau diverse intonații și completări. În anul 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul și arta își încetează reprezentarea și mai ales dezvoltarea în Orientul creștin deja guvernat de Im‑ periul Otoman; chiar dacă a continuat să existe, ea a supraviețuit aproape din inerție. În alte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
comunicative aparte. În această categorie se înscriu: caracteristicile vocii (comunică date primare despre locutori: tânăr-bătrân, alintat-hotărât, energic-epuizat etc.), particularitățile de pronunție (oferă date despre mediul de proveniență: urban-rural, zonă geografică, gradul de instrucție etc.), intensitatea rostirii, ritmul și debitul vorbirii, intonația, pauza etc. Canalul folosit este cel auditiv. Același mesaj, identic codificat verbal, în funcție de implicarea paraverbalului, își modifică semnificația, devine practic altceva. Apare fenomenul de supracodificare, la care elevii, vom vedea, sunt sensibili în mod particular. Încercați, după modelul de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
transmit, în proporții hotărâtoare, prin CPV și CNV: 55% nonverbal, 38% paraverbal și doar 7% verbal. Un mic „experiment” vă poate convinge: Transmiteți clasei o informație atitudinalăă Atenție! Mă supăr!! Ă în două modalități: doar prin cuvânt (liniar ca tonalitate, intonație, mimică, într-un cuvânt, ca un robot vorbitor) și apoi în formulă mixtă: cuvânt hotărât, ton ridicat, sprâncene „de amenințare-avertizare”. Veți sesiza imediat diferența în reacția clasei. • Dacă în situația conținuturilor explicite, CNV are un rol diminuat, de regulă, explicativ
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unui enunț oral. exerciții de identificare și corectare a unor pronunții greșite (pronunțarea cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, pronunțarea cuvintelor care conțin x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
ilustrații); -exerciții de prezentare a unor obiecte, activități familiare copiilor. II.2. Să pronunțe clar și corect un mesaj. exerciții de rostire fluentă și corectă a unor mesaje individual sau În grupuri mici; -exerciții de ortoepie; -exerciții de reglare a intonației, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi; recitări; -exerciții de dicție etc. II.3. Să integreze cuvintele noi În enunțuri. jocuri didactice de sinonimie și antonimie; exerciții de utilizare a cuvintelor noi În contexte adecvate; -jocuri pentru alcătuirea de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
a unor formule de inițiere și Încheiere a unui dialog cu persoane diferite; -exerciții de comunicare orală; jocuri de rol de tipul emițător-receptor pentru exprimarea actelor de vorbire; -discuții În grup pe marginea unui enunț ascultat; -exerciții de folosire a intonației potrivite În funcție de context și de partenerul de dialog; -jocuri de rol: ’’La doctor’’, ’’În parc...’’, ’’La bibliotecă’’; exerciții de identificare a unor obiecte/ființe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor Întrebări și răspunsuri. II.6. Să utilizeze corect În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
prin desen a unui text citit; -exerciții de explicare a folosirii liniei de dialog, virgulei În vocativ, două puncte (fără teoretizari). III.3. Să citească În mod conștient, corect și expresiv un text cunoscut. -exerciții de citire a textelor, respectând intonația impusă de semnele de punctuație; exerciții de citire selectivă (citire pe fragmente, pe roluri). III.4. Să citească În mod corect un text scurt necunoscut. -exerciții de citire a unor texte, literare sau nonliterare “la prima vedere” În ritm propriu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
să devină un medic sau un inginer, Versurile sale sunt niște elegii (Avram [1986] 1997a: 106). Prezența articolului este justificată în contextele în care substantivul actualizează sensuri figurate, construcția cu articol și cea corespunzătoare, fără articol, fiind diferențiate și prin intonație: X este un țăran, față de X este țăran (Avram [1986] 1997a, ib.). În ce privește numele predicative exprimate prin adjective calificative substantivate, norma literară admite articularea nedefinită doar la adjectivele care exprimă însușiri negative: Ești un laș, Sunteți niște răi (vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
d) Grupul nominal care include un substantiv masiv sau abstract poate fi însoțit de articolul nehotărât sg. un/o, fie în prezența altor determinări, fie atunci când exprimă o valoare superlativă de tip cantitativ și/sau calificativ, în construcții cu o intonație specială, exclamativă (vezi și Dimitrescu [1954] 2002a: 83, despre structurile exclamative): Caut un zahăr mai fin [dar Caut zahăr] (ap. Avram [1986] 1997a: 107) Era o zăpadă ș-un geeer! ["foarte mari", calificare cantitativă; dar Era zăpadă și ger sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în CLRA) Curioasă din fire, mi-a pus o mie de întrebări ["aproape o mie, nenumărate"]. Unele dintre structurile populare sau familiare sunt preluate în presă: să se răcorească preț de câteva minute (Antena 3, Știri, 24.06.2008) etc. Intonația interogativă poate sugera ideea de imprecizie, de nesiguranță, în exprimarea orală (și în cea scrisă care valorifică procedee ale oralității): Opt ore? Aștepți, eu știu (sau știu eu), opt ore?7. Formula plus-minus, plus sau minus (redată în scris prin
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]