1,291 matches
-
e. relativismul (multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiași obiect, aceluiași concept, aceleiași norme morale); f. anticalofilismul ("împotriva scrisului frumos") scriitorul susține formula literară a jurnalului, a confesiunii. Teme și motive: a. războiul ca experiență de viață trăită de intelectuali; b. introspecția psihologică prin observarea vieții interioare; analiza psihologică a conștiinței personajelor; c. intelectualul cu dramele lui de conștiință, dominat de setea de absolut; d. operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment. Personajele sunt în căutare de certitudini pentru un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și impresiilor, înrâurită de Stendhal și Gide, creatorii dosarului de existențe" (N. Manolescu), are un stil anticalofil, presupune exprimarea concisă a trăirilor, a concepțiilor, ca într-un proces-verbal. Fiecare personaj se oglindește în conștiința celuilalt și privește în sine însuși (introspecția). Aparent Fred Vasilescu și Doamna T. alcătuiesc un cuplu ideal: ea, o femeie tânără, frumoasă, independentă, proprietara unui magazin de mobilă cubistă; el, fiul unui industriaș, iubitor de sport. Autorul află de iubirea lor din scrisorile pe care Doamna T.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
începe de când asistă, la execuția unui camarad ceh care a dezertat, fiind în acea vreme membru al Curții Marțiale. În timp ce soldații sufereau în jur, el murmura: "pedeapsa... crima ... legea". Stările subiective ale personajului sunt evidențiate de analiza psihologică și de introspecție: "gâtul îi era uscat și amar, iar inima i se frământa într-o emoție aproape dureroasă". În universul subiectiv al personajului se pătrunde prin tehnica retrospectivei biografice: copilăria, dragostea și religiozitatea, crize extatice, mama evlavioasă, tata ține lecții de morală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se individualizează câțiva țărani: Petre Petre e "întruparea energiilor elementare", Lupu Chirițoiu e îndrăzneț, Luca Talabă e înțelept. Pentru a evoca manifestările crude ale răscoalei, Rebreanu folosește procedeele tradiționale ale prozei de analiză psihologică: descrierea obiectivă a acțiunii personajelor și introspecția. Revolta țăranilor se amplifică atunci când Miron Iuga, în fața mulțimii înfuriate, nu-și poate controla discursul și mai apoi când moșierul trage focuri de armă. Instinctul violenței țăranului este dublat de instinctul de conservare. Oferind o amplă privire asupra colectivității țărănești
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nu este obligatoriu ca personajul care urmărește atingerea unei ținte să sosească totdeauna într-un spațiu diferit. În multe dintre povestirile de călătorie, deplasarea reprezintă un scop în sine. Se așteaptă ca ea să provoace o schimbare, o eliberare, o introspecție, o înțelepțire sau o cunoaștere. De asemenea, ea tinde să fie legată de sex: în genurile tradiționale, bărbații sînt cei care fac călătorii, în timp ce femeile rămîn acasă. Drept urmare, dezvoltarea literaturii epice este strîns legată de bărbat, iar cea a liricii
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
operă a scriitorului ardelean: "Însușirea esențială a lui Slavici este însă de a analiza dragostea, de a fi un poet și un critic al eroticei rurale, dintr-o provincie cu oameni mai propășiți sufletește, în stare de nuanțe și de introspecții, deși nerupți încă din hieratica etnografică. Sentimentul se strecoară la început ca un simplu capriciu, se îndreptățește cu mila și devine în sfârșit jăratic mistuitor"23. Putem afirma, astfel, că în acest capitol consacrat operei lui Slavici se ascund idei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
diferit pe care îl va cunoaște odată cu moartea. Înțelegem, astfel, de ce, moartea lui Pupăză descătușează energiile latente ale oamenilor. Personalitățile par să se recompună sub tușa groasă a evenimentului inedit din viața satului. Nu identificăm notații auctoriale care să surprindă introspecția vreunuia dintre eroi. Textul lui Slavici nu conține așa ceva. O astfel de investigație va fi opera altui timp. Cititorul de azi se simte însă copleșit de vâltoarea reacțiilor și consecințele lor în lanț. Poziția sa de observator neutru nu îi
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
medic: Nu mai stătuse cu nimeni astfel, ca acum cu dânsul de vorbă, nu intrase nimeni ca el în sufletul ei, și se simțea ademenită de întregul lui fel de a fi. E neîndoielnic că Burdea are reale abilități de introspecție și sondarea psihologiei celuilalt. De fapt notația auctorială ne anunțase aceasta de la prima ieșire în cadru a personajului: D-l Burdea, un om scurt și lat în spate, aproape cocoșat, rău îmbrăcat, cu părul lung și lățos, cam spân și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dezvolta ideea susținută anterior: "Însușirea esențială a lui Slavici este însă de a analiza dragostea, de a fi un poet și un critic al eroticii rurale, dintr-o provincie cu oameni mai propășiti sufletește, în stare de nuanțe și de introspecții, deși nerupți încă din hieratica etnografică. Jumătate din roman notează încet, răbdător, aprinderea, propagarea și izbucnirea iubirii..."196. Și Nicolae Iorga are în vedere, în cronica sa din Sămănătorul, această calitate intrinsecă a romanului optând pentru un alt titlu (Copiii
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
factură clinică sau filosofică, textele relevă o construcție mai atent studiată, cu numeroase simetrii secvențiale și cu dispunerea geometrică a frazelor într-o mișcare circulară. Ca și în Aduceți verbele, versurile de aici pun în relief un principal atu poetic: „introspecția lucidă, aproape clinică, adevărată incizie pe epiderma sentimentului” (Nicolae Manolescu). Programatic, o atare pretenție se susține prin discreditarea „lumii de Dincolo” spre beneficiul realității fruste („Spun astăzi despre suferință: realitatea copleșește imaginația/ cum saloanele unui spital de rând/ umilesc Infernul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
O astfel de definiție retrospectivă a unităților se bazează pe modelele culturale în care se încadrează și cititorii. (Astfel, acțiunea Evelinei de a sta lîngă fereastră amintindu-și trecutul trebuie recunoscută ca un indiciu cultural - chiar un clișeu - ce sugerează introspecție, meditație, și adesea chiar și sentimentul de a fi prins în capcană și de a tînji după ceva). La alt nivel, cititorii trebuie să vadă plecarea Evelinei de acasă (la care, poate, se gîndește Evelina) ca fiind semnificativă din punct
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lui Petros este spontană. I se redeschide gustul pentru faimoasa Conjectură, dar și înfumurarea, maliția, polemică de-a dreptul față de Hardy, de pildă, rivalul pe care nu ezită să-l denigreze. Pusă față-n față cu fantomele trecutului, supusă unei introspecții chinuitoare, fragila pavăză a bătrânului matematician cedează. Călcâiul lui Ahile era rănit de moarte. Renegându-și vechile acuze privind Teorema Incompletitudinii, într-un acces de mistificare paranoică, Petros moare, răpus de propriul delir, agravat de o probabilă congestie cerebrală. Petros
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sub semnul amintirii, teren prielnic meditației și regretelor. Lumea satului transilvănean îi oferă material bogat, permanențele etice ale acestui microunivers - dreptatea, adevărul, onestitatea, compasiunea - fiind frecventate în spirit sămănătorist. Eresuri și răsfrângeri ale fantasticului din basmele auzite în copilărie, timide introspecții psihologice, note, uneori prea apăsate, de umor sau de duioșie, răbufniri ale nemulțumirilor sociale, interferențe între stări de veghe și de visare definesc alte dimensiuni ale prozei lui B. Mediul citadin, considerat, tot pe linie sămănătoristă, ca loc al dezagregării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
perfecțiune, au de multe ori calități excepționale. Cu unele accente de melodramă, Mărul licitează dualitatea bine-rău, sprijinindu-se pe un simbol ostentativ didacticist. Piesa în trei acte Sirena (1910) își propune dezvoltarea unei teme cu implicații sociale, în care timide introspecții psihologice atestă influențe din Ibsen. În același an, 1910, i se reprezintă, tot fără ecou, Jurământul. B. se impune în lumea teatrului abia cu următorul „act dramatic”, Se face ziuă, elaborat în 1911. Premiera, programată la Teatrul Național din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
encefal deschide fiziologiei perspectiva favorabilă pentru abordarea acestui domeniu ce azi aparține în cea mai mare măsură psihologiei. în cazul aspectului afectiv de ordin subiectiv, intensitatea trăirii efective era măsurată de psihologie printr-o explorare exclusiv având la bază metoda introspecției. Descoperirea tehnicii autostimulării și cartografierea în encefal (văzut ca o sferă - spațial), a zonelor de recompensă și de sancționare a acestora (decuplarea experimentală) permite și în acest domeniu intervenția eficientă a (neuro)fiziologiei; la subiecții agresivi s-au practicat electrocoagulări
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de sens”. Cultivând cu geniu istoria panoramică, Vico este doar un mare deschizător de drumuri. Văzând lumea social-istorică drept un artefact narativ al omului, a cărui cheie hermeneutică „se află deja dată în formele limbii”1, Vico definește imaginația (sau introspecția) drept motor al reconstrucției operate de istoric, aflat mereu în situația de a-și înțelege trecutul. Vico dizolvă orice model de reconstrucție mecanicistă a lumii, uzând de „un concept metodologic cu totul nou și revoluționar”2, care exprimă principiul de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să ajungă la aceasta, pentru ca în final necunoscuții să dispară din oraș, fără ca dezvăluirea decisivă să aibă loc. Faptele contează însă mai puțin decât ecoul în conștiință al celor întâmplate, imaginarul fiind mai consistent decât realitatea. Protagonistul, febril, cu vocația introspecției, caută semnificații de adâncime gesturilor cotidiene, își explorează universul închis până la limita unde se confundă cu himera, forțează tainele cu un acut sentiment al absurdității lumii și cu o permanentă intuiție a primejdiei. Asociat frecvent cu Marcel Proust și Franz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
literară” ș.a. Începând din 1980 S. publică, o dată la doi-trei ani, câte un roman masiv, construit cu grijă și într-o expresie aleasă, care curge continuu și dens, cu dialoguri și monologuri interioare topite într-un orizont uniform, caracterizat de introspecție și analiză psihologică făcută cu rafinamentul sesizării unei multitudini de variații. Critica a relevat încă de la apariția primei cărți, Căderea, care ilustrează romanul realist și prezintă toate trăsăturile unei opere de maturitate, capacitatea autorului de a stăpâni mijloacele genului, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
de bază a exegezei) și demonstrează, într-o manieră receptivă la ultimele tendințe ale criticii, că aceasta se mulează, de fapt, pe un același pattern tematic, chiar dacă aparențele ar putea indica contrariul. Astfel, atât în etapa „scriiturii feminine”, „reflexive”, favorabilă introspecției și romanului de analiză psihologică (care cuprinde Vestibul, Interval), cât și în aceea a revanșei epicului, a „discursului masculinizat”, caracterizată prin invazie de personaje și recursul la fabulă (Apa, Păsările și, ca treaptă superioară de realizare, Racul), obsesia lui Ivasiuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
propriu, vei avea plăcuta surpriză de a fi dărîmat cel puțin o prejudecată autoimpusă ori cu care mediul în care ai trăit pînă acum a izbutit să te contamineze. Exercițiul pe care ți l-am propus fără îndoială, unul de introspecție, dar și de confruntare cu oferta lumii exterioare, noi este, în primul rînd, util pentru că, o dată depășite barierele mentale (care te incomodează și te fac să stagnezi), capeți curajul și încrederea în tine pentru a face pasul decisiv către ceea ce
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care le gândesc. Toate aceste motive justifica faptul că speciile nu pot fi obiectele imediate ale cunoașterii, cel putin nu într-o primă mișcare a simțului, deoarece în cazul introspecției și al reflecției ele pot fără probleme să devină obiecte ale cunoașterii. Următorul pas pe care îl face interpretul american în demonstrația doctrinei act-obiect constă în identificarea reacției pe care o are Toma din Aquino față de această doctrina. Mai exact
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că speciile nu sunt cunoscute, nu sunt reificate, deci nu pot juca un rol propriu-zis cognitiv în procesul cunoașterii umane, ci doar unul indirect cognitiv, deoarece ajuta procesul cunoașterii punând la dispoziție materia cunoașterii sau devenind, în procesul reflecției, al introspecției, obiecte ale cunoașterii noas tre. În concluzie, răspunsul la întrebarea privitoare la „rolul jucat de speciile sensibile în procesul cunoașterii umane“ este simplu: speciile sensibile joacă un rol cauzal. Deoarece voi folosi această concluzie mai tarziu, atunci când voi reconstrui rolurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caut în obscure acorduri / de adânci treziri / pe malurile groase ale boltii / Vântu-mi pătrunde / blând în sânge / și e deja cuvânt și naufragiu (Convalescenta).358 Sub semnul vântului, suflu metamorfic tipic quasimodian, interiorizat precum în Infinitul, căutarea ia aici formă introspecției. Titlul poeziei, Convalescenta, justifica o interpretare a preluărilor din opera antecesorului că întăritoare ale inspirației slăbite a scriitorului ermetic sau că hrană poetica necesară după anumite traume. Motivul vântului și experiența cognitivă din versurile romanticului nu sunt niciodată transpuse de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se face excesiv, un puzzle care-și pierde coerența și unitatea, în care membranele, umorile, pulsează într-o existență care refuză să se supună legilor esteticii clasice. Poezia nu încetează astfel să fie subiectivă, nici să fie expresia căutărilor, a introspecției ori a intuirii lumii ideilor, dar formula prin care se încearcă redarea lor, reflectând modul în care eul poetic relaționează cu existența, se modifică. Ancorarea în cotidian nu se face prin refuzul unui stil metaforic. Ceea ce pare a fi o
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-un text dialogic, ironic și parodic. Tratarea ironică se regăsește la Constant Tonegaru aproape de fiecare dată când se abordează una din temele considerate multă vreme serioase, așa se procedează cu spleenul, cu motivul dublului, în fond cu poezia de introspecție: "Eram noi doi: Eu și cu Mine,/ pe urmă de atâta plictiseală ne-am certat,/ apele erau calme și nimeni în parc/ afară de roșcove, încât l-am scuipat." (Noi doi). Un text precum Apele mari prezintă și el o lume
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]