1,090 matches
-
Zheng Li, formă obișnuită Boală care necesită o îngrijire terapeutică temporară. Punctele Zhang sunt afectate. Simptomatologie generală Bolnavul este conștient de starea sa. Angoasă, anxietate, pierderea bucuriei de a trăi, prostrație, anorexie sau bulimie, oboseală generală, senzație de incapacitate și inutilitate, tulburări de atenție și memorie, stare de rău cvasipermanentă. Yu Zheng Li Dan Kuang, formă internă gravă Boală care impune o îngrijire permanentă. Simptomatologie Bolnavul nu este conștient de starea sa. Angoasă internă, tendințe suicidare pronunțate, anorexie, alternanța crizelor cu
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Noica. Așadar, Cioran atribuie neamului său un sens prin cunoaștere de sine. Din umbră, evident, se identifică cu propriul neam. Or, schimbând sensul transferului de identitate, ce experiență a propriului sine ar putea fi elocventă și pentru neamul său? Aici, inutilitatea încercării pariziene oferă prilejul unei explorări. Căci, deși în centrul lumii, Cioran nu scapă de complexul destinului minor al poporului său pe care îl reiterează. E acesta un paradox din care Cioran își hrănește, la limita dintre orgoliu și anonimat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Eu nu fac nimic bun, ascult toată ziua Schubert, Schumann, Brahms, mai ales Brahms; el e furnizorul meu de melancolie (parcă mai aveam nevoie!)” (24 noiembrie 1981 Ă 412). Alteori, poate complementar muzicii, îndepărtat, creștinismul. Orice altceva e lovit de inutilitate. „Ca să scap de viața de la Paris, mă refugiez adesea câteva zile la Dieppe, unde lucrez cu adevărat Ă dar nu-i mai important să privești marea decât să scrii?” (30 iunie 1977 Ă 328). În alt loc, dezamăgit de traseul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
1986 Ă 476). De altfel, încă din 1940 îi scria lui Eliade: „Dacă niciodată n-ai pierdut vremea într-un neant infinit plăcut, atunci nu mă înțelegi. Numai în soarele Mediteranei se poate uita existența. // Eu am ajuns la limitele inutilității” (20 februarie 1940 Ă 562). Era aceasta o perioadă în care din inutilitate se nășteau voluptăți secrete ce nu lăsau în urmă zgura amărăciunii. Cât despre soluția muncii, soluție dostoievskiană, este și ea eroina unei odisei, cu gradul ei de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
niciodată n-ai pierdut vremea într-un neant infinit plăcut, atunci nu mă înțelegi. Numai în soarele Mediteranei se poate uita existența. // Eu am ajuns la limitele inutilității” (20 februarie 1940 Ă 562). Era aceasta o perioadă în care din inutilitate se nășteau voluptăți secrete ce nu lăsau în urmă zgura amărăciunii. Cât despre soluția muncii, soluție dostoievskiană, este și ea eroina unei odisei, cu gradul ei de spectaculozitate. Îi scrie lui Aurel Cioran, în 1968: „Am fost zece zile la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mă întrebe ce mai fac: Nu știu ce mai caut pe lumea asta», i-am răspuns. «Nici eu», a fost replica lui” (19 februarie 1985 Ă 421). Complementar înțelepciunii, adică unei lucidități care atacă orice gest cu morbul neputinței, acest sentiment al inutilității, deopotrivă ca șansă și ca eșuare: „Citesc mult, dar asta nu înseamnă că lucrez. A lucra înseamnă a scrie. Or, eu scriu puțin, aproape deloc. La ce bun să sporești numărul cărților? Ca să spui ceva, orice, chiar ca să negi ceva
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că Cioran își radiografiază mizeriile, dar, cu voluptate, și le amplifică. Cu mintea îndreptată doar asupra lor, le demonizează, făcând, finalmente, din ele, chiar țelul vieții lui. Iată în ce constă „curajul negativ” al lui Cioran. „Conștiința dureroasă a propriei inutilități”, „singurul meu conținut pozitiv” (I, 86), e dublată de obsesia negării de sine: „Voință de autodistrugere, sete de umilință. Iubesc orice formă de violență contra propriei ființe” (I, 86), mărturisește el. Pe prima pagină a primului dintre Caiete, Cioran, cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
loc că a fost în permanență străinul: „Întotdeauna am trăit pe lângă, niciodată nu m-am identificat cu vreuna din opiniile pe care le-am proclamat. Moartea e marea generatoare de distanțe” (III, 14). Moartea îi creează un acut sentiment al inutilității, care transformă lumea într-un spectacol. Prin urmare, cum să crezi, când știi că totul e bântuit de iluzie și aparență? În alt loc, aceeași conștiință că se află în afară: „Ca să te poți consacra făptuirii, ca să exiști pur și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cât de puțin înseamnă ura, remușcarea, regretul, refrenul lui la ce bun și toate celelalte! / ș...ț / Senzație clară, materială și metafizică în același timp, a depășirii contingentului. Nu mai e nevoie să caut, să vânez mântuirea. Liniștire deasupra vieții. Inutilitatea efortului, deșertăciunea căutării” (II, 177). Temându-se să fie prezent, Cioran mărturisește într-un loc că s-a aplecat asupra Vidului „din nevoia de siguranță” (II, 186). Or, Vid și Dumnezeu sunt una. Iar natura ia înfățișarea unei rugăciuni. Iată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
avea un motor, dar nu i-a folosit la nimic...”. Autorul recunoaște că știe despre povestea motorului din poezia poetului ieșean Mihai Ursachi pe care însă nu a citit-o, după cum nu a citit nimic scris de Mihai Ursachi. Dar inutilitatea acelui motor a făcut totuși celebru orașul Tecuci. In final Gabriel Andronache afirmă „Nici nu am nevoie să aflu cine e acel om din Tecuci, de ce tocmai din Tecuci și nu din Sascut, ce naiba se întâmplă cu motorul ăla de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
altfel, întregul text al personajului este scos din Curierul din Hessa și din scrisori ale autorului)... Woyzeck Florin Zamfirescu nu este nici orgolios, nici nebun, nici înapoiat. El este mai degrabă un rătăcit... deplângând omenirea și veșnicia ei, îngrozit de inutilitatea mișcării pământului, proslăvind morala aparențelor, prețiozitatea științifică a Doctorului (Ion Vâlcu, din păcate lipsit de nuanță în interpretare) ale cărui cercetări și descoperi n-au deloc drept scop binele omenirii, ci constituie un fel de pasiune dementă a studiului pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bine că trăiesc astfel... trebuie să ai suflet ca să poți gândi limpede, ai nevoie de o dimensiune interioară, care vine prin tine, trece în ființa ta, o iluminează, dar nu îți aparține... te călătorește... Suntem într-o preumblare în care inutilitatea are rang de măreție. Trec, trec anii... Și eu mă uit în oglindă, uimit, și văd în fața mea, din ce în ce mai prezent, un alt chip, dinăuntrul căruia zâmbește, cu tristețe, un copil. Doamne, cât de neîmbătrâniți rămânem, atunci când ne degradăm! Interviu realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poetice. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, compoziția textului poetic reprodus. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit, o creație modernă. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600- 900 de cuvinte în care să prezinți particularitățile unui roman al experienței, ilustrate întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un plan ipotetic, al probabilității, exprimând acceptarea dezolată a limitelor condiției umane. Aglomerarea verbelor la conjunctiv în toate enunțurile interogative (de exemplu: Ce să aștept să vie și ce să înțeleg) le conferă și un rol retoric, menit să sugereze inutilitatea oricărei așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sentoarcă...), prin mărci ale subiectivității, precum interogațiile retorice sau topica afectivă. Cea dea doua caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul poeziei argheziene, evidențiind tema existențialistă a limitelor condiției umane. Discursul poetic, marcat de ambiguitatea specifică moderniștilor, se formulează ca monolog liric de factură elegiacă. Eul liric apare în ipostaza artistului izolat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din incipit. În chip concluziv, se impune laitmotivul schimbării, întrun discurs al alterității (centrat pe a IIIa persoană gramaticală), sugerând înstrăinarea, ruptura de noua realitate în care instanțe nevăzute au schimbat toată / povestea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit, o creație modernă Unul dintre principiile estetice ale postmodernismului este cel al intertextualității, constând în raportarea - implicită, aluzivă sau explicită, prin citare, parafrazare, metatext etc. - la un textsursă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și scenografia. De-aici începe coșmarul: lunar eram chemat la Baia, nu avansa nimic, mai făceam cîte-o lectură așa, să nu se zică (,) că m-am dus degeaba, luam un avans, și mă-ntorceam în Iași, cu sentimentul unei certe inutilități. Pînă într-o zi... După șase luni de drumuri inutile, vine bomba; mă duc la teatru și văd, cu privire basedowiană, un baner pe frontispiciul instituției, pe care era scris, mare, PREMIERĂ, joi ora 11. Era luni, ora 10. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
au relatat etc. Apoi vei putea începe să-i obișnuiești pe părinți cu imaginea ta sexy, mai ales când stai pe-acasă sau ieșiți împreună la prieteni de-ai lor. Dacă, în schimb, pentru acești părinți viața sexuală este o inutilitate sau un coșmar de care tinerii fac abuz, atunci este mai bine să găsești o formă de delimitare lucidă față de ei, căci până la urmă acest lucru tot se va întâmpla, sub forma unui conflict. Deschiderea discuției Din moment ce te-au făcut
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
toate acestea un fel de melancolie de a exista și un fel de chin organizat normal în limitele vieții mele de copil... Când intrai în adolescență nu mai avui crize, dar starea aceea crepusculară care le preceda și sentimentul profundei inutilități a lumii, care le urma, deveniră oarecum starea mea naturală... În inutilitatea aceasta care mă înconjoară și sub cerul acesta pe veci blestemat umblu încă și azi136. Închis într-un univers aparent fără ieșire, personajul lui Blecher va căuta în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de chin organizat normal în limitele vieții mele de copil... Când intrai în adolescență nu mai avui crize, dar starea aceea crepusculară care le preceda și sentimentul profundei inutilități a lumii, care le urma, deveniră oarecum starea mea naturală... În inutilitatea aceasta care mă înconjoară și sub cerul acesta pe veci blestemat umblu încă și azi136. Închis într-un univers aparent fără ieșire, personajul lui Blecher va căuta în el limitele pentru a-l traversa. Se va întoarce mereu și mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
virulența analizei în care să-ți ironizezi, să-ți batjocorești tu însuți faptele, actele, tot timpul cu o degajare de crudă obiectivitate 152. Criticul observa predilecția pentru morbid al lui Blecher, tradusă în constatările explicite ale personajelor sale referitoare la ,,inutilitatea" lumii în care se situează. În aceste constatări izvorâte din ,,infernul unei trăiri" care vor continua și în celelalte două romane ale autorului, vedea Baltazar unicitatea operei lui Blecher. În aceeași direcție enunțată de Cezar Baltazar se înscrie și Pompiliu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de stejar, veșnic mirosind a cenușă stătută; în simpla și elementara aducere aminte a ochelarilor cu lentilă groasă ai bătrânului Samuel Weber, în astfel de mărunte ornamente și lucruri domestice, regăsesc toată melancolia copilăriei mele și acea nostalgie esențială a inutilității lumii, care mă înconjoară de pretutindeni ca o apă cu valurile împietrită 241. Nevoia articificialului, a imitației și-o va satisfice eul narator prin descoperirea de lumi noi în care se va proiecta, începând aventura sa existențială. 4.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
De aici ideea lui Scitovsky de a aplica cele două texte în mod consecutiv: într-un prim timp testul lui Kaldor, cu scopul de a determina dacă noul stadiu este dezirabil; apoi testul lui Hicks, pentru a se asigura de inutilitatea unei întoarceri îndărăt. Samuelson prelungește și extinde perspectiva deschisă de Scitovsky, con-siderînd ca necesară compararea repartiției veniturilor după acordarea tuturor indemnizați-ilor posibile în stadiul inițial. 4.1.2.3. Unanimitate versus majoritate: alegere socială și procedură de vot Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ca Ladima. E predispus Ladima e predestinat unor boli sentimentale mai mari, mai puțin rușinoase, cu efecte mai mici. Poate că, având un caracter feminizat, deci normal, deosebit, așadar, de cel al lui Ladima, chinuit de tenebrele îndoielilor, conștient de inutilitatea existenței sale, dezgustat de noianul prin care pășește către nimicire, către ce are viața mai frumos și etern, moartea. În ce privește pe George Demetru Ladima, numai o fișă psihanalitică ar fi suficientă pentru rezolvarea problemelor sufletești pe care le pune și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pp. 12-13. 172 Eduard Pamfil, Doru Ogodescu, 1974, p. 85. 173 Ibidem, p. 87. 174 Ibidem, p. 106. 175 Eduard Pamfil, Doru Ogodescu, 1976; pp. 61-63. 176 Brânzei: "Prima categorie de contradicții decurge din opoziția psihiatrului față de reminiscențele mentalitgății despre "inutilitatea"și sensul "periculozității" bolnavului mintal. A doua categorie de contradicții apare în raporturile dintre medicul psihiatru și suferinzii psihogenetici la limită cu normalitatea, care, la rândul lor, se subîmpart în nevrotici, egofobi și dizarmonici egofili. A treia categorie de contradicții
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]