941 matches
-
al XX-lea: O statuă de aur a zeiței, Lovinescu (în DLR), Ca o statuă de ceară abia se mișcă, abia vorbește, V. Rom., 1966 (în DLR). 24 Vezi supra, 2.2.4. 25 Vezi infra, 2.4.1, comportamentul invariabilelor feminine în e-e. 26 Pentru analiza specială a acestor formații, cf. Nedelcu (2002: 112−113). 27 Pentru analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
unde gândirea părăsește calea evidenței, nu-mi rămâne decât să recitesc raționamentul paralel pe care Husserl îl face în legătură cu spiritul: " Dacă am putea contempla cu claritate legile exacte ale proceselor psihice, ele ni s-ar înfățișa la fel de eterne și de invariabile ca și legile fundamentale ale științelor naturale teoretice. Deci ele ar fi valabile chiar dacă n-ar exista nici un proces psihic". Chiar dacă spiritul n-ar exista, legile sale ar exista totuși! înțeleg atunci că Husserl pretinde să facă dintr-un adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
în permanență în căutarea creșterii; 3. există în orice condiții un prag superior al ratei de creștere pe care firma o poate susține; 4. orice creștere creează în permanență resurse pentru altă creștere; 5. în condiții de mediu exterior date (invariabile), politica de investiții și finanțare determină în mod hotărâtor traiectoria firmei; 6. creșterea presupune asumarea riscurilor. Prudența exagerată a responsabililor din firmă, precum și preferința lor pentru veniturile imediate și sigure sunt de natură a frâna creșterea. Din punctul de vedere
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
1, jos). În mod evident, pentru cercetător ca și pentru practician prezintă interes numai partea stângă a graficului de jos din figura 4.1, reprezentând evoluția crescătoare a marjei nete. IV.1.2. Modele cu investiții elementare și mediu extern invariabil (de clasă B) Întreprinderea funcționează în cadrul unui mediu macroeconomic static, care oferă în permanență un volum constant de oportunități de investiții. Ea investește în momentul inițial capitalul K0 , iar în perioada de timp timpul este presupus continuu suma . Fiecare investiție
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
capital: teama actualilor proprietari că vor pierde controlul asupra firmei. 10. În momentul în care firma ajunge în punctul de echilibru, ea va putea distribui, cel puțin teoretic, întreg profitul sub formă de dividende (deoarece în condiții de mediu extern invariabil - o altă premisă a modelelor de clasă A - întreprinderea poate rămâne teoretic în poziția de echilibru oricât de mult timp). În realitate, “echilibrul” este instabil, după cum am arătat anterior: condițiile de mediu (economice sau tehnologice) se pot schimba într-un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Solicitările lor nu se referă doar la Cisiordania, ci la întregul teritoriu pe care a fost construit statul Israel, după cum arată numeroasele declarații ale Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Astfel, principiul autodeterminării se dezvăluie ca fiind masca ideologică pentru aspirația invariabilă a arabilor de a distruge statul Israel și de a înființa unul arab în locul său. Când Francisc I a fost întrebat de ce se află tot timpul în război împotriva lui Carol Quintul, el a replicat: „Pentru că amândoi vrem același lucru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
te formezi ca atare în cadrul relațiilor sociale, cu timpul s‑a trecut la interpretarea mult mai nuanțată și mai în acord cu descoperirile științei a ființei umane, a devenirii ei ca personalitate. În vechile concepții, conducătorul apărea ca un tip invariabil înzestrat cu un anumit complex biopsihic care, cel mai adesea, se șlefuia de la sine, automat. Cum această concepție de esență biopsihologică genetică nu putea fi eficientă în activitatea practică, ea este părăsită, cercetările orientându‑se spre însușirile dobândite și manifestate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În modelul mixt al conducerii, relația dintre persoană și situație este foarte complexă. Nu este vorba doar de o simplă adaptare a persoanei la situație, ci de structurarea, stăpânirea și transformarea situației; nu de interpretarea persoanei în sine, ca tip invariabil, ci ca produs al situației, al relațiilor sociale și interpersonale care apar și funcționează în cadrul ei, deci ca tip variabil, perfectibil; nu de exclusivitatea rolului situației sau al persoanei în determinarea comportamentului conducătorului, ci de ponderarea acestor roluri în funcție de parametri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ar fi decât benefice. Plus că psihologia organizațional-managerială ar putea prefigura propriile ei nedumeriri. De exemplu, faptul că satisfacția este influențată de factori dispoziționali nu trebuie pus la îndoială. Ne putem însă întreba dacă acești factori sunt într-adevăr stabili, invariabili sau dacă nu cumva suportă o serie de modificări ca urmare a modelarii socio-organizaționale? Oare nevrotismul, ca factor ereditar, rămâne același de-a lungul vieții unui individ sau se restructurează sau modifică în funcție de mediul de viață al acestuia? Nevrotismul cuiva
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
substratul cultural asociat În mod curent cu un grup etnic ca un conținut de natură eternă și stabilă ș...ț. Este necesar atunci să recunoaștem că nu există nici o «identitate» În afara utilizării care i se dă și nici un substrat cultural invariabil care ar defini, În afara acțiunii sociale, esența unui membru al unui anumit grup uman” (Ogien, 1987, p. 138). Trecem astfel, așa cum remarca Dominique Schnapper, „de la o concepție asupra etnicității ca element al structurii sociale la etnicitatea ca dimensiune a organizării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând protorasismul universal, prerasismul sau rasismul elementar care ar fi inerent naturii umane. Dar xenofobia și, În sens mai larg, heterofobia pot și ele apărea ca expresii ale protorasismului, din moment ce le atribuim naturii umane, presupusă invariabilă, sau le interpretăm, Într-o perspectivă biosocială sau sociobiologică, ca atitudini primordiale care combină respingerea necunoscutului și apărarea teritoriului, atitudini Împărtășite de specia noastră și de numeroase specii animale. Pentru a desluși mai bine mizele discuției, să pornim de la modelul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o puternică înrîurire exercitînd lucrarea lui Fr. Thome, La langue de bois, tradusă în limba română în 1993. V. clișeu, frazeologie, stereotipie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LIMBĂ FUNCȚIONALĂ. O limbă nu se manifestă în comunicare ca un mod unic și invariabil de a vorbi, ci prin modalități diversificate și mereu înnoite, iar uneori intens particularizate. Fiecare dintre aceste modalități se concretizează pornind de la un aspect interiorizat al limbii pe care vorbitorul, înțeles ca reprezentant al unui grup căruia îi este proprie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de vedere morfologic, invariabile și aparțin la diferite categorii morfologice (interjecții, adverbe, conectori, adjective, verbe de percepție la diferite moduri etc.), 3) nu au o poziție fixă aplicabilă la toate, unele pot fi cumulate, altele constituie prin ele însele o turnură a vorbirii, 4
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în gafă. Consecvența personajului cu sine este exemplară și definitorie pentru scrisul lui Teodorovici încă din primele proze (Guma de mestecat, de exemplu) și din romanul de debut din 1999. Același sinucigaș ghinionist este prezent în toate scrierile autorului, gafeur invariabil, om ridicol între oameni ridicoli, animând o lume narativă remarcabil de organică. Eroul din romanul lui Lucian Dan Teodorovici nu este unul lipsit de strămoși literari. El descinde, în linie directă, din plimbăreții incontinenți ai romanelor din anii ’30, indivizi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
morfologic al unui individ, aspectul său somatic: un individ poate fi gras sau slab, înalt sau mărunt, proporționat sau diform, brun sau blond etc. Constituția este așadar, forma sau determinanta somatică a unui individ, adică elementul său fix, static și invariabil. Constituția cuprinde studiul scheletului unui individ, al formei sale și al raporturilor dintre diversele sale părți anatomice. De fapt, imuabilitatea cadrului constituțional este o noțiune foarte relativă, ca orice dată biologică: orice individ evoluează, chiar și din punct de vedere
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
al unui individ, aspectul său funcțional: un individ poate fi activ sau indolent, irascibil sau melancolic, sănătos sau bolnăvicios, predispus la tuberculoză sau cancer, etc. Temperamentul constituie deci fondul sau determinanta funcțională a unui individ, adică elementul său dinamic și invariabil prin excelență. Deși fiecărei categorii constituționale îi corespunde un anumit cadru de posibilități temperamentale, liberul joc al acestora este mult mai suplu decât al substratului lor morfologic: individul viu nu poate fi fixat într-o formulă statică, ci se găsește
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
1.3. Formele pronominale 1.2. Dezacordul în gen și număr al adjectivului 1.3. Dezacordul formelor pronominale de întărire 1.4. Dezacordul numeralului 1.5. Exprimarea orei sau a datei 1.6. Dezacordul lui al 1.7. Utilizarea formei invariabile a în locul formei al 1.8. Dezacordul lui cel 1.9. Dezacordul pronumelui relativ care 1.10. Acordul în interiorul sintagmei partitive (unul din...) 1.11. Marcarea cazului 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective 2.2. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Fiecare clasă de declinare se include într-o clasă de gen: declinările I, II, III, VIII și IX cuprind substantive feminine, declinările IV și V cuprind substantive masculine, iar declinările VI și VII cuprind substantive neutre. Declinarea X cuprinde substantive invariabile, masculine sau feminine. Aceste declinări acoperă aproape toate substantivele limbii române, atât cele [+Animat], cât și cele [-Animat]. Faptul că în română sufixele moționale sunt foarte productive 6 indică nevoia vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tariceanu.ro) b. ...prinse de alți milioane de fotografi înaintea mea. (www.fotografa.ro) 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal În româna colocvială, numeralele compuse tind să devină invariabile, nemarcând acordul în gen. Este o tendință care ține de sistemul limbii actuale, în varianta ei colocvială, nu un fenomen de procesare a mesajului: (63) a. cincizeci și doi de mii (Radio România Actualități, 2010) b. în cele șaizeci și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
persoane bucuroase, ci mai mulți invitați. (76) a. Dintre toate antrenoarele, antrenoarea de handbal era cea mai încântată de Mihai. (Antrenoarea de fotbal era mai puțin încântată.) b. Dintre toți invitații de la petrecere, cea mai bucuroasă am fost eu. Utilizarea invariabilă în contexte de acest tip este destul de frecventă: (77) a. specialiștii cel mai căutați de către angajatori (www.businessmagazin.ro) b. Pensionarii din România vor fi cel mai afectați de eventuala majorare a TVA-ului (www.sursadestiri.ro) c. Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
echipei antrenoarea era cel mai mult încântată de Mihai. b. specialiștii cel mai frecvent căutați de către angajatori c. Pensionarii din România vor fi cel mai puternic afectați... d. ...băieții s-au arătat cel mai mult interesați de armament... Alegerea formei invariabile este legată de faptul că avem un context evenimențial, unde superlativul exprimă alegerea dintr-un set de evenimente, nu dintr-un set de entități. Cum în contextele evenimențiale se folosesc forme invariabile, deci adverbe, prin asociere cu acestea unii vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai mult interesați de armament... Alegerea formei invariabile este legată de faptul că avem un context evenimențial, unde superlativul exprimă alegerea dintr-un set de evenimente, nu dintr-un set de entități. Cum în contextele evenimențiale se folosesc forme invariabile, deci adverbe, prin asociere cu acestea unii vorbitori nu mai fac acordul. Prin utilizarea formei invariabile, specifică contextelor adverbiale, se marchează faptul că nu sunt comparate mai multe entități, ci evenimente sau stări. Un alt factor care ar putea determina
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
context evenimențial, unde superlativul exprimă alegerea dintr-un set de evenimente, nu dintr-un set de entități. Cum în contextele evenimențiale se folosesc forme invariabile, deci adverbe, prin asociere cu acestea unii vorbitori nu mai fac acordul. Prin utilizarea formei invariabile, specifică contextelor adverbiale, se marchează faptul că nu sunt comparate mai multe entități, ci evenimente sau stări. Un alt factor care ar putea determina alegerea formei invariabile este analogia cu sintagmele cu adverb, în care cel nu se acordă (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin asociere cu acestea unii vorbitori nu mai fac acordul. Prin utilizarea formei invariabile, specifică contextelor adverbiale, se marchează faptul că nu sunt comparate mai multe entități, ci evenimente sau stări. Un alt factor care ar putea determina alegerea formei invariabile este analogia cu sintagmele cu adverb, în care cel nu se acordă (vezi (78)). 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz În limbajul standard, marca de caz al este variabilă și se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și conotate stilistic (familiare sau colocviale). Exemplele standard sunt cu postpunerea posesivului și nemarcarea cazului la al. Conform lui Avram (2001: 100), formele alei și alui au caracter regional: "deprinderi regionale fac ca unii vorbitori să folosească o singură formă, invariabilă după gen și număr, a, iar alții să sporească numărul formelor cu forme de G.D. sg.: m. și n. alui și f. alei (folosite în aceleași condiții ca G.D pl. alor)". Un alt aspect interesant legat de acordul lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]