2,516 matches
-
muncii celui care studiază literatura este cel de "cercetare". Dar acesta pare cât se poate de nefericit, deoarece accentuează mai mult investigarea preliminară a materialelor și face, sau pare să facă, o distincție greu de susținut între materialele care trebuie "investigate" si cele care sunt ușor accesibile. De exemplu, când mergi la British Museum să citești o carte rară, faci "cercetare", dar când stai acasă într-un fotoliu și citești o reeditare a aceleiași cărți s-ar părea că procesul mintal
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
popular, e interpretabil ca o formă de hipercorectitudine. Ambele tendințe ilustrează o anumită instabilitate a formelor de genitiv-dativ și o nesiguranță a vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3. Concurența între desinențele de neutru plural -e și -uri13 se manifestă în continuare, cu oscilații în ambele sensuri: extinderea lui -uri la substantive înregistrate de normă cu -e - produsuri naturale (N24, 7.V.
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
implicate În diagnoza dinamicii piețelor și conturarea tendințelor de evoluție și schimbare a acestora trebuie sa posede competențe și capabilități bazate pe talente din zona creativității/inventivității. Altfel spus talentele lor, comportamente recurente eficiente și performante manifeste În specialitatea pieții investigate trebuie să fie susținute de abilități creative Între care sensibilitatea la probleme să constituie o caracteristică de prim rang. Un manager priceput al domeniului va promova În aceste funcții așa numite „persoane mustăți de pisică”, adică specialiști care și au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un chestionar de construcție proprie prin care ne-am propus identificarea unor aspecte ce țin de atitudinile și opiniile adolescenților implicate În procesul de achiziționare a produselor vestimentare În cazul adolescenților. Cuprinde 31 de itemi. Rezultatele obținute la nivelul lotului investigat au fost următoarele: Q1. Cât de des obișnuiți să mergeți la cumpărături (orice fel de cumpărături) Q2. Cât de des mergeți la cumpărături ce au ca scop achiziționarea de produse vestimentare? Analizând răspunsurile subiecților de la primele două Întrebări ale chestionarului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
astfel, adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Q21. Urmăriți să vă faceți remarcat(ă) prin intermediul produselor vestimentare În mediul social apropiat? Mai mult de jumătate dintre adolescenții investigați consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Q22. Obișnuiți să cumpărați produse vestimentare asemănătoare ca design, culoare, material etc cu cele ale prietenilor dvs? Adolescenții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de om (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Adolescenții îndrăgostiți, dar nu numai ei√ ci și alții, sunt așteptați diseară în Cristal Glam Club de la ora 20.00 (EZ). Între cele două tipuri de structuri eliptice nu există diferențe de frecvență. Materialul investigat a oferit 26 de ocurențe pentru primul tip și 29 de ocurențe pentru cel de-al doilea 18. 2.2. Structura corelativă nu doar..., ci/dar și În limba română actuală raportul semantic cumulativ se exprimă și prin perechea corelativă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
rectificată cu ajutorul a două praguri adaptive T1(i) și T2(i), obținându-se imaginea binară B(i,j). Această secvență are rolul de a înlătura zgomotul suprapus peste matricea de intrare, zgomot de frecventă mică provenit din neuniformitatea iluminării materialului investigat și zgomot de frecvență ridicată provenit de la motorul de acționare a lanțului cinematic. Secvența de filtrare are rolul de a înlătura defectele false, cum ar fi unduiri ale materialului sau prezența cusăturilor pe materiale aflate în circuitul interfazic și se
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
prin modelarea matematică de tip Template matching. Diagrama funcțională a procedurii software de inspecție a materialelor textile este prezentată în figura 4.1. Lansarea programului în execuție impune utilizatorului selectarea unuia dintre cele două module de inspecție specifice materialului textil investigat: - modul UNI, pentru materialele monocromatice; - modulul MR, pentru materialele care conțin model repetitiv. Modulul UNI La nivelul acestui modul se realizează procesarea imaginilor pentru inspecția materialele de tip uni. Dezvoltarea algoritmului a fost bazată pe implementarea funcției IMAQ Count Objects
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
cu o imagine de referință. Algoritmul de potrivire a imaginilor (image matching sau pattern matching) poate fi definit astfel: pentru o imagine P cu dimensiunea (p1 x p2) pixeli, denumită imagine referință sau pattern, trebuie să se găsească în imaginea investigată I cu dimensiunea (i1 x i2) pixeli, unde i1>p1 și i2>p2, o fereastră F de potrivire de aceeași dimensiune cu P, astfel încât diferențele (cuantizate după diferite criterii) dintre P și F să fie sub un anumit prag impus
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
algoritmi cu potrivirea totală; - algoritmi cu potrivirea bazată pe extragerea de trăsături caracteristice. Algoritmii de potrivire totală utilizează întreaga informație a imaginii pattern referitoare la intensitatea pixelilor constituenți iar procedura de potrivire se realizează prin glisarea imaginii pattern peste imaginea investigată, după cele două axe de coordonate. Deși este o metodă cu rezultate foarte bune, aceasta necesită o alocare mare de resurse ca urmare a numărului mare de operații implicate în procesul de prelucrare a imaginilor. Cercetările realizate pentru acest tip
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
voting, Pattern Recognition Letters, Volume 33, Issue 4, Pages 471-475, 2012 footnote>. Rutina standard utilizată în aplicațiile de inspecție/asistare video industriale bazate pe algoritmi de potrivire a imaginilor este prezentată în figura 1. Rutina identifică în fluxul de imagini investigate (I), preluate în timp real, elementele de interes ale unei faze de execuție tehnologica (fereastra F), pe baza pattern-urilor (P) ale acestor elemente de interes, memorate în prealabil. Odată identificate elementele de interes, pe baza coordonatelor de amplasare ale
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
potrivire a imaginilor, care face apel la un conceptul de Mini-pattern. În figura 2 este prezentată structura rutinei propuse, în comparație cu rutina standard de potrivire a imaginilor. Dacă în rutina standard, potrivirea se realizează prin căutarea unei ferestre (F) în imaginea investigată (I), în cazul rutinei Mini-pattern căutarea se realizează pentru părți componente ale patern-ului, (Mini-pattern-uri), conferind avantajul că reconstrucția pattern-ului inițial se realizează doar pe baza Mini-pattern-urilor neafectate de perturbații. În cadrul rutinei standard, dacă fereastra (F) din imaginea investigată
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
investigată (I), în cazul rutinei Mini-pattern căutarea se realizează pentru părți componente ale patern-ului, (Mini-pattern-uri), conferind avantajul că reconstrucția pattern-ului inițial se realizează doar pe baza Mini-pattern-urilor neafectate de perturbații. În cadrul rutinei standard, dacă fereastra (F) din imaginea investigată (I) cu care ar trebui să se potrivească pattern-ul (P) este afectată de factorii perturbatori, atunci scorul de potrivire nu va anunța ca validă poziția respectivă a ferestrei (F), deși unele porțiuni ale pattern-ului se potrivesc cu cele
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
cerință, un grad ridicat de adaptabilitate în introducerea datelor de intrare. Acestea vor fi furnizate pe baza fișelor tehnice ale produselor iar imaginile pattern vor fi încărcate de pe mostra sau seria zero și vor conține dimensiunile de referință pentru elementele investigate cât și tolerantele acceptate. După montarea camerei video de achiziție în procesul tehnologic, este necesară realizarea procedurii de calibrare. Calibrarea constă în plasarea pe masa de lucru a confecționerului a unui caroiaj cu dimensiuni cunoscute. Pentru o imagine achiziționata se
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
funcției Detect objects. Permite obținerea de rezultate de forma: număr de obiecte (autovehicule) identificate în regiunea de interes. 3.2. Rutina de identificare a condițiilor de vizibilitate Rutina de identificare a condițiilor globale de vizibilitate la nivelul zonei de interes investigate se bazează pe determinarea intensității luminoase pentru o țintă fixă. Ținta a fost realizată sub formă circulară iar achiziția s-a realizat cu o rezoluție de 8 biți pe pixel permițând 255 nuanțe de gri. Nuanța de gri caracteristică pentru
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
respectarea procedurilor reglementate la nivel național prin standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005, identic cu standardul european EN ISO/CEI 17025 și utilizează norme tehnice de metrologie și metode de lucru bine determinate, de tip comparativ, specifice fiecărei mărimii investigate. La nivel național (Biroul Român de Metrologie Legală, Direcțiile Regionale de Metrologie Legală, laboratoarele de metrologie afiliate centrelor de cercetare) etalonarea se realizează manual, prin intervenția operatorul uman atât asupra echipamentului etalon (modificarea valorii mărimii de ieșire a etalonului sau
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
pedagogice, iar aceasta se întîmplă, de fapt, cînd procedăm la studii cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic, trebuie să observăm că unele metode sînt de fapt universale, aplicabile oricărui domeniu investigat și oricărei situări disciplinare, altele sînt specifice tuturor disciplinelor socioumane (antropologice). În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că este foarte dificil să vorbim despre metode exclusiv pedagogice. În plus, fiind unul dintre fenomenele antropologice complexe cele mai intens abordate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
temei studiate. 1.2.2. Interdisciplinaritatea Este un demers prin care disciplinele își pierd o parte din specific în favoarea unei abordări unitare, punînd împreună unele dintre resursele pe care le au în comun, în tentativa comună de a clarifica tema investigată. 1.2.3. Transdisciplinaritatea Este un demers centrat pe obiectul cercetării, ce depășește complet specificitatea disciplinelor. Acesta este sensul de acum două trei decenii, cînd transdisciplinaritatea și-a făcut intrarea pe piața ideilor. În ultimii ani, transdisciplinaritatea a căpătat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
factorii de decizie, cercetarea, practica școlară) poate avea inițiativa, participînd în deplină armonie la ameliorarea educației. Este un model ideal, dar cam utopic, de altfel, pretutindeni în lume! 1.4. Principalele tipuri de cercetare a educației Educația poate fi deci investigată fie din perspectiva disciplinelor pedagogice, fie din cea a altor discipline izolate ori asociate într-o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm cea dintîi perspectivă, ne situăm în domeniul cercetării pedagogice propriu-zise ori stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cantitative au un grad mai ridicat de obiectivitate comparativ cu cele obținute în urma studiilor calitative, al căror grad de obiectivitate este mai redus. 1.4.4. Cercetarea constatativă versus experimentală Cercetarea constatativă își propune obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt numite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt numite și de tip observațional, în sensul că nu intervin efectiv în desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aplicate. Dacă este vorba despre un chestionar, vom spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori care adaugă acestor categorii de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b): cercetarea istorică și studiul de caz. Studiul de caz poate căpăta și nuanțe descriptive, în funcție de natura problemei investigate și a scopului cercetării. Același autor include în rîndul metodelor descriptive observația sis tematică, metoda corelațională, metoda utilizată în studiile genetice și metoda utilizată în studiile ex post facto, în timp ce metodele experimentale s-ar referi la tipurile de experiment - de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Rotariu și P. Iluț (1997) introduc ancheta realizată prin intermediul chestionarului (ca instrument de cercetare) și interviul ca metode de sine stătătoare. Cele două metode se diferențiază atît prin natura formală de realizare a cercetării, cît și prin natura conținutului problemelor investigate și a populației vizate. Combinînd liniile de demarcație între cele două metode, autorii enumeră elemente de diferențiere: -Tehnicile de realizare a anchetei sînt standardizate, în timp ce interviul poate îmbrăca și forme semistandardizate sau nestandardizate. -Ancheta utilizează ca instrument de cercetare chestionarul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]