53,150 matches
-
taciturn, incapabil de-o alipire socială, suspendat într-o dramatică indeterminare: "Sînt un om tăcut, nu aparțin nimănui./ Spuneți-mi asta femei/ ce zilnic vă ștergeți de zidul casei mele" (ibidem). Drept martori ai acestei condiții insolite, greu suportabile, sînt invocate - nu se putea altminteri - lucrurile din preajmă, invitate, duios persiflator, la o însuflețire și la un șir de activități ce ar sublinia prin contrast devitalizarea și abulia făpturii auctoriale care-și plînge de milă la tonalitatea înaltă la care lacrima
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
avertizează insidios din primul paragraf: Un fapt trist, dar vrednic de semnalat: sângele mixt începe să ridice glasul! Noi, ardelenii, nu obișnuim să acceptăm lecții de Ťromânismť din partea nimănui, cu atât mai puțin din partea unor oameni cu ascendență amestecată!" Blaga invocă informația (adevărată, dar, în fond, prin nimic infamantă) că Dan Botta este corsican pe linie maternă, deci impur etnic: "Oricare ar fi rezultatul unui atare examen, rămâne ascendența amestecată, care vrea să ne dea lecții de românism! Sângele meu refuză
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
art. 75 din "Codul de Onoare" întocmit de maior Drăghici Iosef, "deoarece - s-ar fi justificat poetul "paradisului în destrămare" - au trecut mai mult de 48 de ore de la apariția articolelor mele până la trimiterea scrisoarei dvs." Martorii lui Dan Botta invocă și "Les lois du duel" de Bruneau de Laborie, unde se precizează că "cererea de reparație trebuie făcută Ťquarante huit heures apres l´instant ou le demandeur a subi ou a connu l'offenseť". O explicație suplimentară mai era necesară
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
ritmul deal-vale al plaiului mioritic definește orizontul spațial al culturii române. Lucian Blaga se recunoaște, în mod deschis, continuatorul unei morfologii a culturii, bazate pe sentimentul spațial, impuse de Frobenius și Spengler. Anticipez, afirmând că Dan Botta nu-i va invoca pe aceștia ca precursori în modul său de a gândi. Similitudinile de gândire dintre Blaga și Dan Botta în definirea specificului românesc se datorează, fără îndoială, acestor predecesori iluștri care au pus în evidență orizontul spațial al inconștientului colectiv. Dan
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
o și satisface, iar publicul iese senin și fără dureri de cap. Dar Jeunet e un regizor prea complex ca să nu-ți pună mintea la treabă, iar ultimul său film provoacă o gamă de reacții mult mai extinsă decât cea invocată de Amélie . O logodnă foarte lungă îmi confirmă faptul că filmele lui Jeunet pot fi judecate după același barem ca și poezia. Cele mai bune poeme sunt, în opinia mea, cele compacte: alcătuiesc un tot unitar, exudă coeziune, poți să
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
în când inserturile se reped parcă speriate, strigate dintr-o gură urlând ca în cutare tablou de Munch. Este halucinant, în filmul lui Eisenstein, puterea tăcerii de a vui, de a striga, de a urla, de a țipa, de a invoca tot vacarmul istoriei care va veni. Din omagiu, "Oktiabr" s-a transformat în sumbru mesager al terorii, al dezastrelor. Textul tăcerii anticipează marea, nesfârșita, inutila tragedie care tot va veni. O istorie sângeroasă țâșnind din tăcerea unui film spre a
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
sintactică marcată, ni se pare mai îndreptățit să considerăm că există, începând dintr-un stadiu foarte vechi al românei, două structuri paralele" (p. 96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din Lelești, comună din Bihor, cu lungirea vocalei din silaba finală, e
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
talia scriitorului Augustin Buzura, a fost șirul de vinovați, care se schimbau de la o zi la alta, numiți de domnia sa ca motiv determinant în decizia președintelui nou ales. Pleșu, apoi Dinescu, apoi Cărtărescu, apoi Patapievici...Un șir de modele, maculate, invocate de modelul meu, inocent. În ultima vreme, ajung doar miercurea la redacție. Atunci iau și revista, iar seara mă bucur de ea. Într-o marți după-amiază, aflu din tîrg, cum se spune, că Buzura are o scrisoare deschisă vastă găzduită
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
în iubire disponiblitatea sa urgentă de a deveni un altul, de a se transforma radical. Ca și Don Quijote (care a fost pomenit frecvent în legătură cu Ragaiac), dar mai ales ca Doamna Bovary (al cărei model psihologic a fost pentru prima dată invocat de G. Călinescu, dar a fost ulterior insuficient speculat), Ragaiac este o victimă a cărților. Ce erau romanele cavalerești pentru Don Quijote, ce erau romanele romantice pentru Doamna Bovary sunt romanele rusești pentru Ragaiac: pretexte declanșatoare în construcția unei iluzii, echivalentă
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
nerușinare: profitând de o scurtă pauză, fixându-l cu degetul, i-am spus pe un ton categoric: "au distrus un manuscris Eminescu"; omul s-a schimbat la față și a spus sufocat: "asta nu e bine" și a amuțit. Dacă invocam numele unui Caragiale, Creangă, Iorga, etc. n-aș fi realizat nimic. Numele sacrosanct de Eminescu i-a frânt activistului avântul revoluționar cu care îi elogia pe mineri și actele de barbarie din zilele rușinoase de 14-15 iunie 1990.
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Că se pricep sau nu în funcția numită are prea puțină importanță. Nu se atinge nimeni de ei, cât hoțomanul e acolo. Sub cupolă. Unde face legi spre binele poporului!? Abureli! Când aude zornăit de cătușe, se milogește de colegi, invocă spiritele, interesul național... jurându-se că nu a furat. Păi, fratele meu, dacă nu a băgat mâna în stupul cu miere, de ce nu merge demn în fața judecătorilor? De ce șovăie? Vede că se îngroașă gluma, hoțul nostru, începe cu scărpinări pe la
TABLETA DE WEEKEND (100+8): HOŢII DE ÎNCREDERE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382691_a_384020]
-
aliniase hotărârile Curții Constituționale ( vreo sută la număr! ) la articolele Codului penal și Codului de procedură penală, găsite neconstituționale. Luase toate avizele prevăzute de lege prin consultări cu toți factorii de răspundere, dând drumul ordonanței în jurul orei douăzeci, noaptea, fapt invocat cu asupra de măsură de către manifestanți. Deși se vorbește despre un act ilegal, emis cu „ dedicație”, ordonanța este perfect legală, lucru constatat chiar de Curtea Constituțională câteva zile mai târziu, care respinge și existența unui conflict instituțional, reclamat de Președinte
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
cetățeni. În aceasă situație, și numai în această situație, știm cu precizie cine sunt organizatorii, ce urmăresc, fiind excluse din start manipulările interesate sau rău intenționate, instigarea la nesupunere civică, la tulburarea ordinii și liniștii publice ori de stat. - Ei invocă factorul spontan al acțiunii? - Da, prima acțiune poate fi considerată spontană, dar când lucrurile tind să se cronicizeze, este vorba despre altceva. În al doilea rând, abilitarea Guvernului de a adopta ordonanțe, chiar și de urgență, nu este limitată în
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
despre altceva. În al doilea rând, abilitarea Guvernului de a adopta ordonanțe, chiar și de urgență, nu este limitată în timp, acesta putând să emită acte de dispoziție la orice oră din zi și din noapte, fără ca cineva să poată invoca nereguli de natură temporală, cum am tot auzit în ultimul timp. - S-a folosit sintagma ”ca hoții”! - Total greșit, după părerea mea. Hoții acționează în egală măsură și ziua. În al patrulea rând, doar Curtea Constituțională se poate pronunța, în
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
de reflecție. - Nu știu, eu am postul asigurat deocamdată, nu mi-l ia nimeni. - Și te întorci acolo doar pentru ea, dacă rămâne? - Nu neapărat pentru ea, că dacă pleacă în altă parte, nu mai există motivul pe care îl invoci tu. Pentru că acolo am postul pur și simplu. - Și nu te-ai gândit să rămâi acasă? - Nu am căutat post în Galați. Nu m-am gândit la acest lucru până acum. - Uite că ne-am gândit noi. Ce zici să
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
misterelor ultime: "Nichita devine peste noapte un mentor spiritual și, împreună cu discipolii săi, în doar cîțiva ani, schimbă relieful literar al spațiului carpato-danubian. În locul muncitorilor strîns încolonați în jurul Partidului vom asista la avatarurile unor concepte homunculizate evoluînd într-un cosmos invocat insolit și muzical. Dezgustul față de niște șabloane simpliste, rudimentare, îi face pe tinerii poeți să inventeze o întreagă retorică aparent filosofică din care, ca și înainte, realul sensibil este în bună parte relegat. La o dogmă, s-a răspuns cu
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
viitorime, una din marile pete pe obrazul demnității naționale. Numai că șeful Radioului Public uită cu cine are de-a face: cu cei mai nesimțiți și cinici și de rea-credință dintre toți bipezii iviți vreodată în tristul spațiu mioritic! A invoca în fața acestor personaje cuvinte precum "demnitate", "onoare", "principii", "convingeri" înseamnă a arunca un chibrit în depozitul de praf de pușcă. Demnitate la Păunescu și Vadim? Demnitate la subordonații lor, pe care eventuala dispariție a liderului îi va risipi ca pe-
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
vreunul. însă ar fi de datoria lui Adrian Năstase și a lui Ion Iliescu să depășească faza simplelor desolidarizări de această haită (cu care, de altminteri, e destul de solidară în prea multe momente negre pentru soarta țării). Ei nu pot invoca, precum Emil Constantinescu, faptul că n-au "cucerit puterea" - pentru c-au avut-o tot timpul. Și nici că oamenii din subordine nu-i ascultă. E destul să privești ce disciplinați au purces la pedeserizarea aparatului administrativ, cât de grațios
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
să fie capabilă de o anumită sportivitate și cavalerism pentru a nu jena principiile generale de etică. În afară de acestea, sub aspectul etic dar și estetic, epigrama trebuie să folosească un limbaj adecvat, fără vulgarități, expresii triviale sau licențioase. Autorul citat invocă cele scrise de Marțial în prefața la cartea întâia de epigrame: Îmi place să cred că am pus în cărțile mele destulă măsură, pentru a nu jigni pe aceia ce știu să se judece singuri. Versurile mele nu trec dincolo de
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și propună, și, cu atît mai mult, să caute această apropiere, între pictor și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care l-am invocat și în cazul lui Ressu.
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
este vorba despre postmodernismul literar, bineînțeles). Nu interesează foarte mult "diferența specifică" - ierarhizarea scriitorilor în interiorul acestei mișcări nu îl preocupă pe autor. El restabilește (în ton cu militantismul optzecismului timpuriu) diferențele de modernismul și tardomodernismul românesc. Toți postmodernii români sînt invocați nediferențiat pentru susținerea unor ipoteze mult prea generale: marginalitatea, mentalitatea underground, corporalism etc. Or, un observator atent al fenomenului, nu mai poate suporta cu ușurință citarea împreună a unor autori foarte diferiți (Cărtărescu, Groșan, Horasangian, Crăciun, spre exemplu). Acea nouă
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Tudor Popescu, Un cadavru umplut cu ziare (o selecție de editoriale). De-ar fi fost doar Caragiale, o comparație foarte la modă azi, cam abuzată, din păcate, și tot ar trebui să ne pună pe gînduri. Dar au mai fost invocați, de asemenea, Cioran și, atenție, Céline. O explicație ar fi euforia Tîrgului de Carte și, poate, timiditatea pe care o trezește "fiorosul" editorialist în rîndurile intelighenției cu care acesta e în polemică veche. În măsura în care Cristian Tudor Popescu e omul de
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
anilor '70, la Comedie, sub direcția Radu Beligan, Troilus și Cresida și Capul de rățoi, tot în direcția de scenă a lui David Esrig. Spectacole remarcabile, de referință, la care și astăzi se fac mereu trimiteri, se dau "citate", se invocă stilul și școala lui Esrig, performanțele extraordinare ale lui Dinică și Moraru, mai ales sub bagheta marelui lor regizor, plecat după tezele din iulie în Germania. Ca atîția și atîția mari artiști. Un actor carismatic cu o expresivitate remarcabilă, elev
Despre teatru și timp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16085_a_17410]
-
U.E. Dac-ar fi să mă iau după ultimele reacții ale lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, cuvântul d-nei Emma Nicholson nu valorează nici cât o ceapă degerată. Dacă-mi aduc, însă, aminte cu câtă religiozitate aceiași doi politicieni îi invocau vorbele atunci când baronesa oferea bile albe noii guvernări, parcă-parcă aș crede că punctul său de vedere contează destul de mult! Cum din această dilemă nu vom putea ieși, mă întreb ce e de făcut. În primul rând, ar trebui să vedem
Baronesa de fier by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16092_a_17417]
-
ecouri structuraliste, obsesia lecturii simbolice, estetismul convențional și retorismul solemn (�o atmosferă specifică unei realități poetice originale�, �ridicare la rafinamentul intelectual circumscris în universalitate�, �efecte artistice unice� etc.). Structuralismul a lăsat ca moștenire, într-o formă degradată, ideea de a invoca în interpretarea textului aspecte formale, trăsături lingvistice. Din păcate, saltul de la descrierea plată la evaluarea efectului artistic e adesea aberant: O seamă de expresii poetice sunt realizate prin întrebuințarea cratimei "turmele-l urc", "caută-n frunza cea rară", "valea-i
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]