3,291 matches
-
puteau uita că savantul rămânea, în fond, un comunist, care critica regimul nu de pozițiile democrației, ci ale unui altfel de comunism. Ilie Rad, gazetar și profesor de jurnalism la Universitatea din Cluj, a purtat o interesantă corespondență cu Iorgu Iordan, derulată pe parcursul unei jumătăți de deceniu (1978- 1983), corespondență „presărată” și cu trei interviuri. Cele 24 de scrisori și cele 3 interviuri sunt reunite în ediția de față, în încercarea, pe de-o parte, de a completa profilul interior al
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
de față, în încercarea, pe de-o parte, de a completa profilul interior al lingvistului (deja schițat, în linii generale, de volumele sale de Memorii, publicate între 1976 și 1979, și de cartea lui Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, din 1982), iar pe de alta, în tentativa de a scoate personalitatea acestuia din conul de umbră în care se află. Cel de-al doilea obiectiv vizat de ediția lui Ilie Rad este cu atât mai îndrăzneț, cu cât colaborarea
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
cât colaborarea unor intelectuali cu fostul regim face obiectul unei dezbateri pe cât de delicate, pe atât de necesare. Salut în acest volum, înainte de toate, o ediție autentică, de bună calitate filologică. Ilie Rad nu urmărește, prin publicarea scrisorilor lui Iorgu Iordan, să adauge pietre la templul propriei personalități. El reproduce exclusiv scrisorile lui Iorgu Iordan, iar contextul de comunicare este refăcut prin minuțioase note și comentarii (nelipsite, totuși, de un oarecare partizanat: Dicționarul numelor de familie românești, de pildă, dincolo de interpretările
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
pe atât de necesare. Salut în acest volum, înainte de toate, o ediție autentică, de bună calitate filologică. Ilie Rad nu urmărește, prin publicarea scrisorilor lui Iorgu Iordan, să adauge pietre la templul propriei personalități. El reproduce exclusiv scrisorile lui Iorgu Iordan, iar contextul de comunicare este refăcut prin minuțioase note și comentarii (nelipsite, totuși, de un oarecare partizanat: Dicționarul numelor de familie românești, de pildă, dincolo de interpretările politizate din epocă, e o carte deloc infailibilă științific, ba dimpotrivă). Prefața și nota
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
fiind pus în relație cu situația din societatea românească, traumatizată pe multiple planuri de osificarea regimului și de paranoia culturală tot mai vizibilă. Refacerea contextului are și aici, firește, menirea de a creiona mai bine portretul interior al lui Iorgu Iordan. Contrar așteptărilor, însă, colecția de scrisori ale savantului nu este doar o completare de detaliu a profilului interior deja cunoscut din cele trei volume de Memorii și de convorbirile cu Valeriu Mangu. Acestea au văzut lumina tiparului în plin regim
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
scrisori ale savantului nu este doar o completare de detaliu a profilului interior deja cunoscut din cele trei volume de Memorii și de convorbirile cu Valeriu Mangu. Acestea au văzut lumina tiparului în plin regim ceaușist, când rezervele lui Iorgu Iordan față de politica oficială, chiar făcute în numele aceluiași ideal comunist clamat de regim, nu puteau apărea în nici o carte publicată în România. Aspecte importante, ce țin de poziționarea politică a savantului - și, în cele din urmă, de caracter - au rămas nedezvăluite
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
numai de pe pozițiile stalinismului, pe care Ceaușescu a pretins că l-a înlăturat, ci ale unui ideal comunist înțeles într-un mod personal. Și anume, printr-un amestec de „stângă intelectuală” și admirație față de structura țărănească ancestrală. Observațiile lui Iorgu Iordan cu privire la turnura culturală a regimului sunt percutante, chiar dacă întrebările pe care i le adresează tânărul său corespondent nu sunt provocatoare: „Să nu te lași influențat de atmosfera actuală din țara noastră (poate și de aiurea), care explică, după mine - sper
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
cultural, iar în atmosfera din anii ’80 nici nu ar fi găsit aliați. Amintirea dogmatismului său din anii ’50, prelungit chiar și după ce regimul începuse să se liberalizeze, asociată cu cea a mandatului de ambasador la Moscova, făcea ca Iorgu Iordan să nu fie o personalitate frecventabilă pentru cei din afara disciplinelor lingvistice. Stigmatele dogmatismului și, respectiv, al vecinătăților moscovite au repezentat, de altfel, și armele cu care adversarii - unii dintre ei, nominalizați în fragmentul citat - l-au neutralizat destul de ușor. Însă
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
ideal comunist cam... stângist înțeles, preocuparea pentru soarta satului, ce transpare și din alte epistole, arată că ecourile tinereții sale țărăniste - a fost, între 1926 și 1930, membru activ al PNȚ - nu s-au estompat de tot. În rest, Iorgu Iordan, chiar dacă surprinzător de volubil cu un interlocutor mult mai tânăr, mai puțin celebru și pe care îl cunoștea superficial, rămâne același personaj pe care îl știm din amintirile orale ale universitarilor bucureșteni: un pic morocănos, sucit, cam cârtitor, cu vorbe
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
obiectivele ei, chiar dacă e greu de crezut că va reuși și în cel de-al doilea: și anume, să îl readucă pe savant în atenția publică. Momentul lingvistic actual se îndepărtează tot mai mult de preocupările și opera lui Iorgu Iordan.
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
și apare în dicționarele curente (DEX, DEXI 2007), hârțogăraie e absent de pretutindeni. Dacă dicționarele s-au arătat prudente și rezervate față de formațiile în -ăraie, lingviștii au fost interesați de sufixul pitoresc. Au scris despre el Al. Graur și Iorgu Iordan; ultimul, în Stilistica limbii române (1944), enumeră forme populare ca apăraie, colbăraie, fleșcăraie, focăraie, fumăraie, glodăraie etc. și constată echivalența relativă cu celălalt sufix colectiv, apropiat ca formă: „Se pare că nuanța depreciativă este mai accentuată la -ăraie decât la
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
în DLR 1975 chiar ca prima sursă) - au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele articulate și de plural, în vreme ce forma de bază a fost tot mai des accentuată pe silaba inițială (cum constata Iorgu Iordan: „Radio poartă astăzi accentul pe prima silabă”, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, ediția a II-a, 1948, p. 248). S-a ajuns astfel la diferența de accentuare dintre formele rádio și radióul-radióuri: acceptată de norme, inclusă în Dicționarul
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
frecvent, în uzul curent, pe prima silabă (táxi). Dacă ar fi vorba doar de intonația apelului menit să atragă atenția șoferului (Táxi!), s-ar putea presupune că e o deplasare emfatică a accentului către începutul cuvântului, fenomen descris de Iorgu Iordan în Stilistica limbii române (1944) și ilustrat prin interjecția álo! - aló!. De fapt, accentul inițial (întărit de existența unor compuse de tipul máxi-táxi) apare și în alte contexte: a luat un táxi. Neadmisă de norme e și variația în cazul
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
a murit Sandu Tudor (n. 1896) 17.11.1965 - s-a născut Florinel Agafiței 18.11.1872 - s-a născut G. Tutoveanu (m. 1957) 18.11.1913 - s-a născut Sorana Gurian (m. 1956) 18.11.1924 - s-a născut Iordan Chimet (m. 2006) 18.11.1940 - s-a născut Apostol Gurău 18.11.1945 - s-a născut Bedros Horasangian 18.11.1950 - s-a născut Georgina Ecovoiu 18.11.1952 - a murit Petre Bellu (n. 1896) 18.11.1958 - s-
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5128_a_6453]
-
În schimb, a fost favorizată așa-numita „cultivare a limbii”, activitatea normativă și prescriptivă: pentru că omogenizarea nu era înțeleasă ca o extindere a limbii populare în toate sferele vieții publice, ci ca o generalizare a „limbii literare”. În 1955, Iorgu Iordan scria (într-un articol reprodus ulterior în Limba literară, 1977): „«Cultivarea limbii» la noi este ca și necunoscută, cel puțin sub raportul aplicării și popularizării ei”. Fenomenul cultivării limbii a fost tratat în termenii mitologici ai progresului inevitabil, ai „drumului
Din istoria „cultivării limbii” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6695_a_8020]
-
așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme, dar nu totdeauna cu sensul peiorativ dat de Chelaru". Iordan presupunea - destul de neconvingător - că
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme, dar nu totdeauna cu sensul peiorativ dat de Chelaru". Iordan presupunea - destul de neconvingător - că punctul de pornire nu l-ar fi constituit ocupația de bucătăreasă, ci lipsa de igienă a servitoarelor. Autorul renunță la această sugestie în Stilistica limbii române (1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
2014, Atelierul de creativitate propune copiilor următoarele: Luni: Ora:13.30 - 15.30 Ateliere pentru fundații care se ocupă de copiii defavorizați Participarea la ateliere este gratuită. Marți: Ora:11.00 - 12.30 Ateliere de bricolaj pentru adulți, cu Beatrice Iordan Ora:13.30 - 14.30 Atelier de bricoaj și teatru pentru copii și mămici (pentru copii de la 3 ani), cu Beatrice Iordan Miercuri: Ora 10.00 - 13.00 Ateliere de teatru, bricolaj și construcție scenografică pentru grupuri școlare, cu Beatrice
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
Participarea la ateliere este gratuită. Marți: Ora:11.00 - 12.30 Ateliere de bricolaj pentru adulți, cu Beatrice Iordan Ora:13.30 - 14.30 Atelier de bricoaj și teatru pentru copii și mămici (pentru copii de la 3 ani), cu Beatrice Iordan Miercuri: Ora 10.00 - 13.00 Ateliere de teatru, bricolaj și construcție scenografică pentru grupuri școlare, cu Beatrice Iordan Ora 14.00 - 15.30 Ateliere de etnologie, educație plastică și cusături pentru copii însoțiți de părinți (copii de la 5 ani
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
Ora:13.30 - 14.30 Atelier de bricoaj și teatru pentru copii și mămici (pentru copii de la 3 ani), cu Beatrice Iordan Miercuri: Ora 10.00 - 13.00 Ateliere de teatru, bricolaj și construcție scenografică pentru grupuri școlare, cu Beatrice Iordan Ora 14.00 - 15.30 Ateliere de etnologie, educație plastică și cusături pentru copii însoțiți de părinți (copii de la 5 ani), cu Ruxandra Grigorescu Joi: Ora 10.00 - 13.00 Ateliere de etnologie, educație plastică și cusături pentru grupuri școlare
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
copii de la 10-14 ani), cu Călin Torsan Biletul la toate atelierele este de 4 lei Informații și înscrieri la telefoanele: 021.317.96.59 (de luni până vineri, între orele 10.00 și 14.00). Pentru atelierele susținute de Beatrice Iordan înscrieri și informații la telefonul: 0723.47.16.00. Ateliere ținute de artiști invitați Marți: Ora: 16.00 Țesut și cusut după modele vechi pentru copii de la 7 ani, cu Lidia Stareș (informații și înscrieri la telefonul:0722.798.284
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
1973), într-un registru de limbaj mai puțin solemn, mai apropiat de colocvialitatea oralității, există chiar un diminutiv de la boarfe: "Am lăsat la dascalul Vartolomei o păreche de dăsagi cu niște cămeș și alte borfușoare" (anul 1666, p. 117). Iorgu Iordan discută termenul boarfă, cu sensul "femeie stricată" în Stilistica sa din 1944; cuvântul apare și în dicționarele mai noi de argou și limbaj familiar, inclusiv în cele on-line ("e plin de boarfe pe Calea Victoriei după 9-10", 123urban.ro). De la boarfă
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
Iordan Datcu Este surprinzător să constați cât de târziu luăm cunoștință de unele importante demersuri ale unor străini în direcția popularizării, în țările lor, a unor valori spirituale ale românilor. Un astfel de caz face obiectul cărții lui Constantin Eretescu, Mission
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
Iordan Datcu Ce destin literar ar fi avut Teodor Vârgolici dacă nu l-ar fi întâlnit pe G. Călinescu? Ar fi continuat să scrie versuri? Dacă ar fi persistat, sigur este că n-ar fi putut să publice poezie modernistă în
Teodor Vârgolici la 80 de ani by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6509_a_7834]
-
Iordan Datcu În personalitatea doamnei Sanda Golopenția (s-a născut la 2 martie 1940, la București) coexistă fericit preocupările lingvistei, scriitoarei, folcloristei și oarei, autoare a unui număr considerabil de ediții din opera mamei sale și a tatălui său, volume pe
Sanda Golopenția - 70 by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6481_a_7806]