807 matches
-
m-am înfundat în apa călduță - mocirloasă a țării-mamă... În mod sigur NU mai pot simți ca altădată (a se citi perioada din Geneva) ceea ce stă scris în cele două foi, mai ales în leftistul „Courrier International“. Toate articolele astea ipocrite, unde se plânge de mila Africii și a africanilor, apoi se vând pagini publicitare cu produse de lux pentru șefii de întreprinderi neoliberale îmi provoacă greață. Efectiv nu mai pot să le citesc. Sau titluri de genul „Sri Lanka: nature, art
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Micul ecran este un detector al ipocriziei, acționând ca o oglindă măritoare. Trebuie să fii un bun actor pentru a fi capabil să disimulezi cinismul la televizor. Fostul prim-ministru francez R. Barre a recunoscut că "viața politică este fundamental ipocrită". Acesta a declarat (într-o emisiune televizată pe 2 mai 1993) că este ca și cum ai formula un diagnostic medical. Ipocrizia, care poate fi inevitabilă în arta politicii, produce neîncredere. Din acest motiv, politicienii care apar des la televizor își pierd
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
istoriei” necunoscută istoriei ultimului mileniu european; peste noi, Românii, abia ieșiți dintr-un târziu și binefăcător proces de europenizare, de aplicare a marilor câștiguri ale Revoluției franceze și americane!, peste noi s-a abătut „uraganul Asiei”! Sub platoșa subțire și ipocrită a unei „ideologii germane” iscate de un Evreu erudit care, nemulțumindu-se cu o minuțioasă și aproape genială critică a capitalismului contemporan, a avut ambiția „să facă epocă”, propunând una dintre cele mai catastrofice utopii umane: o „altă” societate, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
felul de fals și Înțelepți În enigmatica știință sau psihologie a succesului. Succesul social, recunoașterea publică „nu are legătură” cu valoarea; „marii creatori au fost totdeauna niște singuratici și niște neînțeleși ai timpului lor!” (E ușor de demontat falsitatea acestei ipocrite aserțiuni, care de altfel face mult rău celor care vor să intre sub cupola templului numit Literatură; majoritatea majoritatea a creatorilor din istoria literelor și artelor europene au fost nu numai cunoscuți, stimați și urmăriți de un public mai mult
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
regreți În esență categoria enormă a posibilității și nu numai a ta! A zeilor Înșiși! Iată cât de... slabi sunt și ei, iată forța noastră, prometeică, brusc izvorâtă din simpla „acceptare” a existenței, a unui dat pe care foarte mulți, ipocriți sau nu, Îl pun În discuție! Astfel, categoria dragă romanticilor, a „increatului”, a trebuit să fac un efort amplu de abstractizare ca să mi-o „integrez”, să o folosesc ca un automatism spiritual, așa cum fac cu altele; Împreună cu fraza presocraticilor care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nenuanțat, al acestei „morale revendicări”, susținând-o pe dna Monica Lovinescu de la Paris, care, după o fructuoasă carieră radiofonică, a debutat la București, În senectute, cu o serie de „amintiri” sau ”cronici” de la Europa Liberă, unde imixtiunea politică - sub cuvertura ipocrită a Moralei! - se face insistent simțită, alterând nu rareori istoria, criteriul estetic, jignind nu puține conștiințe literare, vii sau dispărute. Iar În jurul dlui Grigurcu se Învârt, cu nume schimbătoare, o serie de „planete critice” mai mărunțele, care cer, cu voci
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Eminescu potrivit cărora fără o identitate națională nu se poate intra în Europa și, în general, în lume. Replica nu poate veni decât din partea unui antiromânism stăruitor și feroce. Unul din argumentele forte ale desconsiderării ziaristicii lui Eminescu este comparația (ipocrită) cu poezia: publicistica nu a avut și nu are nici o însemnătate, comparativ cu poezia, deoarece ea, ziaristica, este produsul unei minți pândite de boală. Incriminările de acest fel au început cu contemporanii lui Eminescu, alde Grigore Ventura, Al. Ciurcu et.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
corpul poate avea o autonomie funcțională care se dispensează relativ ușor de colaborarea intelectului și a afectelor. Ori de câte ori se întâmplă asta, suntem inautentici. Situația existențială curentă este inautenticitatea. Suntem „politicoși“ (și falși), suntem „oportuni“, sau pur și simplu oportuniști, suntem ipocriți, convenționali, disciplinați, superficiali, neatenți, pe scurt, suntem absenți, chiar dacă numai parțial absenți, atât din noi înșine, cât și din împrejurarea la care avem aerul că participăm. Autentici - suntem doar din când în când. În rest, trăim vag schizofrenic, „împrăștiat“, divizați
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a cultivat și cultivă, cu un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se încurajează batjocura, limbajul de stadion înfierbântat, furia. La Realitatea, se face o ipocrită campanie pentru „respect“ pe fundalul unor emi siuni la care sunt invitați tot soiul de ipochi meni fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată isteric: pro-băsescieni obsesivi și anti-băsescieni grobieni. Forumurile sunt pline de dejecții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aplauze și prozeliți. Angelismul face, în trup, paradă de destrupare. Eliberat de ispitele cărnii, el e devorat, când nu e pură stupiditate, de marile păcate ale spiritului: slava deșartă și mândria. Vicioase pot fi și asceza ostentativă, iubirea idolatră, blândețea ipocrită, smerenia demonstrativă, filantropia egolatră și risipitoare (prodigalitatea). VI. Alături de viciile care derivă din practicarea excesivă și inadecvată a virtuților, există și virtuți care se nasc din transfigurarea viciilor. Lenea, de pildă, poate deveni materia primă a contemplativității și teme iul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oameni cumsecade, cât de cât educați, cât de cât respectuoși cu alții și cu noi înșine, cât de cât onorabili. Să zicem că am fi, de-adevăratelea, în Europa. Chiar și fără să producă rezultate imediate, o tentativă - fie și ipocrită - de politețe ar fi o salutară priză de oxigen, săpunul care ne lipsește. „Dar o să ne plictisim!“ vor spune campionii ratingului, chefliii de la galerie, bezmeticii de toate vârstele. Îi asigur că ne vom plictisi mult mai puțin decât acum. Gândiți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al unei femei, ca să-și mobilizeze resursele ră zboinice, strângând din fălci și jucându-și bicepșii. Femeile, dimpotrivă, au instinc tul de a urmări efectele cruzimii cu un soi de îngerească „obiectivitate“. Au oricând la îndemână surâsul inocent și stupoarea ipocrită. Dar nu ne ar prinde bine o mică injecție de grație feminină? și, de vreme ce s-a găsit femeia care să ne coboare, nu vom găsi și una care să ne ridice? De ce n-am încerca să cultivăm, măcar un sezon
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
epocă aparțin unui profesor naufragiat în fundul fundului Moldovei, în sate amărâte, despre care pur și simplu n-am auzit: Orgoești, Dodești... Te mai cheamă Codreanu și ești și din Huși. Cum să nu dai se bănuit? Autorul declară, pe jumătate ipocrit: "Mă simt țăran ignorant, incoruptibil, rămas absolut străin de tot ce se petrece în jur. Nu înțeleg nimic". Aș! Înțelegea prea bine dar nu-i venea să creadă ceea ce viața rurală îi oferea cu zgârcenie, umilință și inacceptabile ingerințe în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
puternică; în spatele fiecărei femei de succes stă cel puțin o altă femeie care prestează roluri tradiționale. Personal, am convingerea că munca tradițională a femeii este cel puțin la fel de importantă ca și performanța femeii "de carieră". De aceea, mă revoltă vizibilitatea ipocrită a recunoașterii doar a meritelor determinate de performanțe, mesajele "culturii pentru femei", pentru care nu contează decât segmentul "de carieră". Toate reclamele la produse pentru femei, revistele pentru femei distorsionează grav realitățile dimensiunii de gen. Cum rezolvă feminismul această nedreptate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
puternică; în spatele fiecărei femei de succes stă cel puțin o altă femeie care prestează roluri tradiționale. Personal, am convingerea că munca tradițională a femeii este cel puțin la fel de importantă ca și performanța femeii "de carieră". De aceea, mă revoltă vizibilitatea ipocrită a recunoașterii doar a meritelor determinate de performanțe, mesajele "culturii pentru femei", pentru care nu contează decât segmentul "de carieră". (...) De ce nu se recunoaște importanța socială covârșitoare a rolului feminin tradițional? Îmi doresc nespus să trăiesc momentul în care rolul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ea e - indiferent de clasă socială, de educație ori de preocupări - snoabă, lăudăroasă, indiscretă, bârfitoare, ridicolă, insensibilă („Moftangioaica e o româncă bravă; ea știe suferi, cu hotărârea și eroismul caracteristic românului, tortura concertelor clasice, fort en vogue, astăzi....”), superficială și ipocrită, dar e, Îndeosebi, lacomă: „La balul curții mai ales, cum s-a abținut toată ziua de mâncare, abuzează de șampanie, de icre, de Înghețată, de bomboane - nu de plăcere ori de lăcomie, nu!... de datorie... o dată supează cu un «amic
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
O altă metodă de persuasiune a populației, mai subtilă și mai eficientă, sperau liderii români, era aceea a ameliorării condițiilor de viață. Astfel, la ședința plenară a Comitetului Central al PMR din decembrie 1956, Gheorghiu-Dej se lansa într-o pledoarie ipocrită pentru necesitatea "dezvoltării sistematice și hotărâte a agriculturii și industriei producătoare de bunuri de consum" prin alocarea unui număr crescut de resurse "materiale" și "financiare". Se urmărea astfel atenuarea nemulțumirilor sociale provocate de politica economică a regimului, centrată excesiv pe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o asemenea abordare practică a problemei democrației poate asigura afirmarea plenară a personalității umane, corespunde cauzei descătușării omului, care să fie cu adevărat liber, stăpân pe destinele sale (Ecobescu: 1983, 40). Democrația "burgheză" nu putea fi altfel decât falacioasă și ipocrită, cel mult "formală", deoarece constrângerile pe care le impune cetățenilor săi au ca finalitate beneficiul "unei minorități a societății pentru exploatarea și asuprirea majorității". În schimb, "democrația socialistă", care va fi discutată în următorul subcapitol, este "autentică" deoarece "servește poporului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comparativ cu cele ale indivizilor (Ecobescu: 1983, 62; Ecobescu, Duculescu: 1976, 117-120; Maier: 4 April 1984a, 17). "Ceea ce construim în România", declara emfatic Ceaușescu presei străine, "este o societate care să pemită manifestarea deplină a drepturilor omului, în toate domeniile". Ipocritele și imperfectele drepturi "burgheze" ale omului păleau desigur în comparație cu perfecțiunea permanent proiectivă, niciodată sau prea puțin prezentă, a variantei romantic leniniste a principiilor umanitare. Drepturile liberale, occidentale, nu reprezentau decât niște "bariere" în calea afirmării plenare a personalității umane, încearcă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adevărat. Viclenia lui nu era aceea a țăranului, fie el chiar și oltean, ci una aproape diabolică, ce întrecea, de multe ori, chiar și imaginația lui Machiavelli; isteț și șiret în orice împrejurare, ajungea deseori să fie perfid, fățarnic și ipocrit" (Curticeanu: 2008, 117). În ceea ce privește inteligența sa, Curticeanu nu are nici un dubiu. Pentru el, "Ceaușescu a fost dotat cu o inteligență nativă, afirmațiile referitoare la "prostia" lui fiind gratuite. Am stat mult de vorbă cu el între patru ochi și niciodată
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
relativ la Spania invizibilă, lupta de gherilă împotriva invaziei napoleoniene, și așa mai departe 23. Programa școlară era destul de ușoară, dar Iorga a rămas singur. Trăind în lumea lui, venea permanent în conflict cu convențiile lumii exterioare, care i se părea ipocrită și pur și simplu nedreaptă. Și-a contrazis o dată pro-fesorul. A fost pedepsit pentru îndrăzneala lui, o pedeapsă care îl durea chiar și după șaizeci de ani24. După școala primară, Iorga s-a înscris la liceu (Gymnasium). Tendințele manifestate anterior
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care și-a împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și pe băieți la școală să fie părinți? Prin urmare, nu e suficient să faci doar o campanie normativă, având acel gen de justificări care îți blochează pur și simplu mintea: așa ne cere Uniunea Europeană. E un mod pervers și ipocrit de a argumenta. La noi, nu protejarea și responsabilizarea efectivă a persoanei este scopul, ci Integrarea. Noi întodeauna inversăm lucrurile. Revenind la filosofie, putem spune că toate tendințele acestea de a pune norma pură, abstractă, mai presus de persoană au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
făcut noi, cercetătorii români. Nu am făcut-o fiindcă, pe de-o parte, din 1977 cercetările sociologice au fost interzise, iar formarea cercetătorilor sociali a fost întreruptă până în 1990; pe de altă parte, o astfel de temă într-o societate ipocrită ca cea comunistă și cu remanența de ipocrizie pe care o avem și astăzi nu ar fi fost posibilă. Dacă cercetătoarea americană nu s-ar fi aplecat ani de zile asupra politicii pronataliste în România și dacă mulți români nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și de politici bugetare care au transformat aurul din surplusuri în firul de pai al unor deficite bugetare record. Alianțele noastre din Europa și Asia-Pacific au fost compromise. Iar în privința armelor nucleare, drepturilor omului și statului de drept, suntem considerați ipocriți. Misiunea dumneavoastră ca președinte va fi să recăpătați ce s-a pierdut și să porniți de acolo. Pentru început, trebuie să înțelegeți că dreptul nostru de a conduce nu mai este larg acceptat. Ne-am pierdut legitimitatea morală. Dacă nu
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]