1,406 matches
-
al poporului romîn. Toponimul se integrează în cea mai reprezentativă, numeric și struc tural, categorie de nume de localități romîne. Este vorba de oiconimele care au toponimizat, prin conversiune (fără adăugarea unui formant onomastic specific), apelativul nume de grup uman ipotești, format de la antroponim (probabil Ipotă) și din sufixul de origine dacică -escu (la plural -ești), avînd sensul de posesie sau apartenență (personajul „eponim“ va fi avînd în stăpînire moșia satului sau va fi condus localitatea respectivă). Antroponimul Ipotă este format
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
studiilor, pe care le întrerupsese la Cernăuți în semestrul al doilea al clasei a doua de gimnaziu. El repeta anul din cauza matematicii, dar în primăvara anului 1863 nu se mai întoarce la cursuri pentru semestrul al doilea: a rămas la Ipotești, a încercat fără succes continuarea studiilor la Botoșani, a revenit la Cernăuți în 1864 primăvara: în toamna aceluiași an este copist la Botoșani, de unde pleacă în martie 1865 pentru reluarea studiilor la Cernăuți și susținerea mai întâi a examenelor restante
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
el a scris în 1870, în „Federațiunea” din Pesta, sub pseudonimul Varro, articolele Să facem un congres, În unire e tăria și Echilibru. Pentru pregătirea propagandistică și financiară a serbării E. se deplasează în Bucovina, la Cernăuți, apoi, trecând prin Ipotești, la București; corespondează cu T. Maiorescu, adresează o scrisoare lui D. Brătianu. La întrunirea de la Putna, E. citește poemul Închinare lui Ștefan Vodă (Poemul Putnei), scris de altcineva, dar neîndoielnic ameliorat de pana tânărului cărturar. În tot acest timp E.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se putea apropia de înțelegerea dialectului idiș, cu care ia contact încă din mediul familial. Gheorghe Eminovici, tatăl său, vorbea și această limbă și întreținea relații de afaceri cu evreii din Botoșani și din alte locuri, care îl vizitau la Ipotești. Poetul se împrietenește la liceul din Cernăuți și la Universitatea din Viena cu unii din colegii săi evrei, iar la Iași îi dă concursul lui H. Tiktin la întocmirea Dicționarului român german, lucrare fundamentală a lexicografiei românești. «Lecturile făcute împreună cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
haine de sărbătoare. Și când spun asta, știu ce spun... Cu o săptămână înaintea temeiului, străzile din apropierea terenului unde se instala bâlciul erau pline de forfotă și culoare. Femei venite din satele din jurul Fălticeniului, de prin Mălini, Sasca, Tarna Mare,Ipotești,Mitoc, Bosanci, umpleau gardurile înveșmântându-le cu neasemuite covoare moldovenești cu deosebită alesătură țesute la războaiele de prin casele gospodinelor harnice si deosebit de iscusite. Pe marginea drumurilor stăteau la umbra copacilor, căruțele țăranilor care veniseră la târg în zi de
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
ți se arată în toată splendoarea lui. O așezare liniștită departe de forfota orașului, îți dă senzația că ești undeva în trecut. Rămășițele unei alei cu tei, îți șoptesc că te afli deja pe urma pașilor lui “Bădița Mihai” din Ipotești. La capătul acestei alei, pe la 1865, s-a deschis pentru prima oară porțile primei școli. Generații de copii i-au trecut pragul aducând în sufletul lor crâmpeie de amintiri care vor constitui mai târziu țărmul la care vor ancora ori de câte ori
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
lângă satul lui Eminescu, la Urzenii Botoșanilor, și când eram copil mergeam cu tata la târg, cum se spunea, satul nostru fiind la 8 kilometri de oraș. Să tot fi avut vreo 4 5 ani când tata mi-a arătat Ipoteștii. Alături de sat era o localitate ce avea în centrul ei o biserică, a cărei turlă strălucea în soare extraordinar de frumos. Și în jur erau numai păduri și tata mi-a spus că acolo este satul Ipotești, unde s-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mi-a arătat Ipoteștii. Alături de sat era o localitate ce avea în centrul ei o biserică, a cărei turlă strălucea în soare extraordinar de frumos. Și în jur erau numai păduri și tata mi-a spus că acolo este satul Ipotești, unde s-a născut un mare poet. Bineînțeles că, la acea vârstă, nu știam mare lucru, dar după aceea, mergând singur spre Botoșani, străbătând drumul pe jos, mereu mă uitam la locul acela și mai târziu, când am venit în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lângă satul lui Eminescu, la Urzenii Botoșanilor, și când eram copil mergeam cu tata la târg, cum se spunea, satul nostru fiind la 8 kilometri de oraș. Să tot fi avut vreo 4 5 ani când tata mi-a arătat Ipoteștii. Alături de sat era o localitate ce avea în centrul ei o biserică, a cărei turlă strălucea în soare extraordinar de frumos. Și în jur erau numai păduri și tata mi-a spus că acolo este satul Ipotești, unde s-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mi-a arătat Ipoteștii. Alături de sat era o localitate ce avea în centrul ei o biserică, a cărei turlă strălucea în soare extraordinar de frumos. Și în jur erau numai păduri și tata mi-a spus că acolo este satul Ipotești, unde s-a născut un mare poet. Bineînțeles că, la acea vârstă, nu știam mare lucru, dar după aceea, mergând singur spre Botoșani, străbătând drumul pe jos, mereu mă uitam la locul acela și mai târziu, când am venit în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
oferit premii, s-au distribuit cărți și insigne. Revedere în anul 2004. 1-3 -VII Pelerinaj la Mănăstirea Putna a unui colectiv de 44 persoane din orașiul Edineț (Hotin). Ceremonial de bun venit la punctul de frontieră Stânca Costești. Vizită la Ipotești, Suceava, Putna, Moldovița, Voroneț, Dragomirna. 3-5-VII Participare la Serata literară a poetei Leonida Lari care a avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul cu tema Cartea și Presa în memoria românilor de pretutindeni la care
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
are revelația morții poeziei: nu o spune, ci ne-o sugerează. Înainte de-a muri el însuși, recită ultimul poem al neantului: "În-tu-ne-ri-cul". O spun cu mare tristețe: o sută de ani de eminescologie nu a descifrat universul poetului de la Ipotești, care are dimensiuni infinit mai de neînțeles decât s-a prefăcut George Călinescu a descoperi cu atâta magnificiență și suficiență. Dar, iată, vine un critic literar dresat profund în eminescologie, el însuși dătător de legi în domeniu, și, ca un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acest autor. Pronunțând vocabula caiete, mintea ne duce de îndată la Eminescu. Manuscrisele lui au căpătat chip pe aceste forme materiale și Codreanu nu s-a sfiit să-l calchieze, din moment ce el s-a declarat discipol al marelui bard de la Ipotești aproape din copilărie. Ce să mai vorbim despre adolescență sau prima tinerețe? Aici, în aceste vârste, s-au copt conceptele, s-a născut flacăra și s-a înălțat focul mistuitor de dragoste întru Eminescu, așa cum ne vor demonstra-o cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se pretinde, ci o campanie "resentimentară" pe tot frontal, cum s-ar spune, o confirmă virulența atacurilor și a taxărilor antieminesciene, faptul că nici unul dintre cei înregimentați în falanga "corectitudinii politice" nu l-a trecut cu vederea pe poetul de la Ipotești. Ioan Petru Culianu, ca să mergem pe urmele exemplificărilor lui Theodor Codreanu, a avut la adresa poetului, într-o perioadă mai timpurie, cuvinte de laudă (și chiar de apărare contra cerberilor regimului comunist). Dar "de îndată ce a pus mâna pe măciuca ideologică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul 1 Începînd cu data de 1 aprilie 1992 se organizează Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu", instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, prin preluarea - pe bază de protocol - de la Prefectura județului Botoșani a Memorialului "Mihai Eminescu" -Ipotești. Structura organizatorică a instituției se aprobă de
HOTĂRÎRE nr. 188 din 17 aprilie 1992 privind organizarea Memorialului Ipotesti - Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108556_a_109885]
-
Studii "Mihai Eminescu", instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, prin preluarea - pe bază de protocol - de la Prefectura județului Botoșani a Memorialului "Mihai Eminescu" -Ipotești. Structura organizatorică a instituției se aprobă de Ministerul Culturii. Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu", cu sediul în comuna Ipotești, județul Botoșani, are ca obiect de activitate: - valorificarea deplină și integrarea în circuitul cultural național și universal a spațiului eminescian de la Ipotești; - crearea condițiilor pentru o mai largă cunoaștere
HOTĂRÎRE nr. 188 din 17 aprilie 1992 privind organizarea Memorialului Ipotesti - Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108556_a_109885]
-
în subordinea Ministerului Culturii, prin preluarea - pe bază de protocol - de la Prefectura județului Botoșani a Memorialului "Mihai Eminescu" -Ipotești. Structura organizatorică a instituției se aprobă de Ministerul Culturii. Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu", cu sediul în comuna Ipotești, județul Botoșani, are ca obiect de activitate: - valorificarea deplină și integrarea în circuitul cultural național și universal a spațiului eminescian de la Ipotești; - crearea condițiilor pentru o mai largă cunoaștere și o cercetare aprofundată a vieții și operei marelui poet; - asigurarea
HOTĂRÎRE nr. 188 din 17 aprilie 1992 privind organizarea Memorialului Ipotesti - Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108556_a_109885]
-
instituției se aprobă de Ministerul Culturii. Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu", cu sediul în comuna Ipotești, județul Botoșani, are ca obiect de activitate: - valorificarea deplină și integrarea în circuitul cultural național și universal a spațiului eminescian de la Ipotești; - crearea condițiilor pentru o mai largă cunoaștere și o cercetare aprofundată a vieții și operei marelui poet; - asigurarea introducerii obiectivelor din cadrul centrului în circuitul turistic național și internațional. Articolul 2 Finanțarea cheltuielilor de funcționare și investiții ale Memorialului Ipotești - Centrul
HOTĂRÎRE nr. 188 din 17 aprilie 1992 privind organizarea Memorialului Ipotesti - Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108556_a_109885]
-
de la Ipotești; - crearea condițiilor pentru o mai largă cunoaștere și o cercetare aprofundată a vieții și operei marelui poet; - asigurarea introducerii obiectivelor din cadrul centrului în circuitul turistic național și internațional. Articolul 2 Finanțarea cheltuielilor de funcționare și investiții ale Memorialului Ipotești - Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" se asigura din venituri extrabugetare și subvenții acordate de la bugetul de stat, potrivit legii. Articolul 3 Pentru anul 1992, Ministerul Economiei și Finanțelor va lua măsuri pentru a introduce modificările corespunzătoare în bugetul de
HOTĂRÎRE nr. 188 din 17 aprilie 1992 privind organizarea Memorialului Ipotesti - Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108556_a_109885]
-
46, sectorul 6. 365. Neitzel Erzsebet Gabriella, născută la 16 iulie 1956 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Racz Vasile și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 28790 Schwanewede, Junkernkamp 7 a, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, aleea Ipotești nr. 9, sc. C, ap. 59, județul Satu Mare. 366. Berezovschi Vasile, născut la 5 martie 1949 în comuna Balcauti, județul Suceava, România, fiul lui Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 67549 Worms, Bebelstr. 66, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Borcea de Sus 14.700 Dunăre 30,88 TOTAL JUDEȚ: 14.700 30,88 5.04 Județul Galați Gologanu - Nănești 5.600 Canal Siret - Bărăgan 16,50 (prov. Râul Siret) TOTAL JUDEȚ: 5.600 16,50 5.05 Județul Giurgiu Ipotești IV 12.800 Derivația Olt - Vedea 39,68 Nord Câlniștea 21.700 Derivația Olt - Vedea 67,27 Naipu 14.600 Derivația Olt - Vedea 45,26 TOTAL JUDEȚ: 49.100 152,21 5.06 Județul Ialomița Buzău - Sărata 9.600 Canal
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
5.06 Județul Ialomița Buzău - Sărata 9.600 Canal Siret - Bărăgan 21,12 Pogoanele - Fundata 51.500 Canal Siret - Bărăgan 123,60 Borcea de Jos 23.100 Dunăre 48,51 TOTAL JUDEȚ: 84.200 193,23 5.07 Județul Olt Ipotești I Nord 24.900 Derivația Olt - Vedea 77,19 Ipotești I Sud 14.400 Derivația Olt - Vedea 44,64 Ipotești II 51.000 Derivația Olt - Vedea 158,10 Ipotești III 2.200 Derivația Olt - Vedea 6,82 TOTAL JUDEȚ: 92
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Bărăgan 21,12 Pogoanele - Fundata 51.500 Canal Siret - Bărăgan 123,60 Borcea de Jos 23.100 Dunăre 48,51 TOTAL JUDEȚ: 84.200 193,23 5.07 Județul Olt Ipotești I Nord 24.900 Derivația Olt - Vedea 77,19 Ipotești I Sud 14.400 Derivația Olt - Vedea 44,64 Ipotești II 51.000 Derivația Olt - Vedea 158,10 Ipotești III 2.200 Derivația Olt - Vedea 6,82 TOTAL JUDEȚ: 92.500 286,75 5.08 Județul Prahova Buzău - Sărata 18
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
123,60 Borcea de Jos 23.100 Dunăre 48,51 TOTAL JUDEȚ: 84.200 193,23 5.07 Județul Olt Ipotești I Nord 24.900 Derivația Olt - Vedea 77,19 Ipotești I Sud 14.400 Derivația Olt - Vedea 44,64 Ipotești II 51.000 Derivația Olt - Vedea 158,10 Ipotești III 2.200 Derivația Olt - Vedea 6,82 TOTAL JUDEȚ: 92.500 286,75 5.08 Județul Prahova Buzău - Sărata 18.100 Canal Siret - Bărăgan 39,82 TOTAL JUDEȚ: 18.100
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
51 TOTAL JUDEȚ: 84.200 193,23 5.07 Județul Olt Ipotești I Nord 24.900 Derivația Olt - Vedea 77,19 Ipotești I Sud 14.400 Derivația Olt - Vedea 44,64 Ipotești II 51.000 Derivația Olt - Vedea 158,10 Ipotești III 2.200 Derivația Olt - Vedea 6,82 TOTAL JUDEȚ: 92.500 286,75 5.08 Județul Prahova Buzău - Sărata 18.100 Canal Siret - Bărăgan 39,82 TOTAL JUDEȚ: 18.100 39,82 5.09 Județul Teleorman Ipotești II 7
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]