1,407 matches
-
La ora 10 dimineața parastas la Biserica din Ipotești, unde e și mormântul părinților poetului. a. Vor vorbi: părintele protoereu Al. Simionescu și dl. Prefect Irimescu. b. Se va pune piatra fundamentală a noii biserici-Mausoleu care se va ridica la Ipotești și în care se vor așeza osemintele părinților poetului, ale fraților și surorilor lui. c. Se va pune piatra fundamentală pentru reconstruirea fostei case părintești în care Mihai Eminescu a crescut și și-a petrecut primii ani ai copilăriei. Vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ostașii Reg. 37 infanterie vor recita și vor cânta bucăți din Opera Marelui poet. Între pauze muzica Reg. 37 infanterie va cânta din Poeziile cântate ale lui Mihai Eminescu. Suma încasată de la Festival va servi la reconstruirea casei Eminescu din Ipotești 76. În final, se dau prețurile intrării. Dacă se va fi petrecut totul după program, este greu de spus. E posibil să se fi ținut numai festivalul de după-amiază, căci interesul cel mare consta în încasarea banilor. Conform afișului tipărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este greu de spus. E posibil să se fi ținut numai festivalul de după-amiază, căci interesul cel mare consta în încasarea banilor. Conform afișului tipărit, pe 28 iunie 1929 trebuia să se pună piatra de temelie a noii case de la Ipotești, dar n-a fost deloc așa. Construcția a început abia în 1933, pe 7 august, confom pergamentului, conservat perfect, găsit într-o sticlă de un litru în fundația casei, dărâmată în 1976. Din document aflăm că în prezența ministrului Muncii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ocrotirilor Sociale și ad interim la Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, D. R. Ioanițescu, și a Prefectului județului Botoșani, Petre Irimescu, s-a pus piatra fundamentală a casei și muzeului (s.n.) Marelui Poet al neamului Mihail Eminescu, în satul Ipotești, județul Botoșani 77. Prefacerile lui Irimescu se țin lanț, căci iată ce citim mai departe: casele se reclădesc pe locul și în forma vechilor case părintești (s.n.) unde s-a născut și a copilărit Marele Poet78. Afirmația nu corespunde adevărului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a avut dreptate. "Lămuririle" au, evident, importanța lor, mai ales că devine revelator faptul că prefectul Irimescu a făcut jalbele mai sus pomenite și i-a pus pe țărani să le semneze. Iată deci: ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRURI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Sânt din satul Cucorăni, comuna de care ține Ipoteștii, satele aflându-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți în pădurea învecinată: adolescent, elev de liceu, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ales că devine revelator faptul că prefectul Irimescu a făcut jalbele mai sus pomenite și i-a pus pe țărani să le semneze. Iată deci: ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRURI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Sânt din satul Cucorăni, comuna de care ține Ipoteștii, satele aflându-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți în pădurea învecinată: adolescent, elev de liceu, am cutreierat codrul de aramă, m-am odihnit pe prispa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pomenite și i-a pus pe țărani să le semneze. Iată deci: ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRURI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Sânt din satul Cucorăni, comuna de care ține Ipoteștii, satele aflându-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți în pădurea învecinată: adolescent, elev de liceu, am cutreierat codrul de aramă, m-am odihnit pe prispa cea de brazde de la izvorul care tremură pe prund, căci în apropiere se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aleși m-au hotărât, cu prilejul aniversării a 50 de ani [eroare, n.n.] de la moartea marelui poet, să inițiez o sărbătoare deosebită. Deci s-a făcut la teatrul local o adunare cu cuvântări, recitări, cântice, iar apoi o procesiune la Ipotești, cu elevi, armată și destul popor, căci depărtarea satului de oraș e de vreo 8 km. Am văzut halul în care se află casa părintească a poetului, nelocuită și în parte dărăpănată, bisericuța amenințată cu distrugerea, căci ploua în ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
țărani să le semneze. Am trimis telegrame către autoritățile, ce socoteam că ar putea interveni, am scris la gazete și astfel s-a stârnit indignarea obștească. Ministerele au cerut prefecturii să ancheteze și să refere, dar prefectura de atunci socotea Ipoteștii ca o chestiune de ordin personal și s-a tot tărăginit fără nici un rezultat. Am profitat de pornirea ce s-a făcut împotriva doamnei Papadopol și ajungând din nou prefect, i-am propus un târg și am reușit, ca în schimbul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în lemn de un scluptor danez, pe care l-am descoperit lucrând la M-rea Văratec. Lucrările mergeau greu, căci aveam lipsă de bani. În cele trei rânduri cât am fost prefect, am prevăzut în buget sume pentru lucrările dela Ipotești. Primăria Botoșani a contribuit și ea, ca și comunele rurale, măcar simbolic, au fost obligate să prevadă sume după puterea lor. Am obținut ajutoare de la Ministerul de Interne, de la Ministerul Instrucției, de la casa bisericii. S-au făcut liste de subscripții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Din comitetul sfătuitor au dispărut aproape toți cei care au dus greul treburilor, am subsistat și am predat prin proces-verbal prefecturii Botoșani să aibă în grijă lpoteștii. S-a citit în timp tot felul de reportagii ale unor vizitatori la Ipotești cu aprecieri departe de adevăr. Cu prilejul "Zilelor Eminescu" s-a scris mai mult și chiar în Scânteia din 15 iunie a.c. se spune că abia în 1950 s-a zidit casa memorială. Doresc să se cunoască adevărul și pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
memorială. Doresc să se cunoască adevărul și pun mărturie vârsta mea de aproape 85 ani. Petre Irimescu, profesor pensionar 81 Sigur, Petre Irimescu a avut meritele lui, incontestabile, mai ales pentru zbaterile și insistențele sale în legătură cu biserica și casa de la Ipotești, numai că, ținând morțiș să se evidențieze, istoria l-a condamnat la uitare. Prefectul nu și-a adus aminte nici în scrisoarea lămuritoare, mai sus citată, de nume foarte cunoscute, implicate direct în construcția bisericii: Cezar Petrescu, Nicolae Iorga, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și-a adus aminte nici în scrisoarea lămuritoare, mai sus citată, de nume foarte cunoscute, implicate direct în construcția bisericii: Cezar Petrescu, Nicolae Iorga, Gheorghe Marinescu. Faptul că Irimescu nu era tocmai loial o demonstrează vorbirea lui despre ridicarea la Ipotești a unei biserici, școli sau muzeu, când, de fapt, o descoperire recentă demonstrează că sub conducerea lui D. V. Țoni s-a creat Comitetul de construcție a ȘCOALEI MONUMENT "M. EMINESCU" din Ipotești, jud. Botoșani, comitet al cărui președinte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o demonstrează vorbirea lui despre ridicarea la Ipotești a unei biserici, școli sau muzeu, când, de fapt, o descoperire recentă demonstrează că sub conducerea lui D. V. Țoni s-a creat Comitetul de construcție a ȘCOALEI MONUMENT "M. EMINESCU" din Ipotești, jud. Botoșani, comitet al cărui președinte de onoare a fost Dr. C. Angelescu, pe atunci Ministrul Educației Naționale. Așa cum se vede pe foaia tipărită și trimisă școlii din Gorbănești, jud. Botoșani, având nr. 16088 și înregistrată cu nr. 55 din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tei83. N-a fost să fie așa. Când încă mai trăia învățătorul Petre Silveanu (care a murit la Suceava în 1987), nimeni altul decât fostul casier al Comitetului, s-a aflat că Nicolae Iorga a venit de două ori la Ipotești pentru ridicarea bisericii; prima oară când începuse construcția, iar a doua oară la inaugurare. Cu barba mare, pălărie pe cap, Iorga a întins bastonul spre tânărul Silveanu de atunci, întrebându-l: Dumneata ești învățătorul satului? Da, dom' Profesor. Am să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
știe. Deasupra unei fotografii, reprodusă de Augustin Z.N. Pop în volumul Contribuții documentare la biografia lui Eminescu, imagine în care vedem vorbitori în cerdac și popor în fața casei, se dă următoarea explicație: solemnitatea inaugurării muzeului memorial "Mihai Eminescu" din Ipotești (foto "Decorativa", 14 august 1961)87. Să fi durat atât de mult amenajarea interioară a noului muzeu memorial? Să fie o nouă scăpare a lui Augustin Z.N. Pop ? Nelămurirea este legată și de faptul că în 1950, la Centenarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o placă de marmură, care marchează acest moment aniversar la reconstruirea casei. Nelămurirea se accentează când, în același volum mai sus citat, descoperim că autorul reproduce o altă fotografie, executată tot de Decorativa, sub care găsim următoarea explicație: Horă la Ipotești în ziua inaugurării Muzeului memorial "Mihai Eminescu" la 14 august 196088. Noua casă a fost construită pe altă fundație, nu pe cea veche, așa încât era orientată diferit, cu fațada spre nord. Acoperișul era din tablă, cu burlane pentru scurgerea apei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căzut pentru totdeauna. Se punea, însă, problema dacă o nouă casă nu va deranja și ea, la rândul ei, dacă vizitatorii nu vor fi șocați de o nouă clădire în locul uneia intrate în conștiința publicului larg drept casa originară de la Ipotești. S-au făcut dezbateri publice, s-au consultat specialiști din domenii diferite; concluziile gravitau în jurul aceleiași idei: modificarea trebuia înlăturată. Problema era ca nu cumva în locul acestei modificări să apară o alta. Majoritatea documentelor pledau pentru construirea unei case noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
eminescian datorate lui George Vraca, Ion Manolesu, Emil Botta, Irina Răchițeanu-Șirianu, Ion Caramitru și alții, corul filarmonicilor din Cluj și Iași interpretând cu melancolie Sara pe deal. În hol, te întâmpina, o imagine cât tot peretele, cartea de vizită a Ipoteștilor: lacul și codrul, declarate astăzi rezervații naturale. În vitrine, manuscrise în legătură cu natura ipoteșteană, ipostaze fotografice ale caselor și incintei, amintirile lui Vlahuță și Sadoveanu despre poet. Un al doilea panou prezenta arborele genealogic al familiei. Într-o vitrină specială se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
completată în interior cu obiecte și mobilier de epocă. Astfel, începând cu 15 ianuarie 2000, imobilul și-a recăpătat locul și înfățișarea pe care le avea în vremea copilăriei poetului, astăzi distingându-se în varietatea celorlalte obiective ale Memorialului de la Ipotești. NOTE 1 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 248. 2 Ibidem, p. 260. 3 Ibidem, p. 260. 4 I.D. Marin, op. cit., p. 72. 5 Nu se știe care era înfățișarea acestor case, întrucât nu s-au păstrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Se știe însă că s-au mistuit la incendiul din 3 iunie 1887, când nu mai erau în proprietatea familiei Eminovici. Prin destinul lor întortocheat și plin de peripeții se poate explica nașterea copilului Mihai la Botoșani, și nu la Ipotești. 6 Gh. Ungureanu, Eminescu în documente de familie, București, Editura Minerva, 1977, p. 264. 7 Ibidem. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 264. 10 Ibidem, p. 264-265. 11 Ibidem, p. 264. 12 "Foaia sătească", 3 iunie 1851, nr. 22. 13 Gh.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
19 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 279. 20 V. Anexa, unde se regăsesc toate fotografiile amintite. 21 Nu trebuie uitat, desigur, nici filmul lui Octav Minar, din Arhiva Națională de Filme (astăzi în copie și la Ipotești), intitulat Eminescu Veronica Creangă. V. Tudor Caranfil, Istoria unei descoperiri, [în] "Almanahul Cinema", 1985, p. 61: Se află acolo (în film, n.n.) aceleași imagini ale bisericuței de la Ipotești, ale casei natale. 22 G. Călinescu, op. cit., p. 21-22. 23 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Octav Minar, din Arhiva Națională de Filme (astăzi în copie și la Ipotești), intitulat Eminescu Veronica Creangă. V. Tudor Caranfil, Istoria unei descoperiri, [în] "Almanahul Cinema", 1985, p. 61: Se află acolo (în film, n.n.) aceleași imagini ale bisericuței de la Ipotești, ale casei natale. 22 G. Călinescu, op. cit., p. 21-22. 23 Ibidem, p. 55-57. 24 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 30. 25 G. Călinescu, op. cit., p. 103. 26 I.D. Marin, op. cit., p. 95. 27 G. Călinescu, op. cit., p. 57. 28 Marinovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
V. Tudor Caranfil, Istoria unei descoperiri, [în] "Almanahul Cinema", 1985, p. 61: Se află acolo (în film, n.n.) aceleași imagini ale bisericuței de la Ipotești, ale casei natale. 22 G. Călinescu, op. cit., p. 21-22. 23 Ibidem, p. 55-57. 24 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 30. 25 G. Călinescu, op. cit., p. 103. 26 I.D. Marin, op. cit., p. 95. 27 G. Călinescu, op. cit., p. 57. 28 Marinovici s-a îmbolnăvit în 1886 și, la 6 martie 1887, a decedat la Iași. 29 Corneliu Botez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
p. 103. 26 I.D. Marin, op. cit., p. 95. 27 G. Călinescu, op. cit., p. 57. 28 Marinovici s-a îmbolnăvit în 1886 și, la 6 martie 1887, a decedat la Iași. 29 Corneliu Botez, Omagiu, 1909, p. 33. 30 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 61. 31 Ibidem. 32 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 74. 33 Ibidem, p. 74-75. 34 Ibidem, p. 75. 35 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 184. 36 Corneliu Filip, Secvențe botoșănene, București, Editura Sport-Turism, 1983
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]