1,182 matches
-
adera la condiția respectivă oricine se deschide metodic spre cultura umanistă, interesat de problematica omului, a spiritului creator în neistovită mișcare. Este oarecum înțelesul pe care îl atribuia în treacăt și Alexandru Paleologu, atunci când definea pe intelectualul autentic prin opoziția ireductibilă față de opacitate și incompetență în sfera culturii. În fond, datoria lui e să țină sub controlul iminent al inteligenței tot ce privește respectiva sferă și chiar o realitate mai amplă, adică tot ce ține de articulația culturii în sfera vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
largi ale populației (oameni politici, intelectuali, militari, țărani etc.) s-au opus, cu modestele mijloace de care dispuneau, iar rezultatul se cunoaște. Cei mai mulți au fost distruși, în luptă (rezistența din munți), prin închisori și lagăre de muncă, prin marginalizare bruscă, ireductibilă. Ana Pauker, una dintre figurile de tristă amintire ale noului regim, a și declarat deschis că, în fond, canalul Dunăre-Marea Neagră a fost conceput ca mormânt al burgheziei românești. Forța brută, pusă la lucru pe seama unei ideologii primitive, reducționiste și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de pildă sarcina de a regândi pentru cititorul de azi problemele puse de civilizația latină 1. Este un concept pentru definirea căruia au curs deja râuri de cerneală și care totuși păstrează, ca tot ce e important în istorie, ambiguități ireductibile. Reflecția pe care o suscită azi civilizația latină, în perspectiva sintezei ce se așteaptă mai ales pe bătrânul continent, merită o consemnare. Cadrul ei cel mai amplu l-a fixat Duby însuși, medievist eminent, ale cărui studii definesc cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
după minunile naturii" și după Biblie, declarând-o "carte de căpetenie", una de integrare a oricui în economia și destinul umanității ca tot. Fără ea, perspectiva fiecăruia nu poate fi decât falsă, de neînțelegere a situației proprii și de conflict ireductibil cu lumea. Gândind astfel, Kogălniceanu se vedea un spirit modern, în stare a defini corect problematica omului. Gestul său reflexiv se prelungește până la noi prin Eminescu, Iorga, Pârvan, dacă e să amintim doar câteva nume de neocolit. Ultimului i s-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
n-a rămas fără urmări pentru concepția de ansamblu a istoricului. Fiindcă această zonă evocă straturi, interferențe, conexiuni culturale din adâncă vechime până în actualitatea cea mai fierbinte, iar culturile în cauză revelau permanențe, similitudini, analogii, alături de note particulare, de specificații ireductibile, pe seama cărora istoricul a meditat îndelung. Considerazioni generali sugli studi storici adună o parte din ele, reproducând în traducere volumul de Generalități scos de Liliana Iorga la sfârșitul ultimei conflagrații mondiale. Sunt texte scrise din 1894 până în anul morții tragice
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
superioară, menită a circumscrie, în formula lui De Gaulle, Europa de la Atlantic la Urali, formulă pe care Gorbaciov o reia astăzi cu aplomb. O nouă entitate geopolitică se anunță, ca platformă de întâlnire pentru specificități ce păreau până nu demult ireductibile. O mare deosebire de ton există între opiniile exprimate la reuniunea geneveză din 1946 și ancheta întreprinsă peste mai bine de trei decenii de Alison Browning în L'Europe et les intellectuels (1984). Pentru istoricul Philippe Aries, această realitate comportă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
segregație socio-politică de după ultimul război mondial, adâncind un proces mai vechi, ne-a aruncat din nou în afara marilor curente de idei și preocupări. Ea ne-a inculcat, în timp, sentimentul unei izolări tot mai depline și chiar al unei alterități ireductibile. A trebuit să vină seria de revoluții din centrul și sud-estul Europei pentru a ne sili să regândim toată problema. Nu e doar problema noastră, însă la noi procesul reintegrării comportă o conotație specială, dată fiind criza de prestigiu a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că într-o bună zi voi muri, ceea ce mi-a zdruncinat modestia. Convins că nu mai aveam nimic de învățat, mi-am părăsit studiile și m-am apucat să împărtășesc lumii întregi descoperirea mea cea mai nemaipomenită"9. Unică și ireductibila, moartea își arată puterea prin faptul că nu cunoaște înfrângerea, spune Cioran în Cartea amăgirilor, orice ar face omul, pentru că nimeni nu a înfrânt obsesia morții prin luciditate și cunoaștere. Nu există nici un argument împotriva ei, pentru că are de partea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
au fost date până astăzi. Nu știu să joc tenis dar am simțit că o minge atinge racheta mea de om politic. Am aruncat-o imediat înapoi spunând spre uimirea generală căci Litvinov și cu mine eram până atunci adversari ireductibili: România acceptă definiția agresiunii, așa cum o propune Dl. Litvinov” . Titulescu sublinia necesitatea elaborării unei definiții a teritoriului: “O definiție a agresorului era bună, dar a defini teritoriul asupra căruia ea nu trebuie să se producă, era și mai bine”. Nicolae
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
putință de evadare. Titlul cărții însuși indică planul paradoxal-ireal în care se desfășoară viața de aici. M. Blecher s-a dovedit un desăvârșit artist când a înțeles să puie accentul deopotrivă pe durerea fizică, în ceea ce are dânsa atroce și ireductibil, cât și pe aspectul calitativ al lumii pe care și-o creează bolnavii, vrând-nevrând, în efortul lor de adaptare. Inimi cicatrizate e o superioară realizare de artă literară 63. Și nu în ultimul rând, opiniile lui Eugen Ionescu, Ion Biberi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
autenticității ca sinceritate absolută se remarcă prin câteva caracteristici evidente. O primă caracteristică ar fi aceea a răspândirii tot mai mult în literatură a investigației autobiografice în adâncime, a scrutării ființei morale a scriitorului (autoanaliza) în zonele sale ascunse, profunde, ireductibile. O altă trăsătură ar fi apariția tot mai insistentă a conștiinței unicității. Scriitorii încep să descopere emoția și voluptatea singularității morale. În acest sens, în necrologul la moartea lui Eminescu, Hasdeu afirma că numai în actul creației poetul este "mai
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
la răsărit. Mondializarea în-seamnă, esențialmente, liberalizare. Orizontul e liberal. Ce poate fi dincolo de orizont? Totuși, această victorie cvasideplină e însoțită de nu-meroase paradoxuri. Se știe, de pildă, că unul din vectorii liberalismului este individualismul. Lungul drum spre recunoașterea cetățeanului universal, ireductibil la comunitatea sau clanul său, la rasa, religia sau branșa sa profesională, părea să fi ajuns la un capăt. Asistăm însă, în mod paradoxal, mai peste tot în lume, la o resurgență a spiritului de elan (a se vedea evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care nutrește exact sentimentul suprem. Episodul nu are numai relevanța epică a locului în care este plasat; acesta permite clarificări poietice luând în considerare statutul de narator al personajului feminin. El (mai corect spus Creatorul) trebuie să abordeze o manieră ireductibilă la alte stiluri și viziuni, așadar, să fie subiectiv, dar, întrucât dorește ca Fred, în fapt "cititorul" gesturilor sale, să se recunoască în acțiunea narată, trebuie să fie obiectiv. Caracterul inoperant și lipsa de adecvare a termenilor "subiectiv" și "obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
stârnit replici negative din partea legionarilor. Ca o consecință a comemorării, Lapedatu a primit în calitate de secretar general al Academiei, o scrisoare de reprimare a instituției acesteia, pentru comemorarea amintirii unui om, care potrivit acestora ,,a fost și a rămas un dușman ireductibil al Germaniei și germanilor”18. Același temei de a impune o intensificare a culturii naționale l-a determinat pe Lapedatu în primăvara anului 1941 să facă repetate demersuri, pentru a-l sprijini pe V. Papilian, președintele Societății Scriitorilor din Ardeal
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
psihanalistului Michel Schneider: întâlnirea a două patologii (toxicomanie plus sindrom de abandon și nevroză narcisiacă) poate genera o nebunie de proporții ce n-a exclus schimbul de simptome. Marilyn a devenit purtătoare de cuvinte, iar Greenson purtător de imagini. Conflictul ireductibil dintre cuvinte și imagini există în fiecare dintre noi și pare a fi adevăratul subiect al romanului. Marilyn a plătit acest conflict cu viața, realizând că adevărul trebuie căutat din ce în ce mai mult în cuvinte și din ce în ce mai puțin în imagini. Constrânsă de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
stârnit replici negative din partea legionarilor. Ca o consecință a comemorării, Lapedatu a primit în calitate de secretar general al Academiei, o scrisoare de reprimare a instituției acesteia, pentru comemorarea amintirii unui om, care potrivit acestora ,,a fost și a rămas un dușman ireductibil al Germaniei și germanilor”18. Același temei de a impune o intensificare a culturii naționale l-a determinat pe Lapedatu în primăvara anului 1941 să facă repetate demersuri, pentru a-l sprijini pe V. Papilian, președintele Societății Scriitorilor din Ardeal
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
neomarxistă din a doua jumătate a secolului trecut, pornesc de la presupunerea că lucrarea de tinerețe a lui Wittgenstein ar fi constituit punctul de plecare și de sprijin al empirismului logic.78 Dincolo de unele apropieri la suprafață, există deosebiri profunde și ireductibile de orientare a gândirii între Tractatus și acea „reformă a filozofiei“ care a fost proclamată de Cercul de la Viena și promovată ulterior de empirismul logic. Nici programul reducerii enunțurilor cu sens la enunțuri empiric verificabile, nici distanțarea în spirit pozitivist
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care sunt legile morale care vor promova cel mai probabil fericirea omenească, amintindu-ne întotdeauna că oricare ar fi acestea nu este posibil ca ele să fie respectate în mod universal.“45 Și aceasta nu fiindcă deosebirile culturale ar fi ireductibile, ci deoarece nu toți oamenii ascultă glasul rațiunii. În numele universalismului rațiunii, Russell nu ar fi acceptat calificarea culturii raționaliste moderne și a civilizației tehnico științifice a Occidentului drept o cultură printre altele. Pentru el, ca și pentru gânditorii epocii luminilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acestui studiu rezidă în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie, oscilând între un real permeabil la istorie, care este ideologizat, si un real implicit și ireductibil, care este poetizat. Actualitatea temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Pariziana, incitantă și ireductibila la o singură formulă critică, implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Plasarea în prim-planul analizei a unui personaj central al literaturii franceze din secolul al XIX-lea renovează interpretarea intrigii românești și a caracterului dintre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este de ordin geografic și istoric: locuitor al unui oraș deschis tuturor influentelor, parizianul are mai multe fete. Această unitate a contrariilor constituie oximoronul, figură cea mai marcanta care caracterizează Pariziana. Totul se activeaza când se acumulează contradicțiile. Pariziana este ireductibila la o imagine tradițională, ea se plasează sub semnul unei ambivalente absolute, "sous șes aspects variés" [Uzanne, 1910, p.448]: tandra și seducătoare în aparență, ea poate fi, sub influența exceselor sociale, cinica, dominatoare și castratoare când este vorba de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
joc de teatru bine montat. Ea găsește o formulă subtilă și elegantă de guvernare, care este cea din culise. Confruntarea directă este mai puțin specifică pentru Pariziana, jocul de culise este stihia să. Această concepție teatralizata a acțiunii umane este ireductibil legată de aventură eroinei eliberate de oricare constrângere și care își inventează singură rolul. 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc Femeia se definește prin locul său în familie. Familia conturează diagramă forțelor dintre femeie și bărbat, adaptarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
diversitate și specializare, deci producător de forme mai complexe. Evoluția presupune trecerea de la omogenitate la eterogenitate, progresul economic presupune complexificare. Inovațiile și inițiativele antreprenoriale produc desigur bulversări care tulbură ordinea existentă. Dar tot ce la început apare drept contradictoriu sau ireductibil se structurează treptat într-un întreg organic. Acestea sunt fluctuații ciclice, de dezorganizare-reorganizare, care sunt normale. Ele fac ca sistemele economice să nu cunoască optimul decît ca o stare pasageră și relativă, ele nu sunt predictibile decît în linii mari
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai îndelungată peste un deceniu -, susținîndu-se material, cu ajutorul lui, pentru a putea scrie!). Chinaski suportă greu, de-a lungul epicului, rutina muncii alienante a biroului funcționăresc, refugiindu-se în alcool și relații erotice pasagere. Personajul rezistă, prin sarcasm și cinism ireductibil, sub presiunea unui sistem mutilant intelectual și sufletește, ce ar putea declanșa, ultimativ, delabrarea individului (angrenat mortal în mișcarea sa inexpugna bilă). Iminenta lui sucombare e atenuată numai de Betty (construcția ficționalizată a lui Jane Cooney Baker, iubirea vieții lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și o oarecare încărcătură mentalist-culturală. Pamuk este primul scriitor turc răsplătit cu înalta distincție, dar constituie, totodată, și un caz atipic în interiorul procesului de internaționalizare a literaturii otomane. Din 1982, el trăiește practic (fie și cu intermitențe datorate nostalgiei sale ireductibile pentru Istanbulul copilăriei!) în Statele Unite, unde a fost, pe rînd, cercetător, profesor de literatură comparată și conferențiar invitat (în celebra serie de prelegeri, de la Universitatea Harvard, "Charles Eliot Norton Lecturer"). Aici s-a familiarizat treptat cu poeticile postmodernității, devenind, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]