1,542 matches
-
în continuare, că pe furtun își așază, pe rând, picioarele un elefant. Aceste picioare reprezintă condițiile impuse de Arrow funcției sale de bunăstare socială. Când toate cele patru picioare ale elefantului sunt pe furtun (domeniul universal, nondictatura, independența față de alternativele irelevante și condiția Pareto slabă) prin acesta nu mai trece nicio informație. Această nediferențiere între restricții poate întâmpina obiecția formulată de profesorul Miroiu. Potrivit acesteia, diferența între modul în care restricționează informația, spre exemplu, condiția de neutralitate și modul în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de agregare a preferințelor individuale. Spre exemplu, atâta vreme cât nu impunem independența față de alternativele irelevante, regula Borda este o FBSA acceptabilă. La fel, atâta vreme cât nu impunem condiția Pareto, regula unanimității este o FBSA acceptabilă. Dacă renunțăm la condiția de nondictatură, regula dictatorială este acceptabilă, iar dacă renunțăm la criteriul paretian, putem formula drepturi inalienabile ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
criteriul paretian, putem formula drepturi inalienabile ca FBSA. Aceste exemple trebuie să indice faptul că fiecare dintre condițiile „rezonabile” propuse de Arrow pentru funcțiile sale de bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură exclude
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
adeptul interpretărilor slabe, voi reține doar ideea că majoritatea, formulată în cadru binar arrowian nu dă întotdeauna rezultate tranzitive, acest lucru nefiind însă valabil decât pentru anumite profiluri de preferință individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ospătarul revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!” [Miroiu, 2006, p. 178]. Totuși, se pot găsi și exemple în care încălcarea independentei față de alternativele irelevante poate părea naturală. În (1985), Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare. footnote>: „Luăm o cursă de mașini. Există trei potențiali concurenți, x, y și z; x este o mașină care este capabilă de a dezvolta o viteză foarte mare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare. footnote>: „Luăm o cursă de mașini. Există trei potențiali concurenți, x, y și z; x este o mașină care este capabilă de a dezvolta o viteză foarte mare, dar y este mai manevrabilă. Din acest motiv, x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
potrivită pentru o cursă aglomerată. De aici, x poate bate pe y într-o competiție între ei doi, însă într-o competiție în care apare și z, y va bate pe x” [Sugden, 1985, p. 170]. Dacă independența față de alternativele irelevante este o condiție rezonabilă sau nu este mai puțin important pentru scopul meu aici. Ceea ce este important este faptul că ea are cel puțin două efecte importante. În primul rând, alături de alte condiții, creează un cadru informațional puternic neutru. Nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este important este faptul că ea are cel puțin două efecte importante. În primul rând, alături de alte condiții, creează un cadru informațional puternic neutru. Nu voi dezvolta însă aici această idee. În al doilea rând, prin folosirea independenței față de alternativele irelevante, toate regulile poziționale sunt eliminate din mulțimea FBSA acceptabile. Între ele, cea mai cunoscută este regula Borda (1781) care alocă fiecărei alternative un număr de puncte pe care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale, fiind, de asemenea, nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula dictatorială), este unul important dintr-un motiv pe care îl voi enunța în secțiunea următoare.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca personalitate. Chiar și un copil cu dizabilități multiple Își poate găsi locul potrivit Într-o astfel de organizare socială și poate afla modalități de a-și Împlini măcar unele aspirații. Integrarea societală optimă face ca diversele deficiențe să devină irelevante, accentul căzând pe ceea ce poate fi o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate În relații de interdependență, se constituie ca un continuum ce presupune creșterea progresivă a sferelor de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rând pe nevoile comunității, pe dorințele părinților sau pe interesele elevilor; • bariere generate de curriculum - cel mai frecvent Întâlnite sunt: - un curriculum inflexibil, nediferențiat, care nu ia În considerare cerințele, specificul preferințelor și stilurilor de Învățare ale elevilor; - un curriculum irelevant, care nu furnizează informații semnificative pentru experiența de viață și cultura elevului; - un curriculum prezentat Într-un limbaj complicat și care Împiedică o bună comunicare; - utilizarea În procesul de Învățare a unor metode, mijloace și echipamente necorespunzătoare; - convergența redusă a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
provoca mari probleme); au o memorie slabă În ceea ce privește sunetele, cuvintele sau expresiile; dau dovadă de insecuritate și anxietate emoțională, de Înțelegere și exprimare a limbajului, de adaptare la schimbările solicitate de secvențele lecției, de distingere a informațiilor relevante de cele irelevante. Prin urmare, elevii din această categorie au nevoie de instrucțiuni clare, trebuie sprijiniți când se folosesc de anumite cuvinte-cheie, pentru a identifica informațiile esențiale de care au nevoie, trebuie avertizați când e necesar să asculte cu atenție sau când mesajul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ale termenilor. Pe de o parte, încă nu este clar ce anume, referitor la noțiunea de coping e cel mai important a fi măsurat, iar pe de altă parte, multe scale statistice (itemurile corespunzătoare coping-uluiă au un caracter specific, devenind irelevante pentru factorii particulari de stres (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cercetarea calitativă câștigă teren și în acest domeniu, dezvoltând din ce în ce mai multe metode și tehnici de investigare. Respectând evaluarea criteriilor de credibilitate, anumite studii din Germania, SUA și Israel își continuă ambiția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de raportul strâns dintre cele două planuri și în sociologie. Sunt însă voci - provenind mai cu seamă din rândul celor ce se situează pe poziția lirico-speculativă - care continuă să afirme că cercetările empirice (cu deosebire cele de tip cantitativist) sunt irelevante pentru lucruri atât de subtile cum sunt cele referitoare la valori, atitudini, credințe, schimbări de mentalitate. Doar spiritului de finețe teoretică și de mare întindere culturală i-ar fi accesibile asemenea realități subtile. Și este adevărat că, fără încadrarea rezultatelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la o adunare a Tinerilor Republicani. S-a cumulat deci influența a două surse semnificative, ceea ce a făcut ca potențiala influență A - de asemenea, o prietenă, dar despre care, tot la T2, știe că aderă la Tinerii Democrați - să devină irelevantă. În schimb, află, la T3, că o persoană importantă și prețuită de ea din echipa managerială a firmei la care lucrează (factorul D) s-a înscris în Partidul Republican. Influențele consensuale conduc, în final, la o opinie fermă pozitivă față de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Influențele consensuale conduc, în final, la o opinie fermă pozitivă față de Partidul Republican și la decizia de a se înscrie în el. B și C sunt factori relevanți a căror influență se combină la momentul T2 A devine un factor irelevant la momentul T2 D este un factor relevant a cărui influență se adaugă la influența lui B+C, la momentul T3 Figura 1.1 - Cauzalitatea în pâlnie a formării (însușirii) unei opinii (Hennessy, 1985) Așa cum transpare deja din cele prezentate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
situații, bunuri etc. despre care nu posedă nici o informație directă. Să luăm un caz foarte simplu, ce apare frecvent în anchetele de marketing. Să presupunem că dorim să aflăm părerea gospodinelor despre detergentul X. O întrebare directă este aici total irelevantă. Va fi nevoie să se aplice „planul în cinci puncte” (quintamensional plan) al lui Gallup, dezvoltat și folosit la American Institute of Public Opinion, din 1938. Acesta presupune o baterie de cinci întrebări, dintre care primele două urmăresc să vadă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu altele, atunci subeșantioanele pentru straturile cu pondere redusă vor fi și ele foarte mici, când se menține principiul selecției proporționale, și - așa cum spuneam deja într-un paragraf anterior - subeșantioanele în cauză își pierd orice reprezentativitate rezonabilă, așa încât comparațiile devin irelevante. Să presupunem, de pildă, că populația unei zone se distribuie, după naționalitate, astfel: români 60% maghiari 30% germani 5% romi 4% alte naționalități 1% Să mai admitem că eșantionul general este format din 2.000 de persoane. Dacă se face
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cunoștințe suficiente), 54% moderat informați și 37% slab informați (apud Hennessy, 1985). În general, dificultatea și costul accesului la anumite informații îl fac pe omul de rând să renunțe la a se interesa de anumite domenii, astfel încât opiniile sale sunt irelevante pentru guvernatori, în sensul că nu pot fi invocate de către aceștia din urmă decât, eventual, ca pretext pentru justificarea sau evidențierea „suportului popular” față de acțiunile lor. Indiferent însă de astfel de situații, rămâne în întregime în picioare ideea că, fără
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să abandonăm noțiunea că poporul guvernează”, întrucăt „numai insider-ul poate lua decizii, nu pentru că este inerent mai bun, ci pentru că este astfel plasat încăt să poată înțelege și să poată acționa. Outsider-ul este în mod necesar ignorant, de obicei irelevant și adesea supărător, pentru că încearcă să navigheze vasul de pe uscat.” Sub acest aspect, ce loc va ocupa filosoful în societate? Va mai fi el un “sculptor de oameni” așa cum îl definea Simplicus? Trebui să se implice în politică? În concluzie
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
a drepturilor omului și a piețelor deschise. Este mai ușor să atragi oamenii spre democrație decât să-i constrângi să devină democrați. Faptul că impactul atractivității asupra obținerii rezultatelor dorite variază în funcție de context și de tipul obiectivelor nu o face irelevantă, după cum nici bombele și baionetele nu ne sunt de folos atunci când vrem să prevenim răspândirea bolilor infecțioase, să încetinim încălzirea globală sau să creăm democrația. Alți sceptici se opun întrebuințării termenului de "putere blândă" în politica internațională, întrucât guvernele nu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Și chiar dacă ele, stările afective, sunt mai mult sau mai puțin conștientizate (de către parteneri), acestea le influențează într-o măsură mai mare sau mică comportamentele, reacțiile, părerile, atitudinile unuia față de celălalt. Prin urmare, analiza relațiilor interpersonale ar fi incompletă, superficială, irelevantă, dacă n-am intra pe cât putem noi mai profund și în acest orizont al existenței umane, sociale. Avem de-a face cu energii, intersecții, confruntări, deschideri sau închideri, cu lansări sau retrageri, cu entuziasme sau dezamăgiri. În era hipertehnologizării și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]