1,352 matches
-
-l pe drumul spre miazănoapte, cu sufletul neliniștit și cu multe păreri de rău, una mai vie decât cealaltă, de vreme ce fiecare pas al calului îl îndepărta de femeia care în tot acest timp fusese pentru el un miraj constant și irezistibil. Da, asta era cel mai rău. în acel moment de neagră disperare, și-ar fi dat un braț ca să o regăsească, să-i audă din nou vocea, să afle din nou adâncimea tulburătoare a ochilor săi. Frediana, în schimb, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vădit fără prea mare convingere, îmbrățișării sale viguroase. Când Sebastianus, sătul de chicoteala lor neîntreruptă, își aținti asupra lui privirea severă, alanul o lăsă să plece, nu fără să o asigure, cu un semn al mâinii și cu un zâmbet irezistibil, că aveau să se revadă mai târziu. în vreme ce Divicone, care încuviințase energic intervenția lui Vitalius, își reluase deja istorisirea: — Câinele, între timp, începuse să se învârtă în jurul carului, mârâind și amușinând fără încetare, până ce reuși să enerveze calul, înțelegeți? Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pentru ea, porni să-i curgă prin vene. Se simți invadată de un șuvoi de admirație și recunoștință față de acel tânăr viteaz, căruia, fără îndoială, îi datora viața, dar își impuse să nu o arate. Cu toate acestea, dintr-un irezistibil instinct feminin, își aranjă o șuviță de păr de pe frunte. — Pe el de ce l-ai lăsat în viață? îl întrebă. Am văzut că Cilonus voia să-l ucidă și tu l-ai împiedicat. — Pentru că ne poate fi de folos, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
primăvară (aveam 16 ani) au apărut în Roman niște telegrafiști cu redingote și jobenuri. Erau cei mai galanți cavaleri din Roman. Căutau să facă furori. Am început să mă tem de ei: niște tineri așa de sclivisiți mi se păreau irezistibili. Au început să ni se pară niște zei - bieții telegrafiști. Ce mic eram eu! Eu nu isprăvisem gimnaziul, și ei, pe lângă 4 clase de gimnaziu, mai aveau și un an de școală telegrafică-ba și joben și haine bune-și mustăcioare
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să ghicească gândirile stăpânului... 2. O femeie de lux, în sensul de femelă umană plină de seducție, nu poate să spună adevărul, ci numai ceea ce-i convine. Numai astfel își poate păstra caracterul de sfinx și deveni, cum se zice, irezistibilă, incomparabilă, unică etc. ... 3. Toate femeile știu să tacă ori să ascundă. Și o femeie, cu cât e mai femeie, cu atâta posedă mai mult acest caracter și deci cu atât e mai enigmatică, ori cu atâta e toate acestea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
împotriva vieții, clădind o filozofie care se cheamă pesimism. 11. ... iubirea de viață nu poate părăsi complet pe om (ea e aceea care duce, indirect, chiar și la idealizarea neexistenței). 12. Cine nu cunoaște naiva încredere a tinereții în puterea irezistibilă a ideii? Mai toți am suferit la acea vârstă de iluzia fermecătoare că o argumentare strânsă și cinstită e de ajuns spre a schimba convingerile greșite, spre a inocula ideea adevărată. Dar vine în curând o vreme când începi să
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
noastră, dar mai pe urmă fața ei deveni gravă de atenție și concentrare. Cu toate acestea, își trăgea mereu rochia în jos, fără nici o nevoie, căci abia i se zărea vârful botinelor. Mișcarea asta, foarte obișnuită ei, i-a devenit irezistibilă, ca un tic nervos, căci e vădit că o face fără să vrea și poate fără să știe. (Gestul acesta, observat și la alte femei, e semnul unei pudori excesive, datorită unei excesive feminități, care trimite mereu în conștiință ecoul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o predispoziție pentru adulter la scară mare sau pentru incest, o dependență, certificată sau necertificată, de opium, de sodomie și așa mai departe, Dumnezeu să-i aibă în pază, bieții nenorociți singuratici. Dacă sinuciderea nu figurează în capul listei de irezistibile infirmități ale creatorilor, în schimb poetul sau artistul sinucigaș s-a bucurat întotdeauna de o mare doză de atenție avidă, adeseori pe temeiuri exclusiv sentimentale, de parc-ar fi prâslea cel cu urechi blegi, cel mai mic dintre puiandri. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu mingea zburând îndărăt de pe zidul de peste drum, într-un fel care nu-l obliga să-și schimbe poziția ca s-o prindă. Da, da, insist al naibii de mult pe povestea asta, dar, după aproape treizeci de ani, mi se pare irezistibilă.) Era la fel de dat dracului și la jocul cu bile pe trotuar. În acest joc, primul jucător își rostogolește sau își aruncă bila lui, adică țintașul lui, la o distanță de șapte-opt metri pe marginea trotuarului unei străzi dosnice, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
rațional adică, după fiecare țară anexată să acorde trupelor o perioadă de relaxare, de strângere a rândurilor...!! Fermierul se Înflăcără: „Nu, nu era necesar...! Mașina de război germană funcționa impecabil. Loviturile le dădeam pe neașteptate, cu precizie, și o forță irezistibilă, Încât inamicul era pur și simplu ridiculizat...!! Timpul ne presa, nu ne puteam permite nici o clipă de odihnă, de-a permite adversarului trezirea la realitate...!! În măreața desfășurare de forțe a armatei germane, un rol important l’a avut diplomația
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Deși nu cred că poate fi justificat rațional. — De ce nu? Mă pot gândi la multe justificări. O văd ca pe o necesitate rațională. Ar fi trebuit să-mi terminați de citit cartea. — Și atunci aș fi aflat care e dovada irezistibilă? Sammler zâmbi prin ochelarii fumurii și ochiul orb Încercă să participe. În costumul negru, vechi, dar Îngrijit, cu trupul țeapăn și zvelt stând drept și cu degetele, care tremurau puternic de Încordare, ținându-se ușor de genunchi. O țigară (fuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la Gunbarrel. Zach s-a uitat la râu prin perdeaua de ploaie. Debitul apei era de mai puțin de trei mii de metri cubi pe secundă. La un nivel așa de scăzut, vâltorile erau considerate impracticabile, ceea ce reprezenta o provocare irezistibilă. Trebuia să citească apa, să aibă reacții artistice și ferme, asemenea lichidului. Ancorarea era un demers imposibil. Ar fi putut să întindă cabluri în lungul vâltorilor, dar să ții o gabară de două tone legată de-un capăt cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Creatura și-a lăsat capul pe-un umăr, iar Alice a bătut din picior exasperată. Așa cum i se întâmplase și bunicii ei, moartea o tentase pe Alice o dată sau de două ori, dar oare nu viața e adevărata sirenă - frumoasă, irezistibilă, cea care te împinge mereu către un bolovan sau altul ? Singura problemă apare atunci când aștepți prea mult de la ea - aventură, libertate, fericire până al adânci bătrâneți. Când capul ți-e plin de povești, simplul act de a trăi poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
desena acum o curbă imensă spre răsărit. Văzui locomotiva cu vagoanele ce-i urmau, o înaintare grațioasă în cotitura largă a liniei ferate și totodată siguranța unei ființe supranaturale, căreia nu i se putea împotrivi nici un obstacol, o forță absolută, irezistibilă și brutală. Curentul de aer îmi răscoli părul, o stare de bine, de răcoare în zăpușeala zilei de vară, un răsfăț, dar retrăgându-mă, ochii îmi căzură pe plăcuța avertizatoare de sub fereastră: „NE pas se pencher en dehors” - „Nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
atunci. De aceea, fără să vreau, fiindu-mi chiar jenă de această slăbiciune, ajunsesem să mă uit la tine cu o privire deschisă, aproape fixă, care pe cât de împiedicată pe atât de impetuoasă pentru că urca din adâncuri, mânată de forțe irezistibile”... „-Nu, nu-mi dădeam seama că te iubeam, spusei, și nici nu te-am văzut vreodată, dacă te-aș fi văzut măcar o singură dată privindu-mă...” - „Ce ușor e să minți?” - „Mint?” - „Da, dragul meu judecător, tu care audiezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nimic. Purta o rochie încheiată în nasturi, desfăcută în dreptul șoldurilor. Nu voiam să mă uit, am făcut tot ce mi-a trecut prin cap ca să mă abțin, dar era ca și cu prohabul lui Luke, atracția devenise pur și simplu irezistibilă. Cu totul împotriva voinței mele, i-am întrezărit părul pubian. —Barb, am spus, cu o voce puțin pițigăiată, fixându-mi privirea pe fața ei, ce te aduce aici în fiecare sâmbătă? — Faptul că toate persoanele interesante pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
muzica și cântecele răsunară la asfințitul soarelui în toate colțurile orașului. Apoi, când coborî cu adevărat noaptea, focuri de artificii izbucniră la malul apei, întâmpinate de aclamații frenetice. Cu această ocazie, cuprins de veselia generală, am simțit dintr-odată un irezistibil imbold să mă îmbrac după moda egipteană. Mi-am părăsit așadar veșmintele de fasiot, pe care le-am pus conștiincios deoparte pentru când aveam s-o iau iarăși din loc, și am îmbrăcat o tunică strâmtă cu dungi verzi, cusută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
superficial. Caecina, la rândul lui, urăște firea vicioasă a lui Valens. Fiecare tânjește să aibă supremația asupra celuilalt. Soldații îl preferă însă pe Caecina, pentru că e înalt și frumos, pentru că nu-și alege cu grijă hainele și are un farmec irezistibil. Antonius îi aruncă femeii o privire plină de curiozitate, dar tăcu. Ea zâmbi și continuă cu glas molcom: Soldații îi reproșează lui Valens că vrea să-l pună în umbră pe Caecina ca să aibă numai el parte de onoruri. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
viață minunată - privind palid de la fereastra băii, zări chipul lui. Încă o dată, simțirile îi fură cuprinse într-o cădere ca de derviș, iar sentimentul de calm, atât de puternic cu o clipă în urmă, dispăru ca un abur. Aceeași influență irezistibilă pe care o simțise în goana sa turbată ultima oară când îl văzuse în bazar o cuprinse din nou. Neajutorată în fața ei, știind că trebuia să facă rapid ceva, ridică o piatră de jos, cu nervii la pământ din pricina emoției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
a chemat-o — O, Doris? a spus el. Și Doris a venit din dormitor, având pe ea o pereche de chiloți mișto... Furios cum eram, chestia asta trebuia înregistrată și memorată - și unde mai pui că era și o imagine irezistibilă. Se apropie de măsuța de serviciu, mișcându-și ușor brațele, ca o fetiță de nouă ani aflată pe plajă. Pentru că nu avea nimic de ascuns, absolut nimic. Chiloții, pe de altă parte - și cei despre care îți vorbesc sunt niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
gândul, domnule, departe de mine! Nimic nu mi-ar face mai multă plăcere decât să elucidez problema rochiei. Adevărul e că în ultimul timp numărul partenerilor de conversație a fost destul de limitat, iar ocazia de față este pur și simplu irezistibilă. Problema rochiei este un fleac. Realitatea e că atunci când te-am pescuit din mare, veșmintele dumitale erau un pic jilave, ca să nu zic ude - ca să nu zic de-a dreptul fleașcă. Și adevărul e că propria mea garderobă pare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
puțin serios, dar nu-i trecuse prin cap nici unul la lumina mohorâtă a lumânării. Erau strânși în jurul mesei joase de răchită, Vultur-în-Zbor iarăși fără rochie și Virgil fără pălărie, gândindu-se fiecare la lucruri diferite. — Muntele este de-a dreptul irezistibil la ora aceasta a înserării, începu Virgil Jones și nu primi drept răspuns decât câteva silabe. — Da, da, este, spuse Vultur-în-Zbor și fu răsplătit cu o privire cruntă din partea doamnei O’Toole. — Nu se poate să nu fi auzit păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
K îmi este acum mai potrivnic decât oricând. Și așa ajungem la ucigașii mei. Un trio fascinant. Flann O’Toole este unul. Gândul de a juca rolul lui Napoleon, de a conduce o armată invadatoare, va fi pentru el unul irezistibil. Al doilea este Peckenpaw. Pentru el va fi o răzbunare a morții prietenului său și o șansă de a reveni la vânătoare, la emoția urmăririi. Al treilea este, poate, mai atipic. Domnul Moonshy se va alătura grupului vesel. Va spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mi-am verificat prin Tom bănuiala că ar putea fi vreo legătură între ei. Acum înțelegeam de ce Saul a vrut atât de mult să mă cunoască. Asta ar trebui să mă-nvețe minte să nu mă mai cred atât de irezistibilă. — Am pus totul cap la cap după ce m-ai sunat și l-am rugat pe un prieten să afle care era numele de familie al lui Saul. Deja știam că nu te numești White și că lucrezi la bancă. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să nu mă duc la Bibliotecă. Mi-era somn. Aș fi dormit voluptuos, adânc, așa cum știu să dorm când uit de toate și nu-mi mai pasă de nimic. Foarte rar mă mai prinde astfel de dor al somnului. Pornire irezistibilă spre a adormi, fără gând, fără vise, uitând că sunt în lume, că sunt în pat, că am trup, că sunt bântuit de vise, de spaime, că mă dor umărul, ficatul, că inima merge prost, că tot mai aproape este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]